5,981 matches
-
sud-slave. 1650-1850, București, 1936-1937; Istoria literaturii iugoslave. 1750-1820, București, 1938; Curs de istoria literaturii croate în sec. XVI-XVII, București, 1943; Istoria literaturii ruse. Din istoria literaturii sârbe, îngr. Pandele Olteanu, București, 1945. Repere bibliografice: G. Mihăilă, I.C. Chițimia, Lucia Djamo-Diaconiță, Filologia slavă la Universitatea din București, RSL, 1965; G. Mihăilă, Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești, București, 1973, 196-197; Victoria Frâncu, Lecțiile de literatură iugoslavă ale profesorului Petre Cancel, AUB, filologie, t. XXIV, 1975; Victoria Frâncu, Traducerile de tinerețe
CANCEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286059_a_287388]
-
Repere bibliografice: G. Mihăilă, I.C. Chițimia, Lucia Djamo-Diaconiță, Filologia slavă la Universitatea din București, RSL, 1965; G. Mihăilă, Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești, București, 1973, 196-197; Victoria Frâncu, Lecțiile de literatură iugoslavă ale profesorului Petre Cancel, AUB, filologie, t. XXIV, 1975; Victoria Frâncu, Traducerile de tinerețe ale lui Petre Cancel, RSL, 1980. A.M.
CANCEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286059_a_287388]
-
CĂLIN-BODEA, Cornelia (19.VII.1939, Cernavodă), etnolog. Este fiica Mariei (n. Căciularu) și a lui George Dumitru, inginer. După ce a absolvit, în 1963, Facultatea de Filologie - secția limbi orientale - a Universității din București, este cercetător științific la Institutul de Lingvistică (1963-1969), apoi la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”. Colaborează la „Academica”, „Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor”, „Arca”, „Creștinul azi”, „Cotidianul”, „Demos” (Berlin), „Dreptatea
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
noi am urmat așa-numitele facultăți ideologice. Mircea Mihăieș: Am făcut facultăți În România, fie că erau ideologice, fie nonideologice! Vladimir Tismăneanu: Toate facultățile erau profund impregnate de ideologie și desfigurau prin impact ideologic multe dintre subiectele predate, inclusiv la Filologie. Curriculumul era controlat de ideologie. Mircea Mihăieș: Partea de gândire socială și politică era unicoloră. Vladimir Tismăneanu: Ideologia Își punea amprenta extraordinar de puternic. Mircea Geoană nu a trecut prin acest tip de educație politică, de fapt a ieșit relativ
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
, Valeriu (6.XI.1945, Babele-Ismail), prozator și poet. Este fiul Anei (n. Toarcă) și al lui Petru Babansky, intelectuali. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1972). A colaborat la „Basarabia”, fiind apoi redactor-șef al revistelor „Quo vadis” și „Columna”. De coloratură romantică, volumul de nuvele Cântecul păsării măiestre (1983) este urmat de Duhul apelor (1988) și Mielul de
BABANSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285514_a_286843]
-
manuscrisele codicelui de la Voroneț. În ultimul an de apariție, pot fi citite studiul Din istoria limbii și literaturii române, o critică la drama Despot-Vodă de V. Alecsandri, poezii din colecția lui D. Petrino, urmate de alte studii de istorie și filologie (nesemnate). Alți colaboratori: T. V. Ștefanelli, Enea Hodoș, T. V. Păcățian, I. I. Tuțescu, C. Morariu, Samson Bodnărescu. I.H. AUSONIA, publicație cu subtitlul „Caiete trimestriale de poezie italiană”, apărută mai întâi la Focșani, în 1932-1933, iar apoi la Cluj, în
AURORA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285492_a_286821]
-
II.1924, București - 10.V.1994, București), prozator, istoric literar și traducător. Este fiul Anei-Erna (n. Teodoru) și al lui Iacob Albala, cerealist. Face liceul în București și este licențiat al Facultății de Drept și al Facultății de Litere, secția filologie clasică a Universității din București. A fost avocat până în 1948, când este eliminat din barou. Ca funcționar la Biblioteca Academiei Române, este angajat inițial pentru fondul de manuscrise latine. Redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, de unde a fost
ALBALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
, Florența (1.XII.1934, Floroaica, j. Călărași - 3.II.2000, București), poetă. Provine dintr-o familie de țărani înstăriți, Maria (n. Simion) și Ion Albu. Tatăl a fost deținut politic la Canal. A. este licențiată a Facultății de Filologie a Universității din București (1957). După un șomaj de șase ani, funcționează ca redactor la „Scânteia tineretului” (1963-1964), apoi la „Viața românească”, până la pensionare (1995). A debutat cu versuri în „Tânărul scriitor” (1954), iar editorial - cu volumul Fără popas (1961
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
cele mai alese minți ale timpului. Ea stârnește deseori vii proteste, nemulțumește acolo unde îmbracă o formă violentă, trivială, umaniștii fiind aceia care atacă religia și clerul, criticându-le. Totuși, în unele împrejurări, papii, tiranii și principii susțineau studiile de filologie, istorie și filosofie, cu toții având nevoie de literatură sau, cel puțin, de un discurs erudit și elegant. Receptarea și transformarea Antichității în conformitate cu gândurile și sentimentele omului ce parcurgea timpurile clarificării propriei conștiințe a fost posibilă prin Evul Mediu latin, în
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
largi, un mecena al cercurilor intelectuale. Acestea sunt de altfel punțile de legătură pe care Körösi Csoma le stabilește între instituțiile continuând să poarte numele principelui Bethlen și celebra universitate a Göttingenului, acolo unde avea să-și desăvârșească pregătirea în filologie clasică și istorie, și unde avea să pornească studiile de orientalistică ce îl vor face celebru. Einhorn în istorie, Heyne în filologie și hermeneutică, Blummenbach în antropologie comparată, îi vor crea temelii solide pentru experiența unică pe care urma s-
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
să poarte numele principelui Bethlen și celebra universitate a Göttingenului, acolo unde avea să-și desăvârșească pregătirea în filologie clasică și istorie, și unde avea să pornească studiile de orientalistică ce îl vor face celebru. Einhorn în istorie, Heyne în filologie și hermeneutică, Blummenbach în antropologie comparată, îi vor crea temelii solide pentru experiența unică pe care urma s-o întreprindă în Orientul îndepărtat. Opera sa de orientalist, materializată în volumele: Dicționar tibetan-englez, Calcutta, 1834; Gramatica tibetană, Calcutta, 1834; Vocabular sanscrit
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și clasa. Apariția și dezvoltarea acestor „locații” educaționale au fost însoțite îndeaproape de introducerea celor trei practici pedagogice menționate anterior. Seminarul se pare că a fost inventat în Germania, iar apariția sa este legată de geneza discursului modern al cuvintelor - filologia. Denumirea de „seminar”, dincolo de semnificația specifică secolului al XVII-lea, de „instituție pentru formarea preoților”, este legată de articularea unui nou dispozitiv pedagogic utilizat probabil pentru prima dată pe scară largă la Universitatea din Halle de către Friedrich August Wolf. Acesta
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de primă importanță pentru ancheta noastră? În primul rînd, traducătorii/diortositorii Bibliei românești utilizează de-a valma cele două surse principale, instituind ca unic criteriu de alegere a versiunii criteriul cantității. Conform acestui criteriu, absolut nepotrivit și nefuncțional În sfera filologiei, variantele cele mai bogate au a priori câștig de cauză În fața variantelor mai sărace. În al doilea rînd, la o analiză atentă, se observă o preferință clară pentru textul și structura Septuagintei, socotit, probabil, „text autoritar al ortodoxiei”. TM, deși
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
nici latina, fără să fi văzut În viața lor un manuscris, fără să știe exact cu ce se mănîncă patristica sau exegeza biblică? Traducătorii Septuagintei din cadrul Colegiului Noua Europă nu sunt numai creștini, dar sunt și serios școliți Într-ale filologiei, istoriei și teologiei. Există o singură excepție, un singur agnostic În grupul nostru, dar atât de bun cunoscător al limbii grecești și al tradiției creștine antice, Încât Îl prefer oricărui pios semidoct. Doar Dumnezeu poate judeca și alege În asemenea
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Manzoni și opera sa) și în istoria civilizațiilor. Avea darul unei vorbiri captivante, unind discursul savant cu limpezimea și căldura sufletească a celui ce știe să rămână în miezul lucrurilor. Din 1910 până în 1913 pregătește un doctorat la Berlin. Studiază filologia clasică și lingvistica comparată cu Heinrich Morf, Ulrich von Wilamowitz-Moellendorff, Eduard Norden, Karl Meister. Impresii ale perioadei, cu o tentă de Bildungsroman, trimitea în 1910, sub semnătura Peregrinus, „Neamului românesc literar”. La izbucnirea războiului în Balcani, abandonează doctoratul și se
BOGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
voluntar, la campania din Bulgaria. Mobilizat pe loc din cauza sănătății precare, îl ajută pe N. Iorga să scoată la Iași „Neamul românesc”. Susține cu fervoare în articolele sale idealul național. În august 1919, este numit profesor agregat la Catedra de filologie clasică a Universității nou înființate în Cluj și se dedică realizării „unității culturale”. Scrie în „Revista istorică”, „Transilvania”, „Dacoromania”, „Cultura poporului”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională”; la „Ramuri” susține o rubrică de recenzii. Scoate, în 1923, gazeta „Conștiința românească”, unde
BOGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
în manuscris. Chinuit toată viața de un ulcer devenit incurabil, moare în cursul unei operații, într-o clinică din Viena. B. și-a uimit contemporanii prin bogăția cunoștințelor pe care le stăpânea. A lăsat un număr impresionant de contribuții în filologie, semantică, etimologie, onomastică, toponimie, folclor, etnografie. A scris versuri, a dat traduceri, a fost un distins ziarist. Cele mai multe dintre lucrări se ocupă de etimologii, dar el pune în mișcare un complex de factori, depășind lingvistica. Metoda comparatistă, folosită cu suplețe
BOGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
studiu. După Hasdeu, B. a avut cea mai bună pregătire pentru lingvistica comparată prin deplina stăpânire a limbilor clasice, germanice, romanice, slave, a maghiarei. A dat rezolvări definitive în etimologie, dar a fost atras de cuvintele rare, neînțelese (Etimologii, Între filologie și istorie), și de interpretarea semasiologică (O problemă semantică: „genunchiu” în sens de „neam”, „gintă”, Semantism românesc și semantism balcanic); a demonstrat originea unor nume și porecle; a analizat metodic toponimia românească; a pus în lumină marea bogăție sinonimică a
BOGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
, Ion (6.VI.1933, Colicăuți, j. Hotin - 19.IV.1993, Chișinău), poet. Este fiul Alexandrinei (n. Dragalin) și al lui Gheorghe Bolduma, țărani. A studiat, fără să o fi absolvit, la Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău. A debutat editorial în 1961, cu placheta Patima izvorului, care cuprinde esența evoluției viitoare a lui B. Lirica lui, îndatorată modelelor folclorice, cultivă simbolistica rurală, într-un metaforism original. Balada și pastelul, specii predilecte
BOLDUMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285804_a_287133]
-
București, a absolvit, în 1932, Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Este, în același oraș, profesor de liceu începând din anul 1934 și apoi, din 1948, profesor universitar, îndeplinind și funcția de decan (1953-1954) la Facultatea de Filologie și apoi pe aceea de rector al Institutului de Limbi Străine (1954-1955) și al Institutului Pedagogic (1955-1959). A fost secretar general al Societății de Științe Istorice și Filologice (1960-1968), redactor-șef adjunct la „Gazeta învățământului” (1951-1953) și redactor responsabil adjunct
BOLDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285801_a_287130]
-
BOLDEA, Iulian (2.III.1963, Luduș, j. Mureș), poet și critic literar. Este fiul Elenei (n. Branea) și al lui Iulian Boldea, lucrător (șef de tren) la CFR. B. frecventează Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității din Cluj-Napoca (1985-1989). Redactor, din 1986, la revista „Echinox”, îndeplinește, în 1988 și 1989, funcția de redactor-șef adjunct. Publică versuri, eseuri și cronici literare. După licență, devine profesor la Liceul „Al. Papiu-Ilarian” din Târgu Mureș
BOLDEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
în 1983, cu versuri. Colaborează la revistele „Tribuna”, „Steaua”, „Vatra”, „Familia”, „Ateneu”, „Astra”, „Amfiteatru”, „Convorbiri literare”, „Euphorion”, „Dacia literară”, „Luceafărul”. Debutul editorial îl reprezintă volumul de versuri Carte de vise (1994; Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu Mureș). Este doctor în filologie al Universității din Cluj-Napoca, din 1996, cu teza Fața și reversul textului (I. L. Caragiale și Mateiu I. Caragiale). În singura carte de poezie publicată, Carte de vise, B. este un meditativ melancolic, pendulând între prețiozitatea livrescă a reveriei și ceremonia
BOLDEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
, Ioan Viorel (12.II.1950, Topolovățu Mare, j. Timiș), prozator și etnolog. Este fiul Vioricăi (n. Dragosin) și al lui Ioan Boldureanu, țărani. Liceul l-a absolvit la Lugoj (1969), Facultatea de Filologie la Timișoara (1973) și Facultatea de Filosofie la Cluj-Napoca (1980). Și-a luat doctoratul în filologie (1985) cu teza Folcloristica bănățeană și ideologia Școlii Ardelene. După 1990 este cadru didactic la Facultatea de Litere, Filosofie și Istorie a Universității de
BOLDUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285806_a_287135]
-
Timiș), prozator și etnolog. Este fiul Vioricăi (n. Dragosin) și al lui Ioan Boldureanu, țărani. Liceul l-a absolvit la Lugoj (1969), Facultatea de Filologie la Timișoara (1973) și Facultatea de Filosofie la Cluj-Napoca (1980). Și-a luat doctoratul în filologie (1985) cu teza Folcloristica bănățeană și ideologia Școlii Ardelene. După 1990 este cadru didactic la Facultatea de Litere, Filosofie și Istorie a Universității de Vest din Timișoara și consilier-șef (din 1997) la Inspectoratul pentru Cultură al județului Timiș. Colaborează
BOLDUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285806_a_287135]
-
BOSTAN, Lora (16.VII.1951, Coșuleni, Ucraina), istoric literar. Face studii la Universitatea din Cernăuți, absolvită în 1973, luându-și în 1987 și doctoratul în filologie. Este docent la Catedra de filologie română și clasică a aceleiași Universități. Conduce din 1993 cenaclul literar studențesc „Mircea Streinul”. A publicat studii și eseuri despre scriitorii din nordul Bucovinei. Lucrarea Pagini de literatură română. Bucovina, regiunea Cernăuți. 1775-2000 (2000
BOSTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285824_a_287153]