5,879 matches
-
drame, ce are în centru, concret, figura unei aristocrate asasinate în chip brutal și revenite la viață (adăugați ghilimelele de rigoare), sub forma unui vampir-strigoi93. Background-ul popular al intrigii este observat și de un cercetător german, Richard Reschika: "Fundalul folcloric îl constituie diferite mituri românești despre făpturi nemântuite și vampiri arhiîntunecați care bântuie între lumi, între aici și dincolo" (2000: 99). Despre percepția medievală europeană, care a hrănit în permanență substratul mentalitar popular, a fenomenului acestor revenants însetați de sânge
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
calmante ori la tratamente psihice mai laborioase. Recentele revolte ale "indignaților" din toamna lui 2011 au fost declanșate prin rețelele de socializare pe Internet, cu multe mijloace imagistice, care pot fi atât de trucate, încât să întreacă și mirajul legendei folclorice iudaice a antropomorficului Golem, creat din materie inertă, dar capabil să confere oamenilor libertăți, aparent fără nicio determinare. Revenind la "bunul-simț", care nu mai este chiar egal distribuit în lume cum credea Descartes, putem vorbi de noi conflicte greu de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și capitala regatelor lor. Aceste triburi s-au individualizat la sfârșitul primei epoci a fierului prin crearea unei civilizații cu tradiții și obiceiuri care s-au și difuzat, dar s-au și păstrat în diferite forme, printre care și producțiile folclorice menținute până astăzi. Din secolul al VI-lea î.Hr., geto-dacii au reținut tot mai frecvent atenția autorilor antici de scrieri cu conținut etno-cultural, dintre care unele s-au păstrat întregi, altele doar fragmente, iar altele s-au pierdut în cataclismele
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Difuzările electromecanice prea grăbite, pe posturi RTV de largă audiență ale folclorului, suferă uneori distorsionări și stridențe, care ne depărtează de buna lui receptare. Gravele deservicii decurg din desacralizări, din trădări și dezvăluiri publice simplificate ale conceperii și realizării produselor folclorice. Nici moderniștii nu au de câștigat din asemenea deformări. Ca și puținele ramuri industriale rămase, reduse la nivelul unor firme medii și mici, turismul intern va rămâne subdezvoltat pentru că se dorește cu orice preț un "nou turism". Or, "perlele" de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
orașe. Trezirea la viața activă a satelor este un semn promițător pentru reintrarea țării pe drumul unei dezvoltări tradiționale. Odată cu revenirea la târgurile comunale săptămânale, la unele vechi tradiții și obiceiuri ale locurilor, la alte manifestări de profil în vetrele folclorice recunoscute prin concursuri și festivaluri naționale și internaționale de folclor se schimbă în conținut și forme cultura spirituală a satelor. Rămân însă și vechi rituri care se vor relua pe toată durata de existență a omului care se naște, parcurge
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cutumele căsătoriei, botezului, morții. Nici orășenilor nu le sunt străine. Sunt vizibile unele apropieri ale standardelor de viață de la sate de cele din orașe. Totodată, s-au accentuat preferințele orășenilor din prima generație de a reveni la țară. Iar creațiile folclorice vor rămâne pentru noi și alți sud-estici, încă multă vreme, izvor de reechilibrare spirituală. Spre deosebire de folclor, literatura și artele culte au trecut printr-un șoc mai prelungit, din care își revin, cum am menționat, îndeosebi artele vizuale și ale spectacolului
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
mai elaborate, uneori și în procese de calomnie, urmate de relații interumane frânte. Un motiv rămâne și "Festivalul Național Cântarea României", început în 1978, după primul Congres al Culturii și Educației Socialiste. Orice creație artistică, tehnică, spectacol de amatori sau folcloric, reprezentație teatrală etc. trebuia aprobată de activiștii responsabili cu acest festival de la nivelul fiecărei întreprinderi la consiliile populare locale sătești. Scriitorii profesioniști contau puțin, plus scăderea preocupărilor pentru cunoașterea literaturii naționale și universale în școli. De la elevii gimnaziilor și liceelor
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
aștepta de la români față de ocupantul sovietic pornit pe "distrugerea sistematică a elitelor și ruperea legăturilor organice cu tradițiile culturale autentic naționale". Mai menționa "contraofensiva spirituală pe care o provoacă, adevărata intrare a României în istoria culturală a Europei", cu capodoperele folclorice și culte ale creațiilor românești: de la Miorița, Meșterul Manole, la literatura clasicilor, modernilor și contemporanilor. (4b, vol. 1, pp. 143-144) În anul 1965, filosoful descria starea subiectivă caracteristică tinerilor intelectuali români din deceniul patru al secolului trecut astfel: "Eram obsedat
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a avut norocul să aibă un poet de geniu în Mihai Eminescu, totuși capodoperele liricii și baladei românești rămân Miorița și legenda Meșterul Manole. Ceva mai mult: o bună parte din literatura română modernă s-a dezvoltat în prelungirea creației folclorice. Unul din rarii autori români care pot fi numiți cu adevărat "clasici", Ion Creangă, se situează direct în universul folcloric. Asta face ca literatura română să prezinte, poate, singura excepție pe care o numără literatura europeană; aceea că opera integrală
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și legenda Meșterul Manole. Ceva mai mult: o bună parte din literatura română modernă s-a dezvoltat în prelungirea creației folclorice. Unul din rarii autori români care pot fi numiți cu adevărat "clasici", Ion Creangă, se situează direct în universul folcloric. Asta face ca literatura română să prezinte, poate, singura excepție pe care o numără literatura europeană; aceea că opera integrală a unuia din clericii săi este accesibilă, și prin limbă, și prin orientare estetică, oricărui țăran român; și când spunem
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
jumătate de mileniu, sud-esticii completați mereu de alogeni asiatici și puțini africani au ajuns să fie printre cei mai înapoiați oameni ai civilizației Europei moderne ca urmare a interdicțiilor îndelungate impuse de către imperiali extrem de duri. Cultural, și-au creat tradiții folclorice cu substraturi mitologico-religioase prețioase, prin care și-au menținut ființa, într-un spațiu scăldat mai mult de ape decât de pungi de petrol și alte minerale valorificate de societățile moderne, bazate pe metale, cărbune și petrol. Cu astfel de tradiții
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
care face "din cântecul popular un poem muzical, dintr-o poveste cu zâne o dramă wagneriană, dintr-un personaj fabulos un tip nemuritor"107. Însă abilitățile invocate mai sus îl recomandă pe pictorul simbolist, în măsură să confere sintetist motivului folcloric relevanța semantică și portanța atistică a unei opere universale. Bachelin merge în direcția dizolvării ierarhiilor cutumiare între artele majore și artele minore, recte, decorative, afirmând egalitatea de principiu a expresiilor artistice fie "într-un obiect de lux sau într-un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
-i aparțină deopotrivă, deși există la Loghi această propensiune spre artificialitate care se relevă ca teatralizare a compozițiilor sale, cu un cadru și o recuzită împrumutate adesea din pictura simbolistă germană, și cu un motiv autohton, de obicei de factură folclorică. Ca și în Orientala sau Trufie patriciană, semnătura princiară și marca unei alterități înnobilate de distanță, fie istorică, fie geografică, poate fi localizată la nivelul decorațiunilor care-i împodobesc pieptarul rochiei. Orientala, cât și Prințesa bizantină sunt întrucâtva ipostaze ale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Paciurea cu Beethoven și Brâncuși cu Pasărea Măiastră. Cum se poate vedea, Paciurea apelează la mitologia figurilor culturale emblematice precum Beethoven, în timp ce Brâncuși cu Pasărea măiastră valorificând un simbol funerar românesc, "pasărea sufletului"215, depășește orizontul simbolist-rodinian prin sublimarea elementului folcloric și a formelor ancestrale în arta modernă. Panoul decorativ al lui Loghi introduce în scenă o parte dintre personajele basmelor românești, Făt-Frumos, Ileana Cosânzeana, cu recuzita aferentă. Din basm, Kimon Loghi extrage feeria, depopulându-l de prezențele monstruoase consacrate: zmeii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în apariția solitară a sirenei și a momentului magic, privilegiat, la cumpăna dintre zi și noapte. Petrașcu urmărește acest efect contemplativ, și mai puțin detaliul "naturalist", trama mitologică cum e cazul unui Arnold Böcklin -, sau o sugestie alegorizantă. Mitologicul sau folcloricul constituie doar un pretext pentru a conferi peisajului acea notă nostalgică în care, pentru scurt timp, reveria recuperează lumi vrăjite și mistere închipuite. Pictorul sibian Octavian Smigelschi (1866-1912), marcat asemeni lui Kimon Loghi de pictura lui Arnold Böcklin, Franz von
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
224. Acestei dicotomii vizând elementul decorativ, Paul Constantinescu îi mai adaugă o alta care poate fi raportată la pictura lui Gustave Moreau și Arnold Böcklin, aceea dintre înclinația romantică și "sentimentul clasicizant". Sub semnul romantismului este recuperat și înnobilat repertoriul folcloric în secolul XIX, iar un romantic tardiv precum Mihai Eminescu va da măsura acestei revalorizări în opere remarcabile precum Călin (file de poveste) sau Luceafărul. Romantismul contribuie, în accepția criticului, la întreținerea unei atmosfere de mister în compozițiile lui Ștefan
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
trecutului și antichității. Pasionat ca și Moreau de legende, de mister, de simboluri, în compoziția imaginilor sale domină un sentiment clasicizant)"225. În "Expoziția de pictură a d-lui Ștefan Popescu" din Adevărul, I. Teodorescu relevă caracterul subiacent mitologic sau folcloric al unei compoziții precum Muzica. Expoziția deschisă la Sala Ateneului durează din 19 noiembrie până pe 20 decembrie, iar pictorul expune 85 de lucrări. Criticul face un portret al artistului la tinerețe elogiindu-l pentru idealismul său, constantă a virtuților emblematice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
realizează mai multe proiecte de cortină destinate Teatrul Național, printre care acuarela Proiect de cortină (acuarelă pe carton, semnat în partea dreaptă jos în tuș negru cu penița: Theodorescu-Sion, nedatat, 0,360 x 0,470 cm, 1913-1914, București) de inspirație folclorică având ca temă Vicleimul și Irozii din teatrul popular și Proiect pentru o cortină pentru un teatru românesc (acuarelă pe carton, 0,465 x 0,610 cm, semnat în partea dreaptă jos în tuș negru cu penița: Theodorescu Sion, nedatat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
p.564), criticul francez Henry Houssaye face o caracterizare superlativă tabloului expus la Salonul din 1884 de la Paris, dar și la Expoziția din 1889, unde acesta ar fi avut un consistent succes de presă. După ce subliniază la rândul său sursa folclorică, Houssaye insistă asupra caracterului onirico-erotic al compoziției lui Mirea, imaginând și un dialog ilustrativ între norii care s-au transformat în apetisante corpuri feminine, asemeni zânelor-iele. "Un pictor român, d-l Mircea, ne prezintă o frumoasă legendă a țărei sale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prin filtrul sentimentului de tristețe, de abandon, corporalitatea fiind astfel sensibilizată prin gest. Altfel, inefabilul reveriei melancolice poate fi cuprins într-o temă îndelung utilizată în formatul idilic. Artur Verona încetează să mai picteze idile, ceea ce-l reține sunt elementele folclorice și desfășurarea plenitudinară a unui suflet național. O parte din tablourile sale cu țărănci dobândesc o notă intimistă, tinerele fete sunt izolate într-o atitudine de visare pe care cadrul natural o amplifică, însă fără acea pronunțată turnură romantică. Țărăncile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atribuit decadentismului, care pentru poet era asociat, mai degrabă, tendințelor moderniste în literatură și artă. Concomitent, criticul susținea ca o prioritate a noii direcții afirmarea individualismului în artă, dar și a unui "spirit național" care se acordă cu prelucrarea elementului folcloric și în special al universului feeric al bâlinelor, fapt care prezintă similitudini cu mișcarea secesionistă românească din jurul revistei Ileana. Acest fapt se află în deplină concordanță cu prezența marcată în ilustrația și reproducerile apărute în primele numere ale revistei a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
având nota distinctă de senzualitate a frumuseților Jugendstil. Luchian subliniază identificarea aceastei mișcări artistice cu mult preacunoscutul personaj de basm care conferă și numele societății, Ileana (Cosânzeana). Secesiunea este plasată sub semnul feminității, dar și a unui revival al inspirației folclorice în raport cu mitologismul convențional, secătuit, al artei academice, după ce mișcarea romantică 488 indicase imperios utilizarea surselor populare pentru edificarea unei literaturi naționale. Cum se poate vedea, tradiția nu este alungată din spațiul secesionist, numai că ea se cere prelucrată cu mijloacele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artei de secessiune, el "estetizează" culorile, dispunându-le pe suprafețe bine delimitate și după legi ale contrastului savant gândite. [...] Stilul "bizantinizant" el îl va cultiva inițial pentru efecte pur picturale, urmărite și anterior, în tratarea unor motive fantastice de origine folclorică"541. Criticul sesizează însă schimbarea peisajului liric și apariția în cadrul decorativismului bizantinizant a notelor expresioniste cu volumul Lângă Pământ (1929). Avem o adâncire a suprafeței, asimilată superficiilor decorativismului decadent, o recuperare a transcendenței pierdute, a misterului, a fabulei. "Peisajele lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Europa, cu atât mai importantă devine cunoașterea tradițiilor și obiceiurilor populare, a folclorului, văzute ca reprezentând forța și identitatea unei nații 3. Pe întreg parcursul secolului al XIX-lea se publică în Europa volume de poezii populare sau de povestiri folclorice, cum ar fi, de exemplu, celebrele povești ale fraților Grimm, publicate pentru prima dată în 1812, și se colecționează muzică populară, după modelul germanului Johann Gottfried Herder de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Mișcarea romantică nu face decât să accentueze
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cultura populară este "cultura creată de oameni pentru ei înșiși 43", și dacă ar fi să ierarhizăm componentele culturii în forme înalte și joase, ar trebui să acceptăm atât ideea nașterii culturii populare din forme "joase" (cum ar fi cele folclorice), cât și ideea apariției culturii populare ca urmare a democratizării formelor "înalte". "Nașterea" culturii populare ar fi atât o consecință a unei mișcări ascendente (adică impusă de jos în sus), cât și a uneia descendente (impusă de sus în jos
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]