9,441 matches
-
1); CaCl2·H2O (0,1); tiamină (0,001). După inoculare flacoanele au fost menținute sub agitare la 150 rpm, timp de 7 zile, la 30șC. Apoi, biomasa rezultată a fost separată de mediu prin centrifugare, spălată cu o soluție salină fiziologică și uscată în vacuum la 50șC (Bayramoglu și Arica, 2006). Morfologia suprafeței miceliului fungului nativ a fost redată prin imagini SEM. Este evident (Figura 4.7) că miceliul fungic are o suprafață rugoasă și poroasă, cu o arie mare. În vederea
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
mojarată pentru a obține o arie mare a suprafeței și a fost numită biomasă nativă. Probele de biomasă spălate au fost pretratate prin autoclavare (121șC, 20 minute) (Khalaf, 2008). Tratarea la temperatură ridicată (100șC, timp de 10 minute, în ser fiziologic) a biomasei de T. versicolor nativă a avut drept scop îmbunătățirea caracteristicilor suprafeței biomasei fungice în corelație cu mecanismul de adsorbție a unor coloranți direcți (Direct Blue 1, Direct Red 128). Similar biomasei native, cea inactivată termic a fost centrifugată
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
suprafeței biomasei fungice în corelație cu mecanismul de adsorbție a unor coloranți direcți (Direct Blue 1, Direct Red 128). Similar biomasei native, cea inactivată termic a fost centrifugată la 5000 rpm, timp de 10 min, a fost spălată cu ser fiziologic și a fost uscată în vacuum la 50șC. S-a presupus că pretratamentul poate conduce la o creștere a sarcinii suprafeței celulelor sau deschiderea situsurilor disponibile pentru adsorbția și intensificarea schimbului ionic. Capacitatea maximă de biosorbție a biomasei fungice native
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
M și/sau NaOH și amestecul a fost agitat la 250 rpm timp de o oră la temperatura camerei. Biomasa fungică tratată cu acid sau bază a fost centrifugată la 5000 rpm pentru 10 min, spălată cu o soluție salină fiziologică, apoi cu soluție tampon și a fost uscată în vacuum la 50 0C. Biomasele uscate tratate au fost sitate și fracțiunile de 75-150 μm au fost utilizate în studiile de biosorbție (Arica și Bayramoğlu, 2007). O specie de algă neviabilă
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
cei care aparțin levurilor se bazează pe observațiile că celulele levurice interacționează cu anumite ferofluide apoase cu formare de celule modificate magnetic. Acestea pot fi ulterior ușor separate din sistem utilizând un separator magnetic corespunzător (Safarik și al., 2002). Condițiile fiziologice ale celulelor levurice în decursul modificării magnetice influențează încorporarea nanoparticulelor magnetice în compartimentele celulelor. Un astfel de material poate fi un adsorbent promițător pentru diverși coloranți prezenți în ape reziduale. Proprietățile sale magnetice pot fi întrebuințate pentru îndepărtarea bioadsorbentului saturat
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
într-un mediu de cultură îmbogățit. Inoculul a fost incubat la 30șC și a fost agitat la 150 rpm timp de 3 zile. Perlele, proaspăt preparate cu miceliu imobilizat, au fost recoltate și spălate în aceleași condiții, păstrate în ser fiziologic salin la 4șC. Pentru prepararea perlelor cu fung imobilizat s-a procedat în mod asemănător. Apoi, perlele de A. fumigatus imobilizate au fost separate și spălate. Inactivarea microorganismului dezvoltat pe suprafața perlelor s-a realizat termic la 90șC (20 minute
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
două ori și au fost transferate într-un mediu de cultură îmbogățit. Inoculul a fost agitat la 30șC și 150 rpm timp de 3 zile. Apoi, sferele proaspete au fost colectate și spălate în aceeași manieră și păstrate în ser fiziologic la 4șC. Paralel, s-au pregătit probe martor procedându-se similar, exceptând faptul că soluția suport nu a fost amestecată cu suspensia de spori. Mediul de cultură îmbogățit utilizat are următoarea compoziție (g L-1): glucoză 15; KH2PO4 1; (NH4
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
școlară și profesională, integrarea socială și monitorizarea ulterioară a evoluției persoanei aflate în dificultate. Cerințele Educaționale Speciale (CES) se referă la cerințele pe plan educativ ale unor categorii de persoane, cerințe consecutive unor disfuncții sau deficiențe de natură intelectuală, senzorială, fiziologică, psihomotrică, sau ca urmare a unor condiții psiho-afective, socio-economice sau de altă natură (absența mediului familial, condiții de viață precare, anumite particularități ale personalității copilului) care-l plasează într-o stare de dificultate în raport cu cei din jur. Această stare nu
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
și tehnicilor de muncă intelectuală care să asigure eficiență în adaptarea și în integrarea școlară și socială; 1.2. Dificultăți speciale - deficiența mintală 1) Deficiența sau infirmitatea cuprinde orice pierdere, anomalie sau dereglarea unei structuri sau a unei funcții anatomice, fiziologice, descriind tulburări la nivelul organismului (deficiențe ale membrelor, organelor, altor structuri și funcții); 2) Incapacitatea înglobează orice restricție, diminuare, lipsă și pierdere rezultând dintr-o deficiență a capacității de a efectua o activitate în condiții considerare ca normale pentru o
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
Bunele maniere sunt apanajul omului care își cunoaște exact locul în lumea în care trăiește. Din categoria copiilor cu Cerințe Educaționale Speciale (CES) fac parte nu numai copiii cu deficiențe, dar și copiii care, chiar dacă nu au dizabilități organice sau fiziologice, prezintă manifestări repetate de inadaptare la cerințele și exigențele programei școlare (de exemplu, copiii hiperkinetici, copiii traumatizați de mediul familial dezorganizat, copiii cu carențe afectiv-comportamentale). Pornind de la această realitate, pentru a realiza o intervenție educativă recuperatorie și integrativă eficientă este
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
de strictă necesitate. Însă În cazul impozitelor indirecte nu este vorba de o 15 constrângere politică, așa cum se Întâmplă la impozitele directe, ci de una de ordin economic." Evitarea consumului prin abstinență este imposibilă, pentru că el este impus de necesități fiziologice, al căror efect de constrângere este mai puternic decât constrângerea administrativă. În același timp, constatăm că impozitele se realizează ca prelevări obligatorii la dispoziția entităților de tipul statului, fără o contraprestație directă din partea acestuia. Între prelevările sub formă de impozite
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
una care vizează anatomia procesului cognitiv și una care vizează fiziologia acestuia. În cadrul analizei anatomice, care stă, la fiecare nivel în parte, sub întrebarea „Cum are loc procesul cunoașterii umane?“, descriu elementele și stadiile procesului de cunoaștere, iar în cadrul analizei fiziologice, delimitata de întrebarea „Ce rol joacă entitățile intermediare specifice fiecărui nivel în cunoaștere?“, analizez, din perspectiva disputei contemporane amintite, statutul de id quo sau id quod al entita tilor interme diare, adică funcția pe care entitățile intermediare o joacă în cadrul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
al cărui sens a fost atins doar tangențial în capitolul precedent. Voi incerca, așadar, să explicitez, urmând câțiva pași, ce anume înțelege Toma din Aquino prin proces de cu noastere. Abordarea din cadrul acestui capitol va fi una dublă, anatomica și fiziologica. În subcapitolele ÎI.1. a Cum are loc cunoașterea umană la nivelul simțurilor externe?, ÎI.3 . a Cum are loc cunoașterea umană la nivelul simțurilor interne?, ÎI.5 . a Cum are loc cunoașterea umană la nivelul intelectiv? voi realiza o
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cunoașterii umane?, ÎI.7. a Ce rol joacă speciile inteligibile în cadrul procesului cunoașterii umane?, ÎI.8. a Punctul de cotitură al episte mologiei tomiste: conceptul și ÎI. 9. a Interpretarea reprezentationalista la nivelul speciilor inteligibile, voi recurge la o analiză fiziologica, în care voi analiza funcțiile pe care le îndeplinesc entitățile intermediare aferente fiecărei etape a procesului cunoașterii în parte, pentru a putea reconstitui și relua mai tarziu, în capitolul trei, întreaga întrebare directoare a acestei cărți, împreună cu răspunsul care îi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiec telor percepute de simțuri. În fapt, rolul subcapitolului care tocmai s-a încheiat a fost acela de a desfășura o analiză anatomica a primului nivel cognitiv, cu scopul de a pune la dispoziția subcapitolului următor materialul necesar unei analize fiziologice, care se va concentra, așa cum am anunțat, asupra clarificării funcțiilor îndeplinite de speciile sensi bile în procesul cunoașterii umane, ridicând întrebarea „Ce rol joacă acestea în procesul de cunoaștere umană?“. 2. Ce rol joacă speciile sensibile în cadrul procesului cunoașterii umane
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
parte. În final, cea de-a treia și cea mai importantă întrebare, din perspectiva acestui demers, la care am răspuns s-a concentrat asupra rolului jucat de imagini în contextul procesului uman de cunoaștere, iar răspunsul a conturat o analiză fiziologica a acestui nivel cognitiv. Răspunsurile la care am ajuns pot fi rezumate în felul următor. Referitor la prima întrebare, Toma din Aquino discuta despre patru simțuri interne: simțul comun, puterea cogitativa, imaginația și memoria senzitiva. Referitor la a doua întrebare
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
să se întrebe de ce, odată atins nivelul inte lectiv, schimb strategia de lucru? De ce acum încep demersul prin tr-o prezentare a interpretărilor contemporane, si nu urmez tiparul după care am desfășurat investigația până în acest punct, adică din dublă perspectiva anatomo fiziologica? Mo tivul este simplu: nivelul intelectului este unul aparte, care necesită o tratare mai atentă a manierei în care cele două entități intermediare a speciile inteligibile și conceptul a își joacă rolul în cadrul teoriei tomiste a cunoașterii. Speci ficitatea acestui
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
tip de motilitate numită propulsie în masă. Aceasta se caracterizează prin contracții migratoare gigante care se propagă pe distanțe mari de intestin. Ele se pot propaga și retrograd în cadrul vomei. Se pot asocia cu dureri abdominale (crampe) și diaree. Asigură fiziologic propulsia în masă (în special în intestinul gros) și îndepărtarea stimulilor nocivi. Reglarea motricității intestinului subțire a. Reglarea nervoasă Controlul motilitații intestinale se realizează direct și predominant de sistemul nervos mienteric, o rețea neuronală organizată la nivelul peretelui intestinal (vezi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
urmare a acestei heterogenități structurale se descriu diferențe în mecanismele de acțiune; se poate spune că G17 este forma principală responsabilă de secreția gastrică acidă. G14 și G 34 prezintă toate activitățile gastrinei, dar numai 10% din puterea G17. Rolul fiziologic al gastrinei se bazează pe efecte de stimulare a următoarelor: secreția acidă gastrică, secreția de pepsină; creșterea mucoasei gastrice; motilitatea gastrică; contracția musculaturii care include joncțiunea gastro esofagiană; secreția de insulină (și secreția de glucagon, dar numai după un prânz
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Suprafața mucoasei este crescută prin prezența pliurilor (x3), vilozităților (x30), marginii “în perie” (x600). capilare sanguine limfatic central Circulația intestinală prezintă de asemeni o organizare specială la nivelul vilozităților (fig. 19), adaptată pentru procesul fiziologic de absorbție a nutrimentelor. Intestinul este alimentat cu sânge prin circulația dispusă în paralel a arterelor mezenterice superioare și inferioare. Există anastomoze extinse între aceste vase. Debitul sanguin de la nivelul mucoasei este mai mare decât cel din restul peretelui intestinal
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
colinergici, serotoninergici din hipotalamusul lateral determină anorexie (fig. 27). Factorii care reglează ingestia de alimente Nutriția la om este în așa fel reglată încât greutatea lui corporală să nu se modifice perioade lungi de timp. Sunt cunoscuți mai mulți stimuli fiziologici care pot să influențeze centrii hipotalamici. Creșterea temperaturii ambientale activează centrul sațietății; iar scăderea acesteia stimulează centrul foamei. Glicemia are un rol major în controlul consumului de alimente. Nucleul ventro-median hipotalamic funcționează și ca un glicostat care decelează nivelul glucozei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
respirației. Inima pompează ritmic sânge în artere în cadrul unui ciclu funcțional de contracție (sistolă) și relaxare (diastolă), numit ciclu cardiac (revoluție cardiacă). Activitatea ritmică permanentă a inimii este susținută de metabolismul celulelor miocardice, care prezintă numeroase aspecte particulare. Stimulul natural, fiziologic, pentru activitatea inimii este potențialul de acțiune generat ritmic de celule specializate din nodulul sinoatrial și condus în întreg sincițiul miocardic. Curgerea sângelui în cadrul sistemului circulator (hemodinamica) are loc conform legilor fizicii referitoare la mișcarea lichidelor (hidrodinamica). Ca urmare, parametrii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
este izolată sau în serie scurtă de două-trei extrasistole grupate, sau poate fi parte dintr o alterare de ritm persistentă. 12.3.2. Excitabilitatea: caractere și mecanisme ale potențialelor de acțiune în diversele tipuri de cadiomiocite Așadar, pentru miocard stimulul fiziologic este potențialul de acțiune generat ritmic de celulele P sinoatriale, iar răspunsul este contracția. Aceasta este indusă în fiecare cardiomiocit contractil de către prezența potențialului de acțiune la nivelul sarcolemei acestuia. Potențialul de acțiune pentru celulele P a fost descris anterior
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
repaus). 12.3.4. Principiile electrocardiografiei Contracția ritmică a atriilor și ventriculelor este deci inițiată de prezența potențialelor de acțiune în plasmalema fibrelor miocardice contractile. După cum am detaliat mai sus, aceste potențiale sunt produse de către generatorul de ritm (pacemaker, reprezentat fiziologic în cadrul cordului uman de celulele P din nodulul sinoatrial) și se autopropagă în membrana sincițiului miocardic. In acest context funcțional, activitatea cardiacă poate fi explorată pe baza modificărilor electrice care survin în cursul ciclului cardiac. Această explorare, numită electrocardiografie, se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
R; iar determinarea precisă necesită calcul diferențial computerizat). Rezultatul se exprimă în grade trigonometrice, sau simplificat prin expresia “axă electrică deviată” (la stânga sau la dreapta, în comparație cu intervalul de normalitate (45 60o, sau extins 0-90o, adică primul cadran = stâng inferior). Deviații fiziologice ale axei electrice a inimii spre dreapta (cord verticalizat) pot să apară la persoanele înalte și suple, iar spre stânga (cord orizontalizat) la persoane scunde și la gravide. Principalele situații patologice însoțite de modificări de axă electrică sunt hipertrofiile ventriculare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]