15,024 matches
-
pentru condiții de muncă vătămătoare/periculoase doar pentru personalul al cărui salariu, începând cu data de 1 ianuarie 2018, este mai mare decât cel prevăzut pentru anul 2022 sau devine ulterior mai mare ca urmare a majorărilor conduce la o recunoaștere formală, pur iluzorie a dreptului, provocând în mod artificial diferențe bazate pe criterii discriminatorii, precum cel al mărimii salariului de bază. Practic, dreptul nu mai este acordat prin raportare la criteriile obiective instituite de legiuitor, ci prin raportare la criterii ce
DECIZIA nr. 98 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273936]
-
nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012). De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, determinarea obiectului excepției de neconstituționalitate este o operațiune care, pe lângă existența unor condiționări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției. O atare concepție se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituționalitate exercitat
DECIZIA nr. 98 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273936]
-
a decis clasarea cauzei. După examinarea expertizelor medico-legale efectuate, a decis că avizele Comisiei de aviz și control din cadrul INML și ale Comisiei superioare de aviz și control din cadrul INML nu aveau argumente științifice și erau de natură formală. În opinia parchetului, documentele medico-legale conțineau opinii contradictorii și trebuia să fie luate în considerare alte probe. Parchetul a făcut ulterior trimitere la deciziile Comisiei de monitorizare și competență profesională pentru cazurile de malpraxis din cadrul Direcției de Sănătate Publică
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
pus reclamantei și de intervenția chirurgicală pe care aceasta a suferit-o (supra, pct. 18). După ce și-a exprimat opinia că rapoartele întocmite de cele două comisii din cadrul INML erau lipsite de argumente științifice și aveau un caracter formal, parchetul a considerat că era necesar să ia în considerare probe suplimentare și a făcut trimitere la deciziile pronunțate, în cadrul unei alte proceduri, cea în temeiul Legii nr. 95/2006, de către Comisia de monitorizare. Plecând de la această bază
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 43 din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: (1) Instanța dispune reunirea cauzelor în cazul infracțiunii continuate, al concursului formal de infracțiuni sau în orice alte cazuri când două sau mai multe acte materiale alcătuiesc o singură infracțiune. (2) Instanța poate dispune reunirea cauzelor, dacă prin aceasta nu se întârzie judecata, în următoarele situații: a) când două sau mai multe
DECIZIA nr. 307 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274221]
-
paragrafele 15-25, Curtea a reținut că legiuitorul a prevăzut la art. 43 alin. (1) din Codul de procedură penală situațiile în care instanța de judecată este obligată să procedeze la reunirea cauzelor penale, respectiv în cazul infracțiunii continuate, al concursului formal de infracțiuni sau în orice alte cazuri când două sau mai multe acte materiale alcătuiesc o singură infracțiune, iar, la alin. (2) al aceluiași art. 43, situațiile în care se poate dispune reunirea cauzelor, dar această soluție este lăsată la
DECIZIA nr. 307 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274221]
-
să procedeze la reunirea cauzelor, creează pentru inculpatul care a săvârșit mai multe infracțiuni o stare de previzibilitate sub aspectul reunirii cauzelor în care este judecat. Astfel, în situația săvârșirii de către acesta a unei infracțiuni continuate, a unui concurs formal de infracțiuni sau a unor acte materiale care, împreună, alcătuiesc o singură infracțiune, acesta poate avea certitudinea reunirii cauzelor. ... 16. Primele două ipoteze prevăzute în cuprinsul dispozițiilor art. 43 alin. (1) din Codul de procedură penală beneficiază de definiții legale
DECIZIA nr. 307 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274221]
-
penal și constă în săvârșirea de către o persoană, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții și împotriva aceluiași subiect pasiv, a unor acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni. De asemenea, concursul formal de infracțiuni este prevăzut la art. 38 alin. (2) din Codul penal, conform căruia acesta există atunci când o acțiune sau o inacțiune săvârșită de o persoană, din cauza împrejurărilor în care a avut loc sau a urmărilor pe care
DECIZIA nr. 307 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274221]
-
în care două sau mai multe acte materiale alcătuiesc o singură infracțiune. Aceasta presupune încadrarea de către instanța de judecată, în urma analizei realizate, a actelor materiale săvârșite de inculpat și care nu constituie o infracțiune continuată sau un concurs formal de infracțiuni în conținutul constitutiv al aceleiași infracțiuni. Prin urmare, în ipoteza analizată, instanța de judecată este chemată ca, pornind de la definiția infracțiunii, prevăzută la art. 15 din Codul penal, prin aplicarea celorlalte dispoziții legale din partea generală a
DECIZIA nr. 307 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274221]
-
în care instanța este chemată să stabilească dacă faptele reținute în sarcina inculpatului întrunesc condițiile legale, prevăzute la art. 35 alin. (1) și art. 38 alin. (2) din Codul penal, pentru a putea fi calificate drept infracțiune continuată sau concurs formal de infracțiuni. ... 19. Această activitate a organelor judiciare de stabilire a încadrării juridice a faptelor cercetate nu este, însă, de natură a lipsi de claritate, precizie și previzibilitate normele penale și procesual penale, ci reprezintă consecința directă a atribuției organelor
DECIZIA nr. 307 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274221]
-
1) și art. 44 alin. (3) din Constituție, întrucât justa despăgubire la care face referire norma constituțională are în vedere despăgubirea persoanei expropriate cu o sumă de bani care să reprezinte valoarea reală a imobilului, și nu o valoare pur formală. În plus, discriminarea nu presupune doar aplicarea unui tratament diferit unor persoane aflate în situații asemănătoare, ci și aplicarea unui tratament similar unor persoane aflate în situații cu totul diferite. Stabilirea valorii imobilelor expropriate prin raportare la grilele notarilor publici
DECIZIA nr. 536 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265262]
-
judecat a unei hotărâri judecătorești se raportează la norma aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel, în sistemul constituțional românesc, hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele judecătorești ordinare nu constituie un izvor formal al dreptului. Prin urmare, noua reglementare nu încalcă exigențele de calitate a legii, din moment ce este comprehensibil faptul că se aplică și acelor contracte de credit în raport cu care, anterior intrării în vigoare a noii legi, instanțele judecătorești
DECIZIA nr. 466 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267644]
-
prevederilor art. 27 alin. (2^3) lit. c) din Legea nr. 18/1991 și nici opțiunea provizorie a judecătorilor instanței de sesizare cu privire la modul în care ar trebui interpretate aceste dispoziții legale, instanța de trimitere mărginindu-se la reiterarea pur formală a cerințelor prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă și la redarea posibilelor variante de interpretare a textului legal în discuție, așa cum au fost acestea relevate de către petent, fără a argumenta însă în ce constă dificultatea
DECIZIA nr. 26 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267606]
-
nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, iar Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat deja asupra problemei de drept printr-o hotărâre obligatorie pentru toate instanțele, se constată că, în mod formal, asupra chestiunii în sine nu există o decizie de unificare și nici o sesizare având ca obiect un recurs în interesul legii în curs de soluționare pe această problemă de drept. ... 64. În concluzie, se constată că nu sunt îndeplinite
DECIZIA nr. 27 din 3 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271404]
-
ceea ce privește incidența principiului aplicării legii penale mai favorabile. Astfel, însăși premisa implementării Deciziei Curții Constituționale nr. 651 din 25 octombrie 2018, prin introducerea unui nou alineat, alineatul (3), este aceea că, în afară de actele normative în sens formal (legi și ordonanțe ale Guvernului), există și alte acte ale autorităților statului, care, prin efectele lor opozabile inclusiv instanțelor de judecată în activitatea lor de aplicare a legii, devin izvor de drept și sunt similare legilor din punctul de vedere
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
privește aplicarea art. 4 din Codul penal. ... 24. Astfel, deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în dezlegarea unei chestiuni de drept sau în soluționarea unui recurs în interesul legii nu dezincriminează ori incriminează ele însele, în mod formal, o anumită faptă, însă prin efectele lor, obligatorii pentru instanțele de judecată care aplică legea penală, se poate ajunge indirect la reconfigurarea unei infracțiuni, spre exemplu, în ceea ce privește elementul material al laturii obiective a infracțiunii sau a sferei
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
alin. (1) din legea criticată în privința actelor normative expres identificate și stabilite - a căror încălcare atrage reținerea infracțiunii de abuz în serviciu - are în vedere, de principiu, actele de reglementare primară adoptate sub imperiul Constituției din 1991, în sens formal și material. Dacă legiuitorul s-ar fi limitat mărginit la această enumerare, nu ar fi acoperit însă sfera actelor normative preconstituționale. Alăturând în schimb sintagma criticată, a realizat, în mod implicit, o asimilare a legii preconstituționale (adoptată, spre exemplu, sub
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
1) teza a doua din Constituție conferă Parlamentului calitatea de unică autoritate legiuitoare a țării, iar, în virtutea acestui monopol legislativ, Parlamentul este singura autoritate publică ce adoptă legi. Conceptul de „lege“ se definește prin raportare la două criterii: cel formal sau organic și cel material. Potrivit primului criteriu, legea se caracterizează ca fiind un act al autorității legiuitoare, ea identificându-se prin organul chemat să o adopte și prin procedura ce trebuie respectată în acest scop. Această concluzie rezultă din
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
al Parlamentului ori, pe cale constituțională, în situații extraordinare, și numai sub control parlamentar“. ... 87. În schimb, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că, în sistemul constituțional românesc, hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele judecătorești ordinare nu constituie un izvor formal al dreptului constituțional (a se vedea mutatis mutandis Decizia Curții Constituționale nr. 1.601 din 9 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 4 februarie 2011, Decizia nr. 282 din 4 iunie 2020, Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1027 din 27 octombrie 2021, paragraful 62). Curtea a constatat că autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești este circumscrisă unei situații determinate, hotărârea judecătorească neavând valoarea juridică a unui izvor formal de drept constituțional (Decizia nr. 617 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 30 iulie 2012, și Decizia nr. 105 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 20 mai 2014). Așadar, nici hotărârile judecătorești pronunțate în urma promovării unor recursuri în interesul legii și nici hotărârile prealabile ale Înaltei Curți de Casație și Justiție nu constituie izvor formal al dreptului constituțional (Decizia nr. 384 din 31 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 13 august 2018, paragraful 57). ... 88. În mai multe decizii, Curtea a stabilit că legiferarea este o competență a
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
147 alin. (4) din Constituție. Decizia Curții Constituționale nr. 283 din 17 mai 2023 produce un reviriment jurisprudențial, întrucât prezintă/dezvoltă considerente radical opuse/contrare considerentelor jurisprudenței anterioare a Curții Constituționale, astfel cum rezultă din pasajele anterior citate. Acest reviriment, sub aspect formal, se încadrează în parametrii stabiliți de însăși practica instanței constituționale și consacrați în literatura de specialitate. Astfel, s-a apreciat că „revirimentul este o novație, dar una radicală și de esență; el nu este o simplă schimbare, nu este o
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
decizia menționată) că respingerea recursului pentru motivul că este vădit nefondat presupune examinarea în fond a acestuia, implicând analizarea unor aspecte care vizează temeinicia solicitării care face obiectul recursului; or, procedura examinării admisibilității recursului trebuie să vizeze doar aspecte pur formale, întrucât decizia pronunțată în cadrul procedurii de filtrare se dă fără citarea părților și fără posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva ei. În același sens, Curtea a subliniat (paragraful 22) că legiuitorul nu poate să plaseze un aspect ce
DECIZIA nr. 140 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256835]
-
în cadrul acestei proceduri nu sunt cele prevăzute de dispozițiile art. 396 din Codul de procedură penală. Mai arată că accesul liber la justiție nu poate fi înțeles ca garantând că orice sesizare a organelor judiciare, dacă îndeplinește anumite condiții formale, trebuie să ajungă în faza judecății. Dimpotrivă, organele de urmărire penală sunt ținute să respecte prevederile art. 16 din Codul de procedură penală și, astfel, atunci când identifică vreunul dintre cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale
DECIZIA nr. 23 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256749]
-
drepturilor, statul dispunând în acest sens de o marjă de apreciere. Accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare nu pot fi înțelese ca garantând că orice sesizare a organelor judiciare, dacă îndeplinește anumite condiții formale, trebuie să ajungă în faza judecății. Dimpotrivă, organele de urmărire penală sunt ținute să respecte prevederile art. 16 din Codul de procedură penală, astfel că, atunci când identifică vreunul dintre cazurile care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale
DECIZIA nr. 23 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256749]