3,537 matches
-
cum s-ar părea din aceste ultime remarce, deoarece nu puteam evita frământările părinților noștri. Vârsta, totuși, și-a spus cuvântul și, În plus, nu-mi amintesc ca În cele trei săptămâni cât am stat În ghetou să fi fost flămând. - Vă amintiți ceva ieșit din comun care s-a Întâmplat În drum spre Auschwitz? - În drum spre lagăr eram Înghesuiți În jur de 70 de persoane În vagon. Nu a fost loc de șezut pentru toți. De Întins - nici vorbă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
vi s-au dat hainele ați fost Încolonați și duși În curte? - Acolo. În ziua aia nu am mai mâncat - dar de fapt nu am mai mâncat patru zile. La Komarom ungurii ne-au dat un salam pe care noi, flămânzi, l-am mâncat imediat, apă nu ne-au dat... Ne-a prins o sete, că mulți au murit din cauza acestui dezechilibru și stăteam Înghesuiți și nu puteam să ne mișcăm... Dacă cineva, noaptea, voia să se dea jos, trebuia ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
nu puteau să meargă la spital: aveau flegmoane de aici până aici. Trebuia să Îi despici, să bagi meșe ca să curețe tot puroiul ăla... - De ce făceau aceste flegmoane? - De la murdărie - cum să lupte organismul În acele condiții de mizerie? Nemâncat, flămând, Însetat... - Dacă ați putea descrie ce ați făcut.... - Să caut să vă dau și numărul meu de lagăr... Am devenit șeful infirmeriei respective... Stăteam În bloc. Nu lucram. Nu am stat mult, că asta era deja În decembrie-ianuarie, și În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Să luam cazul unui om disperat. Care era salvarea pentru unul ca el? - Să reziste. Nu te-au ucis, mai trăiești o zi, mai trăiești o zi... - Cum să reziști? Tot ca Häftling, tot ca victimă? - Tot ca Häftling, tot flămând... - Sau să Încerci să intri În sistem ca un fel de kapo... Nu se putea? - Nu se putea. Kapo erau dintre cei vechi, care de șase-șapte ani erau tot kapo... Nu-i schimbau, pentru că Își știau bine meseria. La Buchenwald
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Și pe mine mă doare, și aici mă doare, și aici mă doare... Hai să jucăm jocul ăsta cu țări, cu ape, cu...”. Și prindea... - Dumneavoastră spuneți: „Lasă să nu ne mai gândim la mâncare, că și așa sunt eu flămând”. Dar bănuiesc că și asta ar fi fost o modalitate de distragere a atenției de la acele realități imediate și urâte. Altcineva spunea că cei care vorbeau foarte mult despre mâncare au murit printre primii. Dumneavoastră cum vedeți aceste lucruri? Era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de grijă, așa Încât noaptea era o problemă. - Cum ajungea fiul să fure? - Trebuie să Înțelegeți că oamenii deveneau neoameni: mizeria, oboseala se răsfrâng asupra gândirii... Altfel judecă un om normal, un om sătul, un om sănătos și altfel un om flămând și bolnav. - Cum erau văzuți de către ceilalți deținuți acești oameni care furau hrana altora? - Scandal mare, venea șeful de bloc la ei, dacă mai era din pâine Îi dădea Înapoi și ăluia o bâtă, dacă n-a mai rămas nimic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
adevăr nu se va mai întoarce înapoi în forfoteala lumii, în țara unde lumina în veșnică neliniște sălășluiește 700. Ar putea fi ultima dimineață, mai ales când trezirea îți reașează realitatea înaintea ochilor, a percepției obiective: În orașul cu guri flămânde am stat,/ prin evantaie de case intrate în pământ/ cu ferestre ca noduri de trestii,/ și somnul mi-a întins racle oaselor.// Am stat în el ca un bătrân trubadur,/ stau și astăzi în el și visez, / visez o dragoste
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pe brânci,/ Când, speriat și singur, târâș printre vedenii,/ Umblai numai să cauți culcuș sau să mănânci.// Însoțitoare mută-n odihnă și mișcare/ Și copie leită, croită pe tipar,/ Ne-nghesuiam alături, ciuliți în ascultare,/ La pasu-n frunze-al fiarei flămânde, greu și rar.// Ascunși prin gropi și scorburi, alăturea de tine,/ Tu nu știai că suntem într-unul singur doi,/ Împreunați pe viață din două firi străine/ Prin șubreda urzeală de aer dintre noi.// Sunt umbra ta, de-a pururi
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
suplinind totul prin curaj și bărbăție. Nu e de mirare că am înregistrat pierderi mari în oameni, comparativ cu alte armate. Omagiindu-i pe adevărații eroi, să nu-i trecem cu vederea pe cei care i-au lăsat goi și flămânzi, lipsiți de comandanți capabili, dispuși la jefuit teritoriul unde i-a dus mersul războiului, la cedări și trădări. Așa cum se întâmplă din nefericire și spre indignarea celor care mai știu câte ceva despre război și eroi, pe moartea și mutilarea adevăraților
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cu porumb stricat care produce boala numită pelagră, boală de care suferea țărănimea la 1907 și după. Dăm pe seama acestei boli și a altora gestul deplasat, necugetat și de prost gust, de a te prezenta în fața urmașilor celor rupți, bătuți, flămânzi, înșelați, împușcați, închiși, cărora li se refuzau atributele umanității, ca să le spui ce? Ce se poate spune în fața a 11 mii de morminte acuzatoare? În scurta și neînsemnata istorie a PNȚ, format în 1926 din Partidul Țărănesc al lui Ion
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
adverse și în Parlamentul de la Chișinău și în opinia politică de la București. Politica pendulatorie a președintelui Voronin, între Moscova și București, în funcție de ajutoarele primite, nu putea să rămână fără răspuns; mielul care suge la două oi trebuie înțărcat, ori lăsat flămând. Sigur, ajutoarele României către Republica Moldova sunt după posibilitățile economice ale noastre, dar dacă nu curge, măcar pică, și tot este ceva. Starea emoțională a d-lui Voronin, care a visat urât (așa se întâmplă când ești la sfârșit de mandat
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
această Europă nurlie și cu năbădăi ca pe o Cruce de Piatră de dimensiuni continentale. Fiecare vede în U.E. ce vrea să vadă: săracul ă o masă încărcată, uitând că a lui e goală, fiindcă a lor e prea plină; flămândul ă un bufet suedez, pe gratis, fără să observe că prețul e inclus în cazare; șmecherul vede șmecherii, borfașul - ceasuri și portofele, actorul ă o scenă, parlamentarii văd Parlamentul european, noii îmbogățiți ă fondurile nerambursabile (plătim cotizație pe 2007 peste
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
trezi la un nou deces și iar se va vorbi trei zile. Oare cât la sută din economia românească, atât cât mai este acum, se află în mâna capitalului străin? Într-un timp depărtat, când scria Alexandru Sahia despre „șerpișorii” flămânzi și despre sentința „fabrica nu dă și picioare”, capitalul străin deținea 80% din economia românească. Am auzit ceva incredibil la emisiunea Deliei Budeanu: atunci, în perioada interbelică, cei care munceau (era vorba de tipografii din edituri), în pauză, își permiteau
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
5 miliarde euro, cât ne vor costa în final cele 24 de carcase zburătoare F-16, intră și 300 de belerege? Le-aș considera un bonus la hoție și prostie. 14 mai 2010 Hora solidarității (I) Motto:”Sătulul nu crede la flămând” ( Până când?) De când domnul președinte Băsescu a început să lumineze ecranele televizoarelor cu lecturi din opera sa de maturitate „Mic tratat de ieșeală din criză”, o parte dintre privitori, cei dispuși să-i ierte orice (se iartă pe ei și-și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
523 de studenți din China și 53.358 din Coreea de Sud. Cei mai mulți dintre ei studiază afacerile, ingineria, matematica sau informatica. Oricum, India e departe. Cultura ei e foarte diferită. Nu e deloc simplu să vii tocmai de acolo. Trebuie să fii flămând. Într-adevăr, foarte mulți jucători noi din India, China și fosta Uniune Sovietică nu au pășit pur și simplu pe terenul lumii plate Împinși de foamea de a asimila mai multe cunoștințe decât concurenții lor. Ceea ce vedem noi aici este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
ei se fac afirmații calomnioase, compromițătoare, speculații politice și psihologice asupra maselor, denaturând lucrurile. Căci orice crimă, orice faptă reprobabilă este aruncată în spatele legionarilor, prezentați ca exponenți ai răului din țară și de pe pământ. Am ajuns la școală obosiți și flămânzi, cu gustul amar al trădării săvârșite de Antonescu pentru dorința sa de slavă deșartă, lumească. Părintele Morărescu a dat dispoziție la bucătărie să ni se aducă ceai cald și să ni se deschidă dormitoarele. Picioarele ne erau înghețate și ude
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ți se fac acum draci în cuget, în minte. Altădată le gustai în trup. Acum vin să te terorizeze în gând. Unde fugi? Cum scapi? Cine îți poate apăra mintea, cine îți poate da liniște? Zi și noapte, sătul sau flămând, vorbind sau chiar în rugăciune fiind, îți fuge gândul în altă parte, departe de ceea ce rostește gura. Altul parcă-ți umblă-n suflet și-n cuget și răscolește pulbere de scântei și jăratic încins, cu chipuri și întâmplări care îți
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
-i coerentă. Investiga monumentele religioase și istorice din Episcopia Sibiului și starea lor. Adunându-ne și alți frați, părintele ne-a vorbit de la inimă la inimă despre Viața lui Hristos, tradusă de curând de dânsul, „pâine și apă” sufletelor noastre flămânde și însetate de darurile dumnezeiești. Ne-a spus și despre marile necazuri ce le are de suportat Biserica atacată direct de comuniști, care profanau vestigiile Sale sfinte. S-a bucurat că aveam grijă cât de cât de această relicvă ortodoxă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de mult ne complicăm în viață; în afară de egoisme și ambiții personale nu mai vedem nimic și nici nu ajungem până la cel mai apropiat semen, de multe ori frate, soră, tată, mamă, care șade chiar lângă noi cu rana deschisă, nepuțincios, flămând, gol, însetat; îl batjocorim și trecem blasfemiind, ca iudeii de altădată pe Hristos când era Cruce, iar acum fiecare dintre noi suntem unul din acei iudei. Cum să-L vezi pe Hristos în aproapele tău, dacă lumina din tine este
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
margini ale lumii - în Jitnița Stăpânului doar grâul! Prescură vrem să fim! Belșug de dar, pe Masa Sfântă a „Punerii-înainte” frângerii ne dăm! O, Sfântă Liturghie! „Ale Tale dintru ale Tale!” „Luați mâncați”, căci suntem astăzi, în Trupul lui Hristos, flămânzilor, împărătească hrană... „Se frânge și se împarte, se risipește și nu se desparte!”... Stăpâne, în Iubirea Ta neghina arde în focul propriei osânde. Unde este Mișcarea Legionară ...căci se vor ridica hristoși mincinoși și prooroci mincinoși și vor da semne
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
plătiseră) în favoarea unor persoane din clasele superioare 177. Tot ei îl informaseră pe Iorga asupra abuzurilor lui Mochi Fischer pe pămînturile stăpînite de acesta mult înainte de răscoala ce avea să izbucnească în locurile acelea 178. Răscoala țăranilor a izbucnit la Flămînzi, în nordul Moldovei, pe pămînturile aflate sub controlul trustului bancar al lui Mochi Fischer. Mochi Fischer finanța arendarea pămînturilor din nordul Moldovei, utilizînd capital din băncile din Galiția. Călătorind într-un vagon de tren închiriat, din care nici măcar nu catadicsea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Lenin și partidul acestuia) controlau St. Petersburgul. Istoricul înțelegea evoluția și accelerarea procesului revoluționar. A conchis că, sacrificîndu-l pe Robespierre, Revoluția Franceză a putut păstra și transmite posterității realizările pe care acesta le ura atît de mult. Și avertiza: "Mulțimile flămînde consideră întotdeauna că guevrnul e vinovat și văd salvarea în opoziție... Fiecare revoluție își are propriul ei Robespierre; nu există decît o singură soluție, aceasta este ceea ce ne învață experiența istorică 103. Lenin a început negocierile pentru o pace separată
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
vara lui 193025. Între timp, criza se accentua. Sinteza analizei făcute de Iorga vieții și realităților moderne a fost "Agonia economiilor industriale". El nu înțelegea că, în ciuda unei recolte bogate și a unei producții industriale extraordinare, oamenii erau în continuare flămînzi și goi, trăgînd concluzia că truda umană submina fericirea oamenilor ca urmare a Revoluției Franceze, a filosofiei secolului al XVIII-lea, precum și a logicii carteziene. Individul era lăsat liber, pradă poftelor sălbatice și incapacității lui de a se adapta și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
vehicul oficial înregistrat pe numele acestei cooperative, un Buick negru purtînd plăcuțe de înregistrare 6211 BR. Domnul Boeru își amintea că articolul publicat de Mircea în "Neamul românesc" a acționat asupra Legiunii ca o încercare de a hrăni un tigru flămînd cu conopidă. "Erau niște rînduri de domeniul ridicolului și al sfidării". A doua zi, cotidianul legionar "Buna vestire" a dat o scurtă replică (Boeru susținea că el scrisese articolul). Această replică explica succint că "Legiunea condamnă manevrele abile și viclene
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
vol. III, p. 247 37 Roberts, op. cit., p. 176 38 Extinderea declinului social poate fi viu simțită din jurnalul politic al lui Iorga. Străinii comparau România cu Mexicul, iar mașinile care veneau spre București cădeau în ambuscadele întinse de tîlharii flămînzi. Memorii, vol. VI, pp. 30, 60, 90 39 Conform spuselor societății bucureștene, Iorga trebuia să fie deja "asfixiat" sub greutatea ordinelor. O viață de om..., vol. III, p. 246. Regele Carol încerca să-l flateze pe Iorga acordîndu-i ordine doamnei
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]