3,170 matches
-
e mai de preț și că i s-ar potrivi mai bine. Copiii ce se zbenguiau în murmurul răcoros al apei Bâlii, au luat sprinteneală, zvăpăială, sănătate și inteligență, fetele au luat frumusețe, cumințenie, curățenie, dragoste și cântări de dor, flăcăii s-au repezit să ia putere, istețime și agerime la jocurile lor din sărbători, adică ceea ce știau că le place fetelor să vadă la ei, nevestele au adunat pricepere în a-și ține gospodăria curată ca păharul, în a-și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Laitei, Bâlii și Doamnei de când avea treisprezece ani și care mai fusese de multe ori în munte iarna, după lemne pentru casă. Iar ca să admire priveliștea de sus, urcase numai acum o săptămână, chiar în ziua de crăciun, împreună cu alți flăcăi de-ai satului până sus la Iezer, dincolo de Șeaua Caprei, numai pentru a-și desfăta privirea cu priveliștea țării de dincolo și de dincoace de creastă. Mai făcuse pe călăuza și pentru alți drumeți, iar domnul Mock administratorul îi încredințase
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
apoi patul pe care trebuia să se odihnească, pentru că se simțea tare trudit atunci când dormea pe podeaua de pământ a casei. Tot din lemn a făcut lada de zestre pentru fiica pe care trebuia s-o căpătuiascâ dând-o după flăcăul pe care aceasta și-l alesese sau în conformitate cu unele interese materiale de familie. E clar, fără lemnul pe care și-l meșterea de acuma în mii și mii de feluri, Cârțâroșanul nu se mai putea descurca. Dar a le face
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Își împărtășeau bucuriile sau necazurile, comentau întâmplările cele mai recente sau mai răsunătoare, făceau schimb de modele și de experiențe dobândite în efectuarea lucrului de mână. Erau niște vizite reciproce de lucru utile în plan gospodăresc și reconfortante psihic. Pentru flăcăi și fete se organizau așa numitele șezători, un fel de reuniuni meșteșugăresc-distractive. La o gospodărie cu fete de măritat se adunau adolescente și tineri căutători de mirese pentru a petrece împreună o bună parte din nopțile lungi de toamnă-iarnă. Tinerele
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
trebuie so fi văzut, întro formă sau alta, de multe ori la televizor (eu am văzuto cel mai recent întrun documentar de la TVR 2). Satul românesc este, de vreme îndelungată, subiectul unei continue mistificări. Sămănătoriștii îl vedeau populat numai de flăcăi drepți ca bradul, doinind din fluier și culegând floricele pentru mândrele lor neprihănite. Comuniștii arătau, prin anii ’50-’ 60, pofta de muncă a țăranului, fericit că a intrat în colectivă. Prin anii ’80, interpreții de muzică populară cântau mândria oamenilor
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
spunea adevărul, iar maică-sa se întreba de ce oare nu s-au găsit. Nici unul nu avea să afle vreodată răspunsul. - N-ai de ce să te mai necăjești. Acum ești aici cu mine. Nu mai ești atât de mic, ești un flăcău în toată regula. Știu că ți-a fost greu. - Mamă, dacă ai ști prin câte am trecut... Eram să mor de foame și de frig, am dormit pe unde am apucat, am dormit prin șanțuri, pe cartoane, prin fân, prin
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
a stabilit o prietenie fără pretenții de chefuri în comun, o prietenie ca între doi colegi de serviciu, care-și spun necazurile cînd se întîlnesc, ori se salută cu sinceritate cînd trec unul pe lîngă altul. Salut, Petrică! Îți duci flăcăul la cămin? Da. Ne vedem în stație, spune Petre, grăbind pasul, prinzînd mai bine în brațe băiețelul, care se ține cu amîndouă mîinile de după gîtul lui. Din sens invers, la fel ca în fiecare dimineață, de parcă ne-am da întîlnire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
slave (de exemplu, În limba poloneză evreului i se spune „židow” - jidov). De „grija” sa deosebită s-au „bucurat” și Întinse pasaje din piesele celor din Vutcani („Mocănașii”), Pușcași - Laza („Turca”), Bogdănița, Tomești - Popești; Iana („Vălăretul”) sau Rafaila („RÎndul de flăcăi”). Intervențiile fuseseră categorisite În a doua parte a amplului său proces scris de amputare ideologică, notat cu „b”. Iată conținutul explicativ: „O a doua categorie de intervenții s-au efectuat Într-o serie de materiale cu un pronunțat conținut satiric
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
păstori. Stai acolo la marginea satului și lasă pe dregători Să aibă grijă de ,,otava împăratului”! Și nu mai spune povestea cu ,,cumpăna de judecată” -E prea demodată. Stai acolo în scorbura văii și lasă să petreacă ,,fetele frumoase și flăcăii”... Se vor topi de sete?”... Nu-i treaba ta. Într-un cuvânt... nu mai striga! .......................................................... Și Amos parcă se trezi, când VOCEA contra Profeției auzi Și zise: Doamne, ce făcui, o vedenie avui Aici printre iezi, printre miei, Și o
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
sanitare și să acorde primul ajutor celor răniți grav. Mânându-și juncanii la vale pe drumul de țară ce ducea la Pungești, și-a amintit cum a cunoscut-o pe Maria, care i-a devenit soție. Era prin anul 1910, flăcăii și fetele cutreierau satele din jurul Pungeștilor, Gârceni, Trohan, Lipova, Valea Hogii, Porcăreț, Doagele, Armășoaia, Cursești Deal și Vale la hore, unde jucau până ce le săreau cămășile, se veseleau și de ce nu, uneori se mai și încăierau. în zilele sfintelor sărbători
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de brumă, mai copți la minte, cu armata făcută” printre care se număra și Costache, ce avea 24 de ani. Deci se prinse în horă în rândul celor cu armata făcută, buni de însurătoare. Fetele de măritat ocheau câte un flăcău ce le-ar fi plăcut. Hora se învârtea cu voioșie în sunetele scoase de fanfara din Valea Mare, vestită în toate așezările de pe Valea Racovei. Curtea școlii unde horeau tinerii era plină și se vedeau și oameni mai în vârstă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
măiestrie de joc, ceea ce arată că alegerea lui Costache era inspirată. Au jucat rând pe rând toate jocurile specifice zonei iar la terminarea jocului au mai stat de vorbă, spre a cunoaște mai bine familiile din care proveneau. Fetele și flăcăii au băgat de seamă tendința de apropiere a celor doi și că s-ar părea că pierd un tovarăș de distracții, dar sau mulțumit doar să glumească pe seama lui Costache. Maria nu venise singură la horă, o însoțea mama ei
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a lăsat o impresie deosebită, vedea că este bine crescută și cu mult bun simț iar frumusețea și purtarea noii sale cunoștințe l-a făcut să gândească mai temeinic la viitorul lor. în timp ce muzicanții stăteau la masă, gazdele au îmbiat flăcăii și fetele cu ouă roșii, cozonac, pască, vin, rachiu și alte bunătăți care dovedeau priceperea și bunăstarea localnicilor. Maria, deși mai fusese la jocuri atât în satul natal cât și prin cele vecine, se gândea serios la trecerea ei în
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
măritat. Ea mai fusese în vorbă cu unflăcău din Rafaila, satul natal al maică -si, care se gândea că fata se va statornici în locurile ei natale, dar Maria nu a fost de acord cu măritișul deoarece nu-i plăcea flăcăul. Soarele cobora spre asfințit iar Maria și Costache și-au dat seama că le-a rămas puțin timp de vorbit și s-au gândit că se vor întâlni în alte dăți, la jocurile ce se vor înjgheba în alte sărbători
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
naturală, în ograda administratorului. în această împrejurare tata socru, prins în numeroasele sale îndatoriri, nu s-a mai întâlnit cu Elena Frasin din Rafaila, iar aceasta, știind că „ochii care nu se văd se uită”, și-a găsit un alt flăcău, pe care tot Ion îl chema, cu care s-a împrietenit și până la urmă s-au căsătorit în Cursești-Deal, devenind astfel nevasta lui Ion Cocuz. Ion Gheorghiu aflând de măritișul Elenei, și-a găsit și el o prietenă, de data
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
muncă și să le construiască și casă; dar după cum se vede, Mihăiță e un copil destoinic, îi seamănă lui taicăsu, nu se dă în lături de la muncile dintr-o gospodărie țărănească și este harnic și ascultător. Deodată își aminti de flăcăul din Rafaila cu care gândea maică-sa, Elena, că ar fi bine să se căsătorească. Maria n-a vrut să se mărite cu el, era mai mic de statură decât ea și nici nu se potriveau la gândire. Maica-sa
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
la distanțe mari, nu cred eu că mergeai pe jos, ci cu căruța; − Aveți dreptate, dragii mei. Pe vremea aceea toți gospodarii țineau câte o pereche de cai cel puțin , ba chiar erau unii care aveau și trei-patru cai. Toți flăcăii erau învățați să călărească, ba chiar și fetele erau învățate să meargă călare. Moldova era plină de cai iar boierii țineau chiar herghelii. Da’ stați că m-am luat cu vorba și nu v-am spus cum am cunoscut-o
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
am luat eu și bunica, cum ne-a ajutat boierul cel bătrân cu lemne de ne-am ridicat casa asta și toate acareturile. − Da’ ia spune-ne matale, bunică, cum de s-au învoit părinții să te măriți cu un flăcău din altă comună? − Ei, dragii mei, le-am spus că-mi place de el, chiar dacă a cunoscut mai multe fete, înseamnă că nu-i un popleacă. El mi-a căzut drag dintre băieții ce i-am cunoscut, că era mai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Mă rog matale, dă-mi ceva să mănânc câtă vreme mai vorbesc cu bunica. Maria care ținea în brațe pe Săndel, îl așeză pe un scăunel mic aproape de bunica, ce-l mângâia cu dragoste pe păr, spunând cu glasul scăzut „flăcăul bunicăi, flăcău, să crești mare, harnic și deștept ca frate-tu” apoi răspunse întrebărilor puse de nepot: − Apăi, măi băiete, am venit cu căruța lui feciorumeu Ghiță, am coborât din Cursești-Deal ieri, am dormit az-noapte la ei. Apăi cuscrul Negruș
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
matale, dă-mi ceva să mănânc câtă vreme mai vorbesc cu bunica. Maria care ținea în brațe pe Săndel, îl așeză pe un scăunel mic aproape de bunica, ce-l mângâia cu dragoste pe păr, spunând cu glasul scăzut „flăcăul bunicăi, flăcău, să crești mare, harnic și deștept ca frate-tu” apoi răspunse întrebărilor puse de nepot: − Apăi, măi băiete, am venit cu căruța lui feciorumeu Ghiță, am coborât din Cursești-Deal ieri, am dormit az-noapte la ei. Apăi cuscrul Negruș și Ghiță
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
la școală până spre seară, la noapte merg să fac pâine și covrigi la Haim. Am să dorm altădată mai mult. S-ar putea ca mâine să merg cu tata care duce cu căruța marfă la târgul de la Puiești” spuse flăcăul și vru să iasă. Fu oprit de bunicăsa care îl întrebă dacă a fost la hora tocmită la Cursești Vale. − Am auzit că ai fost și tu la hora lui David. Ia spune, ai chitit vreo fată de prin părțile
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
întoarce de la evreul unde învață croitorie. Am vorbit cu cumnata de la Galați și poate că va merge la ea, ca să-și facă un rost mai bun, că viața la oraș este mai ușoară. Să știi că a vorbit cu un flăcău de aici, erau potriviți, frumușei amândoi, băiatul era dintro familie cuprinsă, de gospodari, eu nu aveam nimic contra să se ia. Nu știu ce s-a întâmplat, mi-a spus că băiatul voia să-i dăm fetii și pământul din Trauș în afară de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Gheorghiță și jeliră până ce au simțit că le vine rău. Ion Lungu se căia că nu a aflat mai demult de situația acelui tânăr, pe care și-l amintea din perioada cât a fost refugiat la Pungești, ca pe un flăcău muncitor și ca un talentat viorist. I-au căutat mormântul în cimitir, l-au găsit, au vorbit cu preotul și acesta i-a făcut la mormânt toate rânduielile creștinești . După ce au terminat și-au luat rămas bun de la Ion Lungu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mătușa Maria și-a șters obrazul de lacrimile ce-i izvorâseră din ochii ei albaștri pe obrazul blond, ce amintea de o frumusețe deosebită în tinerețea ei. Nu știu dacă întâmplător sau nu, dar la acel bal au fost mulți flăcăi și fete din satele vecine, printre care și multe rude de la Cursești, Gârceni, Armășoaia și alte sate vecine Pungeștiului. Mai știu că la acel bal Maricica a ieșit regina balului, primind cel mai mare număr de ilustrate, față de alte fete
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de evrei. în târg Dumitru se întâlnea cu alți flăcăiandri cam de seama lui și bineînțeles că veneau și fete, să danseze și să glumească cu băieții de seama lor, ascultând adesea și poveștile, mai adevărate sau mai înflorite ale flăcăilor, care mulți dintre ei fuseseră plecați în refugiu, ca premilitari; Dumitru era înalt de statură și frumușel, părea că este mai mare ca ani, iar uniforma de elev marinar îi stătea foarte bine, scoțând mai mult în evidență fizicul lui
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]