63,117 matches
-
pian, dar a schimbat cu vioara - cu posibilități de studiu acasă (primii 8 ani i-a făcut cu dl. Albota), apoi Liceul de Muzică la clasa marelui violonist Marius Giura. Ca orice piteștean al anilor ‘60 a trăit din plin fenomenul Dobrin, împărțind studiul viorii cu antrenamentele la fotbal. Pe principiul “urechea muzicală rămâne, vârsta de fotbal se duce” a făcut armata ca orice... recrut (totuși, a fost violonist pe perioada stagiului militar la Ansamblul Doina al Armatei): liberat pe 15
Viorel Al. Covaci by Florin -Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83992_a_85317]
-
o reacție inversă, de maximizare a angajării actorilor, în special impresariali, întru obținerea recunoașterii unor limbaje sonore noi sau intens resuscitate. Paralel, a apărut o nouă mentalitate care dorește să țină mai mult seama de diferitele componente ale diversității. Acest fenomen se explică în parte prin întețirea fără precedent a schimburilor intermuzicale, dar și printr-o mai accentuată conștientizare a alterității. Ca orice modificare a mentalității, și cea privitoare la diversitate produce oarece bulversări. Iar „în fața acestor bulversări, se adoptă două
Prudenta diversitatea by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83974_a_85299]
-
unor corifei ai muzicii bănățene, Sabin V. Drăgoi și Nicolae Ursu. Lucrările colocviului (moderat de Simion Dănilă și Constantin-T. Stan, inițiatorul evenimentului) au prilejuit abordarea unor probleme sensibile cu care se confruntă folclorul contemporan, dar și societatea românească, în general: fenomenul tot mai accentuat al poluării folclorului, manelizarea muzicii românești și asaltul tot mai agresiv al kitsch-ului și al amatorismului. Lansarea Monografiei muzicale a comunei Belinț, una din capodoperele folcloristice ale lui Sabin Drăgoi, într-o reeditare anastatica, în îngrijirea
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
fericire sistemul nu a fost perfect și mulți dintre activiștii culturali au găsit breșe pentru a-i lăsa pe muzicieni liberi să se exprime. Cluburi de tineret, concerte, emisiuni de radio și de televiziune trăiau febra unei muzici noi, un fenomen care îi dezlănțuia pe adolescenți. Detașarea de muzica ușoară tradițională era evidentă... De la sine înțeles, până să ajungă industrie în sine (tot neoficial), muzica formațiilor de chitare electrice (beat, apoi rock) a trebuit să reinventeze cam tot, de la instrumente până la
D?ale chitarelor electrice by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/84033_a_85358]
-
autor al unor pertinente cercetări de folclor comparat, studiul tânărului doctorand stabilește și circumscrie pentru început parametrii acestui gen atât de vast care, dealtfel, cum subliniază și Corneliu Dan Georgescu, nu poate fi considerat doar un simplu gen, ci un fenomen. Autorul mărturisește încă din capitolul consacrat definirii doinei că a pornit în demersul său muzicologic de la unele lucrări de referință despre folclorul românesc scrise de Bartòk și Brăiloiu în limbile germană și franceză dar că parcurgând treptat și alte
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
pentru o specie anume"); cred că, cel puțin în română, ea dezvoltă mai ales trăsăturile pe care le sugerează imaginea adînciturii din perete sau din zid ("potrivire", "protecție", "loc de expunere a unui obiect de preț"; "izolare" etc.). Regăsim așadar fenomenul, foarte puternic azi, de grefare, pe mai vechi împrumuturi din franceză, a unor sensuri calchiate după corespondentele lor din engleză. În Wikipedia, formula niche market are ca echivalente, în germană - Marktnische, în italiană - nicchia di mercato, în spaniolă nicho de
"De nișă"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8404_a_9729]
-
metabolice, dacă le putem numi astfel, sînt egal distribuite la nivelul ei celular. Autonomia și sinteza, profunzimea și superficia, mecanismul ca ansamblu, dar și funcțiunile sale, cum ar fi comunicarea interioară a elementelor, de pildă, sînt coordonatele mari ale acestui fenomen, pe cît de simplu în aparență, pe atît de complex în alcătuirea sa intimă. Schimbînd ce-i de schimbat, pictura lui Neagu este un adevărat ecorșeu al imaginii, în a cărui transparență se poate citi întreaga textură a viscerelor sale
Paul Neagu, între materie și poezie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8409_a_9734]
-
Julian Rachlin, Hilary Hahn, Vadim Repin, Silvia Marcovici, Viktoria Mullova și Dmitry Sitkovetski. Expresia Poetului „floarea cea vestită a întregului Apus”, caracterizează optim această stare pentru că Vioara lui Enescu, privită ca instrument și literatură muzicală, reprezintă de multă vreme un fenomen care este aprofundat la nivel internațional și, după cum se vede, Vraja există cu adevărat. 1. Sergey Dogadin a fost unul dintre cei mai tineri violoniști din Festival și a interpretat 2 lucrări franceze: Chausson - Poème și Saint-Saëns -Rondo Capriccioso aparținând
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
și Helsinki, dar a scris enorm, variat, egal avangardist și neoclasic, oricum modern și rafinat. La începutul carierei a fost unul dintre primii promotori al minimalismului în Peninsula Scandinavă - iar opera sa pentru copii, Tirlitan, poate fi „acuzată” ca ilustrând fenomenul (cu toate că apropierea de limbajul muzical infantil favoriza sau presupunea inclusiv conceptual această apropiere). Doar că ulterior compozitorul a devenit tot mai mult preocupat de găsirea unor limbaje egal universale și arhaic- primordiale, ca și ale unor texturări melodice și polifonice
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
pe care o îmbrăcase, semănând a femeie. Dar acum Austria a propus un monstru ca din circurile ambulante, femeia cu barbă. Noi trebuia să trimitem un cuplu inversionist, bărbat cu rochie și femeia cu barbă. Să ne grăbim înainte ca fenomenul să escaladeze și să aibă mare trecere zoofilii sau pedofilii!”. În revista “România Mare”, Radu Toma, trăitor multă vreme pe pământ american, este și mai categoric: “Vesticii au dat aproape toate punctele vesticilor, iar esticii au dat punctele mai ales
Planeta ciuda?ilor by Ana-Maria Szabo () [Corola-journal/Journalistic/84138_a_85463]
-
într-un context anume dat al jocului, altfel față de performanța muzicală de tip tradițional. Este evident că fiecare actant va participa la acest joc în mod similar, prin propuneri (gest) concrete. Prin ce și cum acestea se instituie ca fenomene de limbaj și cum ar putea arăta, ca bidimensionalitate activă (altfel zis, o „muzică cu doi pași”), acesta ar fi, de fapt, subiectul nostru. Adică o comunicare în care fiecare gest artistic articulat să dea seamă de o structură profundă
Logica Lumilor Posibile X ? modele structurale ? by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/84191_a_85516]
-
timp al reanimării Festivalului Muzicii Românești în serie nouă. Organizatorii - în principal Universitatea de Arte George Enescu și Filarmonica de Stat Moldova, cărora li s-a adăugat sprijinul Ministerului Culturii și Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor - urmăresc pe lângă valoare, exprimarea diversității fenomenului muzical românesc în timp și în spațiu. În timp, prin alăturarea dintre tradiție și nou; în spațiu, prin angrenarea muzicienilor români de- aproape și de departe. De asemenea, programele festivalului, în ultimele cinci ediții (din 2007, până în prezent) au concentrat
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
astăzi în vigoare, internaționalizată și acceptată pentru totdeauna, își are originea în secolul al XVII-lea italian. Iar Cremona și Brescia i-au dat pe cei mai iscusiți creatori de viori din toate timpurile - familiile de lutieri Amati, Guarnieri, Stradivari. Fenomenul a favorizat prin perfecționarea instrumentelor cu arcuș, formarea nucleului orchestrei simfonice moderne și totodată desăvârșirea mutației spre monodia solistică acompaniată și a prefațat apariția virtuozului instrumentist. Prin toate aceste invenții epocale, ca și prin încă multe altele, Italia rămâne laboratorul
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
frază, ci din trei: una meditativă, sentimentală; a doua, violentă, agogică; și a treia, cu un pronunțat caracter concluziv, de concluzie a ideei ca și a întregii expoziții; toate, deci, în contrast una față de alta. Nu rare ori se observă fenomenul penetrației primei idei în a doua, ceea ce dă mai multă unitate și consistență operei. Prin surpriză, fraza treia, concluzivă, poate fugi de încheiere, înlănțuindu-se, prin mijlocul cadențelor ori inflexiunilor imperfecte, întrerupte, evitate, - cu partea doua a formei sonată, dezvoltarea
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
1943 îi arată pe cerchiști mai mult ca maiorescieni decât ca lovinescieni. Ultima frază pune accentul pe necesara deschidere spre o europenizare de care va mai fi vorba și în afirmațiile programatice ulterioare: Pentru noi, literatura română nu înseamnă un fenomen închis, petrecut într-o țărmurire autarhică, nu o contribuție pitorească la etnografia europeană, ci o ramură tânără a spiritualității continentale, ramură străbătută de aceeași sevă și încărcată de aceleași roade, chiar dacă pământul în care s-au împlântat rădăcinile e altul
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
a difuzat de 10 ori la radio. Dacă festivalul nu va mai avea loc, este dezastruos”. Așa este, dar dacă popularitatea s-a pierdut în timp trebuie să arătăm cu degetul către cei responsabili, care n-au nici legătură cu fenomenul, nici respect pentru muzica ușoară: directorul festivalului, Cristian Zgabercea (despre care constănțenii își amintesc ca despre un gropar al culturii locale și care acum a fost adus ca... salvator la TVR!!) și așa-zisul “producător artistic” Niki Constantinescu, care sigur
Moartea unui festival by Silvia Leontenaș () [Corola-journal/Journalistic/84227_a_85552]
-
Proiectul a fost ambițios și numai pentru faptul că a scrie astăzi operă comică este un demers temerar; atât Verdi cât și Wagner, „ stâlpii” teatrului liric, au scris doar câte două opere în acest spirit, genul fiind cumva epuizat de fenomenul „opera buffa”, cu tot ce implică el. În principiu, pe textul care respectă în totalitate schema caragealiană se putea altoi o muzică directă, cu trăsături definitorii personalității compozitorului, asemenea tuturor cazurilor precedente. De fapt structura spectacolului este una „clasică”: tablouri
O scrisoare pierdută... by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84258_a_85583]
-
vegheat, cu un ochi experimentat, directoarea Centrului de creație Brăila, Maria Pușcaciu. Co- producători ai acestui veritabil eveniment muzical: TVR2 (directoarea canalului, Liana Săndulescu, a delegat-o inspirat pe Carmen Movileanu, fosta prezentatoare de la Mamaia fiind o bună cunoscătoare a fenomenului) și Radio România (mediatizare, săli de repetiții și, firește, excelenta orchestră), în colaborarea cu Fundația Culturală “Phoenix”. În ce privește juriul, am constatat din nou discrepanța dintre valoarea și creditul profesional, net superioare, ale reprezentanților țării noastre; chiar dacă au fost
Supremația profesionalismului by Ana Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/84247_a_85572]
-
Bei Peng, Adina Sibianu, Martin Kowalewski, Eva-Maria Houben, Corneliu Dan Georgescu și Laura Manolache. În volum au fost adunate, de asemenea, scrierile lui Ștefan Niculescu, majoritatea traduse din română în germană de Violeta Dinescu, Maria Herlo și Roberto Reale, despre fenomenul muzical, despre George Enescu, despre lucrările proprii. Discuția din cadrul Festivalului Wien Modern 1992 dintre Șt. Niculescu și G. Ligeti, coordonată de Karsten Witt și publicată sub titlul Originalität und Metier în MusikTexte 92 (2002), reprezintă un interesant schimb de
Ștefan Niculescu by Ana SZILAGYI () [Corola-journal/Journalistic/84303_a_85628]
-
printr-o informație bogată, bine ordonată, având menirea de a ne face o imagine asupra acestei personalități complexe. Compozitor și teoretician al muzicii, Ștefan Niculescu a știut să îmbine teoria cu practica. Înzestrat cu un simț analitic ascuțit, a investigat fenomenul muzicii contemporane, încercând să găsească o „gramatică planetară”, comună, într-o pluralitate de stiluri și tendințe specifice secolelor XX și XXI, care să unească contrariile, prin apropierea de culturile folclorice europene și extraeuropene. Acestea, precum și creația lui Enescu, i-au
Ștefan Niculescu by Ana SZILAGYI () [Corola-journal/Journalistic/84303_a_85628]
-
Muzică, o teză de doctorat strălucită, din concretizarea căreia s-a zămislit nu demult o amplă lucrare de vreo patru sute de pagini... Apreciam îndeosebi cu acel prilej ineditul fecund al abordării noțiunii de ritm, cu toate implicațiile sale în structura fenomenului muzical. L-am rugat de atunci în mai multe rânduri să confere o mai largă notorietate doctelor sale analize-sinteze, beneficiare ale unui înalt indice de originalitate, altfel spus să le înnobileze cu perenitatea tiparului. Ceea ce a și făcut. Dar - întotdeauna
Sunetul de referin?? ?i arca muzicii occidentale by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84326_a_85651]
-
de azi și de ieri asupra artei sunetelor, datorate Unor personalități accentuate ale gândirii umane. Dintru început, se definește dihotomia „arte spațiale” (pictura, sculptura, arhitectura) și „arte temporale” situând muzica pe un teritoriu de îngemănare al celor ipostaze; este descris fenomenul muzical drept o lume cu patru dimensiuni. Cititorul este atras și surprins totodată de la lecturarea primelor pagini de prospețimea ideilor, de originalitatea limbajului ce uzează de noțiuni și sintagme mai puțin întâlnite, precum unde temporale, atractori, meridiane armonice, structura aritmetică
Sunetul de referin?? ?i arca muzicii occidentale by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84326_a_85651]
-
Cauză, efect Liviu DĂNCEANU Într-un fel, memoria este o reorganizare în spiritul libertății a ceea ce destinul a organizat odată sub constrângerea împrejurărilor. Ea seamănă cu o oglindă care, după ce a primit imaginile obiectelor și fenomenelor înconjurătoare, capătă viață și le dispune într-o nouă ordine și o nouă consistență. Cu suavitate și curtoazie memoria caligrafiază trecutul, dovedindu-se un fidel curtean al fiecăruia dintre noi. Absența memoriei ar face din trecut o prăpastie fără fund
Cauz?, efect by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84379_a_85704]
-
în lumea științifică. Le-am extras din cartea citată ca puncte de reper în dezvoltările noastre ulterioare din ciclul . Ne vom opri în cele ce urmează asupra parametrului D definit în Logica I - XIV ca prezență - absență a persoanei în fenomenul muzical: cu incursiuni în câteva din zonele de interes care definesc inserția și poziția activă a actanților în rostirea operei muzicale. De acest demers se leagă direct capacitatea cultural-artistică a celor în cauză, asociată unor rigori ce transcend aspectul estetic
Logica Lumilor Posibile by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Journalistic/84323_a_85648]
-
creația contemporană, ce să mai vorbim: aproape că nu a existat, literatura muzicală oprindu-se la Debussy, Ravel sau Prokofiev. O mentalitate, evident, redevabilă carențelor de informație și educație ori refuzului multor cadre didactice de a se racorda la avatarurile fenomenului sonor contemporan. Există însă și profesori model. Lor le datorăm întregul rost internațional al tinerilor muzicieni români. 4.Cercul părinților Mărturisesc că nu mi-aș dori să fiu în pielea unui părinte de copil ce cutează a îmblânzi un instrument
Cele cinci cercuri ale Olimpiadei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8454_a_9779]