9,442 matches
-
infinită], Varșovia, 1979; Mircea Radu Iacoban, Klopotliwy șwiadek [Departe], Varșovia, 1980; Cătălin Bursaci, Pierwsza ksiąxka, ostatnia ksiąxka [ Prima carte, ultima carte], Varșovia, 1982; Paul Cornel Chitic, Europa, aport, „Dialog” (Varșovia), 1984, 9; V. A. Gheorghiu, Rzeczywistoșć i fikcja [Realitate și ficțiune], Varșovia, 1984, Sugestia, Varșovia, 1987; Constantin Țoiu, Grzech pierworodny [Galeria cu viță sălbatică], Varșovia, 1985. Repere bibliografice: Velea, Paralelisme, 74-94; Velea, Interferențe, 49-51, 85-91; Stan Velea, Literatură polonă în România, București, 2001, 335-344. St.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285735_a_287064]
-
ca antemergător al lui B. În realitate, autorul nu a avut precursori și - cel puțin până acum - nici urmași. Ca și lumea sa fictivă, cartea sa nu se poate imita decât pe sine. Proza lui este un univers producător de ficțiuni echivoce generic, având un singur gen proxim - istorisirea. După Sadoveanu, B. este al doilea mare povestitor modern al limbii române. Epistolarul imaginar publicat parțial înainte de roman și integral după el, cu titlul Scrisori din provincia de Sud-Est, oferă cheia generatoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
oferă cheia generatoare a operei. Textele compozite reunite în el sunt magma amniotică fictivă și totodată embrionul din care crește opera. Nu întâmplător, subtitlul cărții este O bătălie cu povestiri. Prozele nu sunt nici fantastice, nici mitologice, nici miraculoase. Lumea ficțiunii e inefabilă și examinează, după cum precizează autorul, atât de generos și de limpede în expunerea esteticii sale, încât e de mirare că faptul a trecut neobservat, „partea nevăzută a lucrurilor întâmplate”: „Locuiesc și eu într-o provincie de Sud-Est, de pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
Monocord și egal cu sine însuși, scriitorul nu mizează pe surpriză sau pe diferență, ci, dimpotrivă, își scoate efectele din previzibil și din repetitiv. Principiul repetiției și al confirmării este ilustrat triumfal de Cartea de la Metopolis, unde el coboară în ficțiune, devenind pe de o parte o normă structurală a lumii povestite și pe de alta o temă de comentat și de dezbătut. Romanul nu poate fi povestit, ci doar demontat în articulațiile sale complicate, fiind mult mai important prin ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
în desimea aerului balcanic. De aceea, sub fantasmagoria vehementă a numelor și poreclelor actuale se citește raționamentul obosit al oțiumului antic. Acesta este sensul cel mai adânc al utopiei lui Bănulescu, căreia îi corespunde și o viziune istorică în planul ficțiunii. I. NEGOIȚESCU SCRIERI: Drum în câmpie, pref. Eusebiu Camilar, București, 1960; Colocvii. Artistul și epoca (în colaborare cu Ilie Purcaru), București, 1964; Iarna bărbaților, București, 1965; ed. 2, București, 1967; ed. București, 1971; ed. București, 1979; ed. pref. G. Dimisianu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
Pillat, Ieșirea din contur, București, 1985, 37-40; Ungureanu, Proza rom., I, 467-500; Dimisianu, Subiecte, 108-115; Holban, Profiluri, 101-105; Ștefănescu, Prim-plan, 150-159; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 99-104; Spiridon, Melancolia, 8-52; Lovinescu, Unde scurte, I, 206-207, II, 251-254; Laurențiu Hanganu, Istoria ficțiunii, RL, 1993, 22; [Ștefan Bănulescu], RL, 1994, 42 (semnează Andreea Deciu, Gabriel Dimisianu, Ioana Pârvulescu); Negoițescu, Scriitori contemporani, 36-38; Dan-Silviu Boerescu, Ștefan Bănulescu, „Scrisori din provincia de Sud-Est sau O bătălie cu povestiri”, LCF, 1995, 30; Simuț, Incursiuni, 127-130; Georgeta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
epică a romanului se arcuiesc îngândurări, tatonând, cu oarecare ieftinătate, „misterul” iubirii, al vieții și al morții, legitățile nelămurite ale balansului dintre iluzie și realitate. Între sarcasm și nostalgie, proza de moderație clasică a lui B., absorbind „documentele omenești” în ficțiune, se configurează într-un spațiu al autenticității. SCRIERI: Jurnal de bord, București, 1901; Sărmanul Dionis (în colaborare cu Const. Calmuschi și G. Orleanu), București, 1909; Datorii uitate, București, 1916; În cușca leului, București, 1916; Prințesa Bibița, București, 1923; Proză, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
și nimic mai mult decât un text care permite nenumărate interpretări, fără să admită nici o interpretare absolut adevărată. Lumea pentru care nu mai există adevăr unic drept criteriu devine o fabulă, o poveste spusă din diferite perspective. Așa cum totul este ficțiune, narațiune, totul este perspectivă. Nu există mijloc de a ieși din perspectiva noastră particulară, ficțiunea fiind chiar esența acestei perspective. Singurul fel în care poți ieși din perspectiva evaluărilor curente este, ca filosof, să recurgi la actul violent al "creației
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
interpretare absolut adevărată. Lumea pentru care nu mai există adevăr unic drept criteriu devine o fabulă, o poveste spusă din diferite perspective. Așa cum totul este ficțiune, narațiune, totul este perspectivă. Nu există mijloc de a ieși din perspectiva noastră particulară, ficțiunea fiind chiar esența acestei perspective. Singurul fel în care poți ieși din perspectiva evaluărilor curente este, ca filosof, să recurgi la actul violent al "creației de valori" și să impui noi criterii de interpretare în loc să le codifici pe cele vechi
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
deja aici. Cele patru caracteristici ale Ființei - permanență, identitate, disponibilitate, prezență, - ne prezintă una și aceeași caracteristică: prezența constantă (Standige Anwesenheit). Cele patru opoziții prin care Heidegger definește Ființa - devenirea, aparența, gândirea și ceea ce trebuie să fie - nu sunt însă ficțiuni, ci realități, forțe care se opun Ființei și care determină, domină și penetrează, în înlănțuirea lor multiplă, deja de mult timp existența noastră și o țin în confuzia Ființei. Dar atunci apare problema: în ce sens al cuvântului Ființă, cel
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
realului care nu au origine, nici realitate, ci hiperrealitate, ca hartă precede și dă naștere teritoriului. în lumea occidentală de astăzi, unde realitatea este produsă prin comunicare, este imposibil să mai distingem între realitate și simulacru, înscenarea pentru a reanima ficțiunea realului este spectacolul de vârf al acestei lumi a simulării universale. Dar când toate opozițiile sunt aparente și, în consecință, toate acțiunile nu pot schimba starea generală, ci o pot numai confirma și potența, înseamnă că totul s-a petrecut
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
unde protagonist este „un om care a trăit o experiență și acum caută povestea experienței lui”. Dimensiunea experimentală a scriiturii este însă aici mai pronunțată: păstrând trama erotică, autorul recurge cu mai mult aplomb la tertipurile optzecismului. Descărcând cotidianul în ficțiune, S. îl bruiază, totodată, prin diverse artificii autoreferențiale, creând un dispozitiv de reflectare reciprocă a textului în lume și a lumii în text și sugerând astfel ipoteza unui continuum „texistențial”. Coloana vertebrală a narațiunii romanești - intriga amoroasă - rămâne neschimbată în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
Libertatea este sclavia, războiul este pacea, ignoranța este forța”, enumera Orwell cele trei principii după care se conducea lumea zugrăvită În romanul său 1984, o lume izbitor de asemănătoare cu cea În care trăiau Încă În anul ce dădea titlul ficțiunii scriitorului britanic popoarele aflate sub ocupația sovieto-comunistă. Mai multe elemente fac ca această asemănare să fie tulburătoare: războiul brutal dezlănțuit de comuniști Împotriva propriului popor, cu sprijinul sovieticilor, ca și rolul esențial jucat În această permanentă „luptă de clasă” de către
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
joc Între realitate și iluzie, Între suferință și redempțiune, Între constrângere și eliberare recompune, la nivelul mentalităților și sensibilităților colective, mitul venirii americanilor. Fără Îndoială că experiențele-limită trăite de membrii grupurilor de rezistență anticomunistă favorizau coabitarea miturilor și acțiunilor propriu-zise, ficțiunii și realității. În perimetrul acelorași acțiuni strategice ale grupurilor de rezistență erau prevăzute și alte obiective: răscularea populației pentru eliberarea unor orașe sau centre urbane mari de sub dominația comunistă, așa cum se proiecta În cadrul grupurilor de rezistență din Banat, organizarea unor
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
în cele de tip analitic, combinarea în compuse sau în sintagme stabile se realizează fără nicio marcă a raportului sintactic, prin simpla parataxă a elementelor substantivale constituente: engl. bedside "marginea patului", doghouse "cușcă pentru câini", science fiction (scris și science-fiction) "ficțiune științifică, literatură sau film cu caracter științifico-fantastic"; jap. kamikaze este format din cuvintele juxtapuse kami "spirit, zeu, dumnezeu" și kaze "vânt". Această caracteristică face ca multe construcții pe care unii le apreciază drept grupuri sintactice stabile, cum sunt engl. cellar
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
profesie critic literar, „deghizamentul este actul său natural de comportare”. Paginile despre Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Ion Barbu, Mihai Beniuc reprezintă adjuvante esențiale în înțelegerea operei acelora. Pentru Camil, „autenticitatea constituia mijlocul cel mai simplu de a dărui credibilitate maximă ficțiunii”. Literatura română între cele două războaie mondiale este o operă impunătoare, serioasă, demnă de încredere, cu un sistem unitar de analiză și cu multe interpretări originale. În sfera metodei citate, Crohmălniceanu este, indiscutabil, criticul care a dat la noi cele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
situații, decât lumea virtuală a computerului?!... Destul de mulți dintre noi ar fi tentați, probabil, să spună „da”, nu prea mai e mare lucru de făcut, lumea s-a schimbat și se schimbă sub ochii noștri, lectura cărții, a cărții de ficțiune pură, în special, va rămâne tot mai mult preocuparea unor grupuri minuscule, poate de elită, dar minuscule și, probabil, nesemnificative istoric. Și totuși, lumea în care trăim nu vine peste noi de undeva, dintr-un spațiu necunoscut, preformată, urmând doar
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
Eugeniu Sperantia. A. își rezervă regia textelor și pasajele de legătură, folosind, în filmul evenimentelor, și propriile amintiri. Scrierea din 1941 e o consemnare cu valoare de memento acuzator la adresa torționarilor horthyști. Premise etice și pedagogice are și literatura de ficțiune a scriitorului. Craiul munților (1934), dramă istorică, încearcă să revitalizeze cultul lui Avram Iancu. Piesa a fost jucată, ca și un alt text dramatic, Kogălniceanu (rămas în manuscris), de studenți prin diferite localități transilvănene. Aproape neobservat trece și romanul Atlantida
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285216_a_286545]
-
hotare (1968) și în volumul postum Un drum în teatru (1980). Amintiri despre teatrul interbelic i-au apărut în „Teatrul” (1959-1970). La vârsta memoriilor, A. a publicat câteva cărți de schițe și povestiri, unde evocă mucalit, cu și fără travestiul ficțiunii, scene din copilărie, impresii de călătorie, întâmplări care i se par bune de așternut pe „răbojul micii istorii a teatrului”: Un comediant și o fată de familie (1967), General la patru ani (1969), Povestiri. Marea și mica bătălie teatrală (1970
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
se acupleze cu parteneri de același sânge, de a fi nevoit să doarmă cu straiele, instrumentele și armele sale. Scăpat din robia instinctului, putea dispune plenar de inteligența sa pentru a se lansa în cucerirea universului. Într-un roman de ficțiune apărut recent o fabulă, în multe privințe la fel de credibilă, la fel de edificatoare ca Istoria un autor care este, în mod nedrept, necunoscut marelui public, vorbește despre modul ciudat în care strămoșul nostru a scurtat lungul și laboriosul drum pe care omul
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
pe nefericita Lidia Ahmakova, care nu pare a fi în toate mințile: „palidă Ofelie a unui Hamlet foarte consistent [...] e în orice caz una din femeile vasale din anturajul lui Versilov...” Povestea vieții ei este o mică schiță în care ficțiunea se întoarce din nou în viață și capătă coerență și puterea de semnificație a unui destin. În roman (Adolescentul), ciudata Lidia trece aproape neobservată. În eseul lui C. ea devine memorabilă, viața ei pierdută, fragmentată, capătă sens. Criticul folosește aceeași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
Creangă). El identifică 151 de personaje în Amintiri din copilărie și alte 189 în povestiri și povești și le întocmește fișele biografice. Părerea lui, contrară celei a lui G. Călinescu, este că biografia se confundă în Amintiri din copilărie cu ficțiunea, aducând dovada atestării documentare. C. ia din text cele mai mici amănunte (o vorbă oarecare, aruncată de eroul-narator, faimosul Nică a lui Ștefan a Petrei, o aluzie, o propoziție spusă de alt personaj în cine știe ce împrejurare) și, completându-le cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
larg și mai comprehensiv de consistență. Una dintre întrebările fundamentale care a preocupat cercetătorii domeniului a fost aceea dacă personalitatea este o structură suficient de consistentă pentru a putea regiza în mod necesar și suficient conduita persoanei sau o simplă ficțiune pseudoștiințifică, conduita fiind regizată cel mult de situație. Derivate din aceasta au fost alte întrebări: dispune personalitatea de o singură formă sau de forme multiple de consistență? Este posibilă determinarea empirică, fără echivoc, a tuturor formelor potențiale/virtuale de consistență
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
simbolic. Invocarea elementelor-sursă devine în fond un pretext pentru constituirea unei „mitologii” curățate de coaja realului. Din aceasta fac parte spațiul unui Sud miraculos și plin de lumină, satul copilăriei rememorat cu nostalgie, câte un peisaj de toamnă, personaje ale ficțiunii autobiografice sau ale celei propriu-zise, cartiere periferice și pitorești ale Bucureștiului, ipostaze ale iubitei etc. F. este un fals tradiționalist; el preia unele motive din zona tradiționalismului (cum ar fi acelea ținând de filonul suprasemnificării pe o notă melancolică a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287102_a_288431]
-
nimic fără dragoste, JL, 1998, 15-16; Constandina Brezu, Alice Voinescu sau „Voința de a birui”, JL, 1998, 15-16; Gheorghe Grigurcu, Între dragoste și obiectivitate, VR, 1998, 6; Simion, Fragmente, II, 243-245; Dicț. esențial, 897-899; Popa, Ist. lit., I, 320-321; Simion, Ficțiunea, III, 312-324; Virginia Șerbănescu, Alice Voinescu în celula de la Jilava, LCF, 2002, 20; Iulia Popovici, Scrisorile lui Alice, RL, 2002, 23; Virginia Șerbănescu, Doamnă Voinescu, am fost colege, CL, 2002, 7; Carmen Mihalache, Dans în fața oglinzii, ATN, 2002, 9; Vasile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]