12,214 matches
-
ortodoxiei. În viețile lor se oglindesc deplin Dumnezeu și omul. Prin Dumnezeul-Om Hristos ei au devenit dumnezei ai harului, ai duhovniciei. De aceea, Sfinții Părinți numesc viața duhovnicească adevărata filosofie, așa cum Sfântul Macarie cel Mare îi numește pe Sfinți „filosofi ai Duhului Sfânt” ( ibid, p. 139). Mărturisitorul trăiește viața ca și cum s-ar afla permanent în fața lui Dumnezeu. Grație acestor iluminări el își vede propria sa măsură. „Misiunea omului spunea Ioan Ianolide e de a cugeta necontenit, în complexitatea și taina
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
omului, că-L cercetezi pe el?Micșoratu- l-ai pe dânsul cu puțin față de îngeri, cu mărire și cu cinste l-ai încununat pe el” (Psalmul 8, 3-5). Ca să gândim cosmosul și să putem vorbi despre el sunt necesare afirma filosoful Ernest Bernea „căile filosofiei, poeziei și religiei” ( Ernest Bernea, Trilogie...op. cit., p.67), iar înțeleptul Petre Țuțea adăuga că: „Dumnezeu n-a creat materie, substanță și natură, ci lucruri ale căror legități raționale le reprezintă El, ca și unitatea lor
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
mântuirea semenilor mei, să-mi mântuiesc propriul suflet...Vom trăi toată viața unul pentru altul, Împărate Ceresc!” ( Ioan Ianolide, Întoarcerea la Hristos, op. cit., p. 229.) Atributul persoanei îl conferă harul Duhului, care reclamă de la om simplitatea. Îndemnul la simplitate al filosofului creștin Ernest Bernea „a exista în viață și a exista în viață înseamnă a-i trăi și cuceri sensul” (Ernest Bernea, Preludii Îndemn la Simplitate. Cel ce urcă Muntele (Treptele Bucuriei. Ed. Predania, București, p. 15) se pogoară din Fericirile
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
acest adevăr elementar: în măsura în care le considerăm „prejudecăți“, cele religioase nu sunt cu nimic mai presus sau mai prejos de prejudecățile liberei cugetări. În ce cred cei care (mai) cred? - Ne întreabă sociologul Dan Dungaciu Cunos �cutul titlu al dialogului dintre filosoful Umberto Eco și cardinalul Carlo Maria Martini, „În ce cred cei care nu cred“, induce o idee falsă. Respectiv, că „cei care cred“ ar fi o tabără omogenă, care știe ce vrea și, mai ales, care poate fi așezată într-
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
UNDE ESTE ADEVĂRUL? Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 505 din 19 mai 2012 Toate Articolele Autorului UNDE ESTE ADEVĂRUL? La taifasuri stau cu mine, Și mereu mă tot întreb; Lumea asta e un puzzle, Sau formează un întreg? Filosofii, mintea și-au sucit, Ca să afle adevărul, Însă tot nu l-au găsit! La mulți le-a căzut chiar părul, Mai mult capul le-a albit! Câți n-au căutat în stele, Să găsească un răspuns, Însă cu încăpățânare, Adevărul
UNDE ESTE ADEVĂRUL? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358689_a_360018]
-
revarsă fluvial” (Ernest Bernea, Preludii, p. 47). În stihiile întunericului omul autonom instaurează trufia și ura cu toate „binefacerile” lor. În iluzia autonomiei sale, omul „pare că se face pe sine în timp, în fond desfăcându-se din primordii” spune filosoful Petre Țuțea ( Petre Țuțea, Intre Dumnezeu și Neamul meu, p.371). Ce vom alege deci? Calea către Dumnezeu sau drumul înspre sine? Alegerea între Dumnezeu și om ține de vocea moralei creștine din noi. În funcție de preferință suntem ceea ce alegem. Cele
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
marxismului, respectiv a ateismului. Revoluția industrială și tehnică întronizează rațiunea sintetică, care subordonează totul rațiunii. Revolta eului râvnește la hegemonia globalizării. Rațiunea științifică preconizează ideea progresului continuu. Istoria devine pur și simplu o manifestare a Rațiunii. Dacă până la Marx, ceilalți filosofi au gândit doar cum să interpreteze lumea, Marx încearcă schimbarea ei: „Filosofii nu au făcut decât să interpreteze lumea în diferite moduri; important este însă a o schimba” ( Marx, Teze despre Feuerbach, în Despre religie, Culegere de texte și studiu
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
subordonează totul rațiunii. Revolta eului râvnește la hegemonia globalizării. Rațiunea științifică preconizează ideea progresului continuu. Istoria devine pur și simplu o manifestare a Rațiunii. Dacă până la Marx, ceilalți filosofi au gândit doar cum să interpreteze lumea, Marx încearcă schimbarea ei: „Filosofii nu au făcut decât să interpreteze lumea în diferite moduri; important este însă a o schimba” ( Marx, Teze despre Feuerbach, în Despre religie, Culegere de texte și studiu introd. Petru Berar, Ed. Politică, București, 1974, p. 244). Conjurația „spirituală ” a
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
privirea ne era atrasă de clădirile din împrejurimi, clădiri joase, cu acoperișuri plate. Reflectând la una din convingerile profunde ale lui Frank Lloyd Wright că omul trebuie să fie centrul tuturor proiectelor și realizărilor arhitecturale, mi-am amintit de preceptul filosofului grec Protagoras: „Omul este măsură tuturor lucrurilor". Aveam o oarecare saturație privind pe internet sau la televizor imagini ale noii arhitecturi „trăznet” din Dubai sau din alte părți ale lumii, construcții față de care omul mi se părea a fi un
ŢINUTUL SOARELUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358641_a_359970]
-
LUMINI, ÎNTR-O NOUĂ CARTE Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului După „Cioran sau excesul ca filosofie” (2008), „Dumnezeul gândurilor mărunte” (2009), „Despre maestru și alte întâlniri. Eseuri, cronici, recenzii” (2010), filosoful, teologul și aviatorul Nicolae Turcan reușește să ne uimească cu noua sa carte, Credința ca filosofie. Marginalii la gândirea Tradiției, apărută în anul 2013, la prestigioasa editură clujeană Eikon, atât prin originalitatea ideilor, cât și prin frumusețea textului literar. Prin
CREDINŢA ŞI FILOSOFIA – DOUĂ LUMINI, ÎNTR-O NOUĂ CARTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344622_a_345951]
-
și aviatorul Nicolae Turcan reușește să ne uimească cu noua sa carte, Credința ca filosofie. Marginalii la gândirea Tradiției, apărută în anul 2013, la prestigioasa editură clujeană Eikon, atât prin originalitatea ideilor, cât și prin frumusețea textului literar. Prin aceasta, filosoful Nicolae Turcan dezvoltă și actualizează celebrul înțeles al filosofiei profane - pregătirea pentru moarte, dar din perspectiva credinței creștine autentice, reamintindu-ne că adevărata filosofie nu se poate împlini în plan personal fără întâlnirea cu rațiunea Supremă, care este Dumnezeu. Scriitorul
CREDINŢA ŞI FILOSOFIA – DOUĂ LUMINI, ÎNTR-O NOUĂ CARTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344622_a_345951]
-
reușește să obțină doctoratul în filosofie. Dumnezeu îți iese în cale de acolo de unde te aștepți cel mai puțin. Așa s-a întâmplat și cu tânărul locotenent de aviație, pe atunci, Nicolae Turcan, care l-a întâlnit pe Dumnezeu la filosoful Emil Cioran, în volumul „Lacrimi și sfinți”. În filosofie se împotmolește de maxima philosophia atinsă de Hegel, privește spre cer și vede cât de minunată este Creația lui Dumnezeu și, fără să mai stea pe gânduri, dă fuga la Facultatea
CREDINŢA ŞI FILOSOFIA – DOUĂ LUMINI, ÎNTR-O NOUĂ CARTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344622_a_345951]
-
un moldovean blajin, modest, sincer și timid, care face cinste numelui bun pe care îl poartă, dar și comunității. Mă bucur că Dumnezeu mi-a dat posibilitatea să cunosc un astfel de om. De atunci, i-am urmărit evoluția ca filosof și teolog și pot afirma, cu riscul de a fi bănuit de exagerare, că am descoperit în persoana Nicolae Turcan un gânditor mistic ortodox autentic, care poate fi situat pe același palier cu marele filosof Petre Țuțea. În lucrarea Credința
CREDINŢA ŞI FILOSOFIA – DOUĂ LUMINI, ÎNTR-O NOUĂ CARTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344622_a_345951]
-
i-am urmărit evoluția ca filosof și teolog și pot afirma, cu riscul de a fi bănuit de exagerare, că am descoperit în persoana Nicolae Turcan un gânditor mistic ortodox autentic, care poate fi situat pe același palier cu marele filosof Petre Țuțea. În lucrarea Credința ca filosofie. Marginalii la gândirea Tradiției, cercetătorul Nicolae Turcan abordează o structură formală și stilistică foarte apropiată genului filosofic, mixează discursul teologic, însă urmărește cu precădere să ofere răspunsuri complete la multiplele interogații pe care
CREDINŢA ŞI FILOSOFIA – DOUĂ LUMINI, ÎNTR-O NOUĂ CARTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344622_a_345951]
-
ca filosofie. Marginalii la gândirea Tradiției, cercetătorul Nicolae Turcan abordează o structură formală și stilistică foarte apropiată genului filosofic, mixează discursul teologic, însă urmărește cu precădere să ofere răspunsuri complete la multiplele interogații pe care și le pun teologii și filosofii, deopotrivă, raportate la coabitarea dintre credință și filosofie. Întrezăresc în spusele domniei-sale o constantă revenire înspre zona “întru ascuns”, locul unde are loc fuziunea între credință și rațiune, între minte și inimă. El vorbește despre o cale a luminii, dar
CREDINŢA ŞI FILOSOFIA – DOUĂ LUMINI, ÎNTR-O NOUĂ CARTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344622_a_345951]
-
lume, depășește lumea, asumând prin credință atât viitorul eshatologic, cât și prezența, aici și acum, a împărăției cerurilor înlăuntrul nostru”. Volumul Credința ca filosofie. Marginalii la gândirea Tradiției este un breviar al interogărilor celui care voiește ca, deopotrivă, teologi și filosofi să vină sub stindardul lui Hristos și toți să reverse din inimile lor în brazdele cerului părtășia credinței Lui, care este cel mai veridic semn al devenirii ființei întru cuvântul Adevărului. Bine ar fi să trăim timpul în care filosofii
CREDINŢA ŞI FILOSOFIA – DOUĂ LUMINI, ÎNTR-O NOUĂ CARTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344622_a_345951]
-
filosofi să vină sub stindardul lui Hristos și toți să reverse din inimile lor în brazdele cerului părtășia credinței Lui, care este cel mai veridic semn al devenirii ființei întru cuvântul Adevărului. Bine ar fi să trăim timpul în care filosofii să vadă în creștinism “filosofia adevărată”, adică viața întru Adevăr. Lucrarea este structurată în opt capitole și ordonate pe o schemă combinată cu scopul de a se focaliza pe ideea principală - reîntâlnirea filosofiei cu teologia. Convertirea, tradiția, cultura, meditația metafizică
CREDINŢA ŞI FILOSOFIA – DOUĂ LUMINI, ÎNTR-O NOUĂ CARTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344622_a_345951]
-
principiului de credință și Adevărul-Hristos - “Eu sunt Calea, Adevărul și Viața” (In. 14, 6). În consecință, credem că există o singură certitudine: nimeni nu a exercitat asupra omenirii o influență atât de mare și de profundă ca Omul-Iisus. Dacă marii filosofi ai lumii precum Aristotel și Platon sau Kant și Hegel ne ridică în sfera eterată unde n-avem acces, Hristos ne înalță la cer și ne coboară pe pământ, zilnic. În plus, Mântuitorul reușește să pătrundă în viața și în
CREDINŢA ŞI FILOSOFIA – DOUĂ LUMINI, ÎNTR-O NOUĂ CARTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344622_a_345951]
-
Astra din Sibiu. Cărțile prezentate cu această ocazie au fost următoarele: • Anca Sîrghie, Lucian Blaga și ultima lui muză, Editura Techno Media Sibiu, 2015; • Barbu Zevedei, Metafizică și umanism (ediție de Marin Diaconu în 2015); • Barbu Zevedei, psiholog, sociolog și filosof român și englez (volum editat de Daniela Maci și Michael Finkenthal în 2015 ); • Marin Diaconu și Anca Sîrghie, Radu Stanca - profil spiritual, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2015. Cu acest prilej, după cuvântul de deschidere, amfitrioana i-a
LUCIAN BLAGA ŞI ULTIMA MUZĂ de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344630_a_345959]
-
Coman a citit din textele lui Zevedei Barbu. Prof. univ. Michael Finkenthal de la Universitatea din Baltimore și prof. univ. Marin Diaconu din București au vorbit despre cartea lui Barbu Zedevei „Metafizică și umanism” precum și despre personalitatea acestui psiholog, sociolog și filosof român, care este destul de puțin cunoscut la noi, dar care în timpul celui de al Doilea Război Mondial a fost asistent la catedra de Filosofia culturii a lui Lucian Blaga și secretar de redacție al revistei „Saeculum“. Prof. univ. dr. Dumitru
LUCIAN BLAGA ŞI ULTIMA MUZĂ de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344630_a_345959]
-
vorbit despre „Lucian Blaga și ultima lui muză” (Editura Tehno Media, Sibiu, 2015, 200 pp.), o carte cu un suflet aparte pentru că protagoniștii ei au fost doi oameni cu totul speciali. Paginile acestei lucrări sunt închinate atât marelui poet și filosof român, Lucian Blaga, privit din perspectiva omului de o sensibilitate aparte, dar și „greierușei” versurilor lui, Elena Daniello, o doamnă de o distincție rar întâlnită, înzestrată cu un har, inteligență și cu o tenacitate ce-i străbătea prin ,,doi ochi
LUCIAN BLAGA ŞI ULTIMA MUZĂ de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344630_a_345959]
-
pe trei capitole sau trepte. Primul, ”Greierușa” versurilor lui Lucian Blaga, este un fel de preambul mai detaliat al modului în care cele două prietene au făcut cunoștință și cum s-a legat amiciția lor în jurul admirației pentru poetul și filosoful Lucian Blaga. Al doilea, intitulat metaforic Într-o vară de noiembrie este o continuare mai aprofundată a dialogului celor două bune prietene. Este dialogul dintre o adevărată doamnă, căci „ființa ei atât de delicată ajunsă la 90 de ani, dar
LUCIAN BLAGA ŞI ULTIMA MUZĂ de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344630_a_345959]
-
o somitate, un savant în materie, cunoscător de limbă greacă și latină. Apoi, era Haralambie Rovența, profesorul de Noul Testament, care a publicat nenumărate cărți de comentarii la Noul Testament. Era un om de o bunătate sufletească și de o finețe deosebite. Filosoful Ioan G. Savin, alt om impecabil, pe care studenții îl aplaudau la curs. Mai era stâlpul Ortodoxiei, cum ziceam noi, Tudor M. Popescu, marele istoric, care era un om atât de modest ... venea și cânta la strană cu noi la
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344598_a_345927]
-
la Împăratul tuturor...”. (Sf. Ioan de Kronstadt, Hristianskaia filosofiia, Sankt-Peterburg, 1902, p. 86) Mântuitorul nostru Emanuel nu este numai Omul desăvârșit, ci este mai presus de întreaga omenire și mai presus de orice om. Iisus nu este numai un mare Filosof al Cuvântului, ci este Cuvântul absolut al Filosofiei. Hristos nu este numai un Om foarte curajos, ci este Eroul prin excelență al Dreptății omenești. Iisus nu este numai un Mare Mucenic Ales, ci este Mucenicul suprem al Adevărului. Împăratul cerului
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
și fața soarelui! Și priviți-L acum pe Muntele Măslinilor... Îngenunchiat se roagă... Durerea și amarul Său așa-i de mare, de asudă sudori de sânge. Veselia și durerea omenească nu-s așa. Spun alții că Hristos ar fi un filosof, iar Evanghelia e învățătură omenească. Eu nu cred. Eu am fost membru al Academiei franceze, eu am avut în societatea mea și filosofi și savanți, bărbații cei mai înțelepți ai vremii mele, dar sunt departe de Hristos. Ascultați-învăța Nazarineanul mulțimile
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]