4,929 matches
-
să implementeze planul strategic Să exprime diversitate, diferențe și spontaneitate Să-și aibă propriile agende, însă acestea să poată fi circumscrise Atitudine față de planificare Planificarea este activitatea de bază Planificarea proactivă este imposibilă Planificarea este emergentă Atitudine față de evenimente întâmplătoare Flexibilitatea trebuie planificată Solicită acțiunea haotică drept răspuns Evenimentele întâmplătoare pot reprezenta oportunități Cerințe organizaționale Managementul operațional trebuie modelat de strategie Cultură antiierarhică se susține informalitatea Promptitudine, angajament și competență Tabelul 1. Paradigme ale managementului strategic (după P. Joyce și A
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
solicită pertinență și adecvare la situație; * motivabilitate, mai exact să constituie argumente puternice, suficiente pentru eforturile pe care le implică îndeplinirea lor; * comprehensibilitate, mesajul lor fiind clar pentru fiecare membru al școlii; * tangibilitate, altfel spus, să fie ușor de realizat; * flexibilitate, să permită eventuale modificări în funcție de situațiile nou apărute. Fiecare scop trebuie să fie însoțit de argumentația necesară, în acest sens indicându-se: * punctele slabe, aspectele considerate nesatisfăcătoare și amenințările identificate prin diagnoză sau analiza de nevoi; * modalitatea concretă în care
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
mare capacitate de adaptare la transformări de substanță. Ritmul alert al vieții actuale obligă la o reconsiderare a valorilor și cadrelor de referință, la o (re)construcție a personalității individului prin prisma noilor oferte și cerințe ale societății, ceea ce solicită flexibilitate, adaptabilitate, perseverență și un demers formativ și reformator pe măsură. Analiza fenomenului schimbării nu ar fi completă ori posibilă fără o încercare de circumscriere a demersului nostru unui cadru logic, interogativ. Prin urmare ne interesează să stabilim care sunt cauzele
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pentru o nouă adaptare; * Acceptarea schimbării; * Învingerea fricii; * Asumarea riscurilor; * Atenuarea/înlăturarea blocajelor interne, a frânelor atitudinale; * Învingerea pasivității etc. c) Atitudinale: * Detașarea de violența schimbării; * Receptivitatea la nou; * Acceptarea noului; * Devierea de la experiența trecută, rutină, prejudecată, obișnuință; * Învingerea inerției; * Flexibilitatea în gândirea alternativelor; * Curajul de a avea inițiative; * Învingerea dificultăților învățării la vârstele adulte; * Stimularea creativității etc. B. Obiective de învățare: * Cultivarea interesului pentru învățarea continuă; * Condiționarea responsabilității pentru învățarea inovatoare, anticipativă și participativă; * Stimularea motivației pozitive, stenice; * Implicarea și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
electrotehnică din Iași. Din aceeași rădăcină de electrotehnică își trag seva specializări inginerești precum telecomunicațiile, automatica, calculatoarele, care sunt rezultatul „procesului de atomizare” din ultima perioadă. Respectul nostru pentru școala electrotehnică superioară din Iași rezidă în calitatea, vitalitatea, originalitatea, creativitatea, flexibilitatea pe care le admirăm și le luăm drept exemplu și repere în a realiza la rândul nostru un învățământ ingineresc durabil, solid și creator de valori. Urăm Instituției Electrotehnice Superioare ieșene un prezent și viitor la fel de măreț ca trecutul prodigios
MESAJ DE SALUT. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Iuliu SZEKELY () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_968]
-
e mai rău? Lecția cărții este că nu putem discuta dacă e mai rău ori mai bun, nu despre asta este vorba aici. E o altă lume, alternativă, pe care trebuie să învățăm s-o tolerăm. E o lecție de flexibilitate intelectuală, mai mult decât încercarea de a inventa altă civilizație, cum au făcut Alasdair Gray, Orwell, Huxley. În lumea lui Platon se petrec toate invers decât în lumea noastră: "A sta nemișcat e un lucru sfânt" (p. 82). E obligatoriu
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Gr. Cantacuzino (1899-1907), Petre P. Carp (1907-1913), Titu Maiorescu (1913-1914), Alexandru Marghiloman (1914-1925), Nicolae Filipescu (1915- 1916). Conservatorii se află la guvernare între 1888-1895, 1899-1901, 1904-1907, 1911-1914, 1918 (martie-octombrie). "Oamenii politici, la rândul lor, demonstrau, în marea lor majoritate, o flexibilitate uneori deconcertantă prin deplasările lor de la o grupare la alta"327. Pe plan extern, după 1878, principala preocupare a oamenilor politici români, inclusiv a regelui, o constituie consolidarea independenței și sprijinirea luptei de eliberare a românilor aflați sub dominație străină
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
religia nu va mai avea relevanță publică în mod cert din punct de vedere politic, dar poate nici cultural , ea retrăgîndu-se în sfera convingerilor private. Printr-o reorientare teoretică, specialiștii privilegiază acum imaginea modernității drept criză și a religiei ca flexibilitate. Se referă la capacitatea religiilor de a reacționa creator la delocalizări, de a da sens individului și comunităților pe drumul traumatizant al modernizării ; pun o lumină puternică pe varietatea religioasă, pe care nimeni nu o poate ignora astăzi. în ce privește religia
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Cozma T., Crețu C. et al. Psihopedagogie .Iași, Editura Spiru Haret, 1995. p.318. 24 165. Șchiopu U.(coord.), Dicționar enciclopedic de psihologie, București, Editura Babel, 1997, p.182. Creativitate și progres tehnic 18 procesul creativ manifestat prin spontaneitate, asociativitate, flexibilitate și capacitate combinatorică; 3) Însușirile persoanei creative; 4) potențialul creativ, situație În care sunt evaluate fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea și capacitatea de elaborare, persoana fiind doar candidată pentru creativitate 25. Etapele procesului creativ sunt considerate a fi pregătirea, incubația (asociată cu
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
U.(coord.), Dicționar enciclopedic de psihologie, București, Editura Babel, 1997, p.182. Creativitate și progres tehnic 18 procesul creativ manifestat prin spontaneitate, asociativitate, flexibilitate și capacitate combinatorică; 3) Însușirile persoanei creative; 4) potențialul creativ, situație În care sunt evaluate fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea și capacitatea de elaborare, persoana fiind doar candidată pentru creativitate 25. Etapele procesului creativ sunt considerate a fi pregătirea, incubația (asociată cu premoniția), inspirația (numită și iluminarea) și verificarea. Menționăm că, până În secolul XX, conceptul strict de creație, cu
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
determinanți ai potențialului creativ Creația este un proces complex la care participă Întreaga personalitate, pe baza acțiunii unitare a factorilor cognitivi, de personalitate și sociali. Astfel, se disting: Factori cognitivi operaționali (intelectuali): inteligența creatoare (care presupune sensibilitate față de probleme, fluență, flexibilitate, capacitate de redefinire); imaginația creatoare (cu variantele efervescența imagistică multidirecțională, imaginația combinatorie În plan figurativ, imaginația probabilistică și analogică), având ca factor deosebit de important intuiția și o formă superioară ingeniozitatea, finalizată În găsirea unor soluții simple, surprinzătoare și originale. Termenul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Cozma T., Crețu C. et al. Psihopedagogie .Iași, Editura Spiru Haret, 1995. p.318. 24 165. Șchiopu U.(coord.), Dicționar enciclopedic de psihologie, București, Editura Babel, 1997, p.182. Creativitate și progres tehnic 18 procesul creativ manifestat prin spontaneitate, asociativitate, flexibilitate și capacitate combinatorică; 3) Însușirile persoanei creative; 4) potențialul creativ, situație În care sunt evaluate fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea și capacitatea de elaborare, persoana fiind doar candidată pentru creativitate 25. Etapele procesului creativ sunt considerate a fi pregătirea, incubația (asociată cu
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
U.(coord.), Dicționar enciclopedic de psihologie, București, Editura Babel, 1997, p.182. Creativitate și progres tehnic 18 procesul creativ manifestat prin spontaneitate, asociativitate, flexibilitate și capacitate combinatorică; 3) Însușirile persoanei creative; 4) potențialul creativ, situație În care sunt evaluate fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea și capacitatea de elaborare, persoana fiind doar candidată pentru creativitate 25. Etapele procesului creativ sunt considerate a fi pregătirea, incubația (asociată cu premoniția), inspirația (numită și iluminarea) și verificarea. Menționăm că, până În secolul XX, conceptul strict de creație, cu
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
determinanți ai potențialului creativ Creația este un proces complex la care participă Întreaga personalitate, pe baza acțiunii unitare a factorilor cognitivi, de personalitate și sociali. Astfel, se disting: Factori cognitivi operaționali (intelectuali): inteligența creatoare (care presupune sensibilitate față de probleme, fluență, flexibilitate, capacitate de redefinire); imaginația creatoare (cu variantele efervescența imagistică multidirecțională, imaginația combinatorie În plan figurativ, imaginația probabilistică și analogică), având ca factor deosebit de important intuiția și o formă superioară ingeniozitatea, finalizată În găsirea unor soluții simple, surprinzătoare și originale. Termenul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
unor probleme cu grad crescând de dificultate. Toate aceste operații si abilități relevă cel puțin trei caracteristici fundamentale ale inteligentei: 1. capacitatea ei de a soluționa situațiile noi, cele vechi, familiare, fiind soluționate cu ajutorul deprinderilor, obișnuințelor; 2. rapiditatea, suplețea, mobilitatea, flexibilitatea ei; 3. adaptabilitatea adecvată și eficiența la Împrejurări. Inteligența apare deci ca o calitate a Întregii activități mentale, ca expresia organizării superioare a tuturor proceselor psihice inclusiv a celor afectiv-motivaționale si voliționale. Numai pe măsură ce se formează și se dezvoltă mecanismele
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
unor probleme cu grad crescând de dificultate. Toate aceste operații si abilități relevă cel puțin trei caracteristici fundamentale ale inteligentei: 1. capacitatea ei de a soluționa situațiile noi, cele vechi, familiare, fiind soluționate cu ajutorul deprinderilor, obișnuințelor; 2. rapiditatea, suplețea, mobilitatea, flexibilitatea ei; 3. adaptabilitatea adecvată și eficiența la Împrejurări. Inteligența apare deci ca o calitate a Întregii activități mentale, ca expresia organizării superioare a tuturor proceselor psihice inclusiv a celor afectiv-motivaționale si voliționale. Numai pe măsură ce se formează și se dezvoltă mecanismele
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
refera la organizarea I.E. sub forma unor domenii, după cum urmează 27: 1. Domeniul intrapersonal: conștiința emoțională de sine, caracterul asertiv, independența, respectul de sine, Împlinirea de sine; 2. Domeniul interpersonal: empatia, responsabilitatea socială, relațiile interpersonale; 3. Domeniul adaptabilității: testarea realității, flexibilitatea, soluționarea problemelor; 4. Domeniul administrării stresului: toleranța la stres, controlul impulsurilor; 5. Domeniul stării generale: optimismul, fericirea. Momentul apariției ideii de departajare a I.Q. de I.E. s-a concretizat În urma analizei acestor clasificări și analiza ideii de 27 Steven, STEIN
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a face disocieri, extrapolări, generalizări, experiența dobândită nu numai prin activități pur intelectuale, ci in special prin acțiunea directă tehnologică, de realizare - experimentare - optimizare a obiectului muncii. Joy Paul Guilford 28 (1897-1987) a identificat șase factori ai creativității: fluiditatea gândirii, flexibilitatea acesteia, originalitatea, elaborarea, sensibilitatea față de probleme și redefinirea. Acestui model al aptitudinilor creative i se aduce obiecția că e lipsit de dinamism, Întrucât nu cuprinde și modul de constituire a raporturilor dintre informații, procesul creației fiind determinat de motivații sau
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
nu cuprinde și modul de constituire a raporturilor dintre informații, procesul creației fiind determinat de motivații sau influente externe. Mai complet este modelul elaborat de Gaugh care cuprinde cinci factori incluzând și aspecte comportamentale: aptitudini intelectuale, aptitudinea interogativa (de căutare), flexibilitatea cognitivă, sensibilitatea estetică și 28 Guilford, J.P. (1982). Cognitive psychology's ambiguities: Some suggested remedies. Psychological Review, 89, 48-59. George-Ștefan COMAN 21 strategică și acționează pe termen lung, pe când cea de-a doua poate oferi răspunsuri la probleme curente. Legându
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
refera la organizarea I.E. sub forma unor domenii, după cum urmează 27: 1. Domeniul intrapersonal: conștiința emoțională de sine, caracterul asertiv, independența, respectul de sine, Împlinirea de sine; 2. Domeniul interpersonal: empatia, responsabilitatea socială, relațiile interpersonale; 3. Domeniul adaptabilității: testarea realității, flexibilitatea, soluționarea problemelor; 4. Domeniul administrării stresului: toleranța la stres, controlul impulsurilor; 5. Domeniul stării generale: optimismul, fericirea. Momentul apariției ideii de departajare a I.Q. de I.E. s-a concretizat În urma analizei acestor clasificări și analiza ideii de 27 Steven, STEIN
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a face disocieri, extrapolări, generalizări, experiența dobândită nu numai prin activități pur intelectuale, ci in special prin acțiunea directă tehnologică, de realizare - experimentare - optimizare a obiectului muncii. Joy Paul Guilford 28 (1897-1987) a identificat șase factori ai creativității: fluiditatea gândirii, flexibilitatea acesteia, originalitatea, elaborarea, sensibilitatea față de probleme și redefinirea. Acestui model al aptitudinilor creative i se aduce obiecția că e lipsit de dinamism, Întrucât nu cuprinde și modul de constituire a raporturilor dintre informații, procesul creației fiind determinat de motivații sau
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
nu cuprinde și modul de constituire a raporturilor dintre informații, procesul creației fiind determinat de motivații sau influente externe. Mai complet este modelul elaborat de Gaugh care cuprinde cinci factori incluzând și aspecte comportamentale: aptitudini intelectuale, aptitudinea interogativa (de căutare), flexibilitatea cognitivă, sensibilitatea estetică și 28 Guilford, J.P. (1982). Cognitive psychology's ambiguities: Some suggested remedies. Psychological Review, 89, 48-59. George-Ștefan COMAN 23 posibilitatea de sesizare a destinului, a Încrederii creatorului În viitorul său. Creația este Însă un proces complex la
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
operaționali (intelectuali). Dintre acești factori cei mai importanți sunt: imaginația și inteligența, Întrucât ei au funcția de integrare a celorlalți factori cognitivi ai creativității. Inteligența este forma superioara de organizare a comportamentului creativ, care presupune sensibilitatea față de probleme apoi fluența, flexibilitatea și capacitatea de redefinire. Imaginația e un factor fundamental, Întrucât realizează fuziunea informațiilor În structuri noi prin contopire, transformarea și unificarea imaginilor, a ideilor, a obiectelor și fenomenelor Într-o noua semnificație. Un factor deosebit de important e intuiția. O formă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
operaționali (intelectuali). Dintre acești factori cei mai importanți sunt: imaginația și inteligența, Întrucât ei au funcția de integrare a celorlalți factori cognitivi ai creativității. Inteligența este forma superioara de organizare a comportamentului creativ, care presupune sensibilitatea față de probleme apoi fluența, flexibilitatea și capacitatea de redefinire. Imaginația e un factor fundamental, Întrucât realizează fuziunea informațiilor În structuri noi prin contopire, transformarea și unificarea imaginilor, a ideilor, a obiectelor și fenomenelor Într-o noua semnificație. Un factor deosebit de important e intuiția. O formă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
funcțiile psihice În creier indiferent de complexitatea acestora (gândirea, memoria, voința, caracterul etc.) Își au sedii bine precizate În creier. echipotențialismul, În conformitate cu care procesele psihice, nefiind materiale nu pot avea sedii precizate 29. Elementele potențiale de creativitate pot fi: expresivitatea, flexibilitatea, fluența, sensibilitatea cerebrală, imaginația, caracteristicile temperamentale, fenomene psihice noi pe plan cognitiv, afectiv sau motor care au un rol important În declanșarea, dezvoltarea și manifestarea creativității. Funcțiile creativității determină structura tridimensională a creativității, reflectă cerințele funcționale ale creativității la nivel
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]