3,657 matches
-
București De ce ai rămas la Curtea de Argeș Pitești și nu te-ai dus în capitală? Soarele răsare mai devreme la București, sunt mai multe oportunități de afirmare și de ratare...! Ei, aici trebuie să lămurim puțin lucrurile. La tinerețea cea mai fragedă, am căutat și eu, fără a mă gândi la confortul de fiecare zi, centrele culturale. Am stat patru ani la Iași și m-am simțit minunat. M-am retras patru ani la Turnu Severin unde am avut un post de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
valoarea lor formatoare, contactul timpuriu și îndelungat cu diferența apuseană, cu exotismul mediteranean, cu semnele trecutului occidental, ocolul pe la ceilalți, atât de prielnic bunei instalări în identitatea... personală, comunitară, regională, națională; poate limba germană, pe care ar fi trebuit, din fragedă adolescență, în locul rusei și al dialectelor lemnoase, să izbutesc a o șprehui fluent, nu doar a o consulta ca pe o limbă moartă; poate și o inițiere mai profundă în muzicile clasice. Asta e. Și nici nu cred că a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Dacă fac un efort de memorie, cred că aș putea să și reproduc niște versuri de-ale tale, de atunci, așa cum știu pe de rost și versuri semnate, pe atunci, de Vasile Poenaru, un alt poet extrem de mediatizat la vârstă fragedă. El, din păcate, a dispărut "mâncat" de o carieră didactică...! Mă întreb, te întreb, cum de ai păstrat același titlu pentru cartea ta de debut, lucru care s-a întâmplat mult mai târziu? Să fie acest lucru un semn că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
găsit un schelet, care s-ar putea să fie al tatălui meu. Sub semnul acestei tragedii a stat tot destinul nostru de până acum. Așadar, nu am plecat din Maramureș când m-am mutat în București, după 1983, ci din fragedă copilărie. Mama n-a putut să crească doi copii mici, fără nici o sursă de supraviețuire, a trebuit să plec de acasă, de la șase ani, am crescut pe la un frate al mamei, care avea casă sub Țibleș, apoi, din clasa a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
românească interbelică. Asemenea statistici tardive dau cât de cât o imagine despre anvergura dezastrului național care a însemnat comunismul, toate aceste cifre seci însemnând, de fapt, tot atâtea familii distruse și mai ales milioane de copii crescuți de la o vârstă fragedă și e vorba chiar de generația noastră, Adriane! într-un climat de teroare, sărăcie și nesiguranță totală, care le-a mutilat pentru toată viața psihologia, evoluția socială viitoare și întreg destinul. Dacă vei citi impresionantul volum Strigătul copiilor muți. Psihanaliză
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
acum mai frățioare Să-ntindem o hora mare. OPȚIONAL ,,POVEȘTILE LUI CREANGĂ ÎN INTERPRETAREA COPIILOR’’ JOC DRAMATIZARE Educ.Mariana Mologheanu Liceul Teoretic ,,Vasile Alecsandri’’ Săbăoani Grupa: Mare Durată: 1 an școlar ARGUMENT Lumea poveștilor fascinează copiii încă de la cea mai fragedă vârstă, de multe ori ei identificându-se cu personajele sau căutând în jurul lor asemănări. În cadrul jocurilor alese, ca gesticulează sau vorbesc cu personaje imaginare ei încearcă diferite tonalități ale vocii, pentru a da cât mai multă savoare interpretativa personajelor. În cadrul
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
celor povestite, de captarea atenției copiilor, de vocea firească blândă a educatoarei , de felul în care sunt puși copiii în situația de a folosi cuvintele și expresiile în enunțuri personale, reproducând episoade sau chiar toată povestea. Încă de la cea mai fragedă vârstă, copiii trebuie deprinși să-și exprime cu ușurință gândurile, dorințele, să redea în mod cursiv o poveste,un basm, o întâmplare. Aceste deprinderi se formează prin activități de povestiri ale copiilor care se proiecteză în a doua parte a
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
astfel copilăria această narata este în mare parte o idealizare a copilului Nica și nu a celui contemporan de la sat și nu numai. Lumea copilăriei este un tărâm , un imperiu al jocului . Copilul se manifestă prin joc, de la cea mai fragedă vârstă, iar jocul cunoaște o diversitate de modalități de manifestare . De fapt , jocul copilului, al acestui,, homo ludens’’ este nelimitat și permanent, este o stare continuă, determinată de lipsă de griji , trăit intens și firesc, desfășurându-se într-un anumit
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
punctează poemele Gemenii, Strigoii, cu stăruință asupra Odei (în metru antic), o odă a geniului "mistuit de propriul vis, o rugă abstractă", aflat în fața "însingurării cosmice". O recapitulare a poeziei erotice (Floare albastră, Făt-Frumos din tei, Lacul, Dorința, Atât de fragedă etc.) relevă "o poezie mozartiană", o poezie "îngândurată, melancolizată, în tonalități moi" ce structurează "o poetică a grațiosului" și "spiritualizează emoția" dând un sens specific noțiunii de dor, "de abstragere din lume și de suferință romantică". În Venere și Madonă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
m-a tratat de trântor obraznic, fiindcă am îndrăznit să-mi manifestez bucuria fața cu dânsul despre căderea Sevastopolului. Aș putea să povestesc an cu an, zi cu zi, tot ce am văzut, am simțit și m-a mișcat în frageda mea copilărie, căci țin mai bine minte întâmplările de acum 40 ani decât acele de ieri, dar nu voi să întrețin cetitorii cu fapte puțin importante, și de aceea trec repede la al 20-lea an al vieței mele când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de atunci. Aci sunt silit să mă opresc un moment ca să fac o mică digresiune, să destăinuiesc spre ușurarea conștiinței mele un lucru ce mă apasă și anume, că slăbiciunea de căpetenie, pot zice singura care m-a stăpânit din frageda mea copilărie și m-a dus pe cărări negândite, a fost o deosebită, neînvinsă simpatie pentru sexul frumos. Cetitorii îmi vor ierta acest pacat involuntar și foarte răspândit, comis de mulți alți muritori slabi de înger ca și mine. Cine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
vom înainta în cunoașterea aspectelor sale esențiale. Cred că un bun punct de pornire pentru explicarea acestei concepții îl constituie teoria sa asupra imaturității copilului. Vechea pedagogie, spunea Dewey, privea imaturitatea ca o lipsă, ca un aspect negativ al vîrstei fragede, căreia i se opunea maturitatea adultului. În consecință, procesul educației era înțeles ca o trecere de la imaturitate la maturitate, de unde rezulta fixarea ființei umane într-un stadiu în care nu mai este cu putință creșterea. Pentru J. Dewey însă imaturitatea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mediul ambiant, ideea creării condițiilor pentru manifestarea liberă a copilului (deși activitatea liberă este împletită cu activități conduse, în care sînt antrenați toți copiii); s-a păstrat, de asemenea, ideea respectului ce se cuvine făpturii umane aflată la cea mai fragedă vîrstă. Bogată în sugestii este concepția Mariei Montessori cu privire la educația adolescenților. Aceștia trebuie să experimenteze viața socială; în acest scop vor trăi departe de familie, cîștigîndu-și singuri existența, muncind: "Munca adevărată, serioasă și schimbul real al muncii ce se face
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
lucrul manual să rămînă piatra de temelie a educației", 6, p. 54). Activitatea manuală, aprecia Ferrière, asigură un progres al dezvoltării copilului sub toate aspectele: fizic, intelectual, socio-moral (desfășurată în grup, cultivă simțul social, solidaritatea, caracterul; lucrînd de la o vîrstă fragedă, copiii dobîndesc interes față de muncă și stimă față de cei ce muncesc). În școala pe care o are în vedere acest pedagog, toți copiii muncesc, dar munca trebuie să fie liberă, în sensul că fiecare își poate alege un domeniu sau
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să ajute procesul de dezvoltare al copiilor proveniți din medii socio-culturale defavorizate. Astfel, în această direcție se bucură de o apreciere sporită contribuția instituțiilor preșcolare, întrucît ele oferă copiilor un mediu educativ capabil să stimuleze dezvoltarea lor la cea mai fragedă vîrstă. Se poate aprecia deci că, dacă pînă către anul 1965, învățămîntul a cunoscut mai ales o creștere cantitativă, odată cu conștientizarea fenomenului de "criză" și a necesității adecvării educației la schimbare și la realitățile economico-sociale, sistemele educative au fost mai
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
părți: sinele (id), eul (ego) și supraeul (superego). Sinele este stratul cei mai profund al psihicului, constituit din date ereditare, îndeosebi din instincte. Supraeul se formează din ansamblul normelor etice, al regulilor de conviețuire socială inculcate individului, de la cea mai fragedă vîrstă, de către părinți, educatori, mediul social imediat. Eul îndeplinește rolul de intermediar între sine și supraeu, urmărind totodată să satisfacă atît cerințele sinelui (principiul plăcerii), cît și pe cele ale supraeului (principiul realității). În acest sens, ia cunoștință de stimuli
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ani, ceea ce a stîrnit, pe bună dreptate, numeroase obiecții (22, p. 213). Primii ani au, într-adevăr, importanță în dezvoltarea ontogenetică, dar nu hotărîtoare. Ce consecințe pedagogice decurg din aceste particularități (freudiene) ale copilăriei? Dacă ființa umană, de la cea mai fragedă vîrstă, este dominată de instincte, a căror manifestare nu este încurajată de societate, se impune constituirea timpurie prin influențele mediului familial a supraeului capabil să "cenzureze" orice pulsiune potrivnică normelor de conviețuire socială. În același timp, se atrage atenția asupra
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
plăceri mai clandestine. Totuși, astfel de activități erau în general tăinuite prin discreția care izvora din loialitatea față de clasă, sex și apartenență, credința că raportarea conduitei lipsite de maniere era în sine lipsită de maniere fiind inoculată de la o vârstă fragedă și întărită ulterior pe terenurile de joacă și de sport ale școlii, peste tot în țară. Guvernul central Așadar, în pofida feței publice a Angliei victoriene, corupția politică a existat, așa cum s-ar întâmpla în orice țară în proces de dezvoltare
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
avea ulterior să devină cunoscută în Europa pentru scrierile ei despre România apărute sub numele de Carmen Sylva. Ca și regele Othon și domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Carol nu avea urmași. Unicul lui copil, o fiică, murise la o vîrstă fragedă. Acest domnitor străin nu a avut o sarcină de guvernare mai ușor de îndeplinit decît cea a conducătorilor autohtoni. De fapt, Carol se afla într-o postură foarte asemănătoare cu aceea pe care o avusese și Cuza. El nu dispunea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a fost să fie nepotul Marelui Prozator. Întotdeauna e dificil să simți în ceafă respirația unui strămoș celebru. Care excelează într-un domeniu. Asta te obligă. Orice ai face, ești raportat la el. Și, desigur, la o anumită vârstă mai fragedă, comparațiile nu au cum să te avantajeze. Poate de asta fiul lui Kant s-a împlinit profesional ca băcan. Nu mai e ce-a fost. Asta poți să înțelegi. Acum îmi povestește despre un poet obscur, împreună cu care a petrecut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
revoltă, păcat și remușcare. Cu inima Însângerată, zadarnic Cerut-am haosului Îndurare, Doar tu, din negrul și tăcutul palat ai coborât la mine, Îndurătoare. Cu brațe moi ai cuprins trupu-mi șubred la sânu-ți cald l-ai strâns și buzele tale fragede pe buzele-mi arse au stins chinul istovitor din mine. Slavă ție, slavă, Venus Libitina! Călătorule, de cobori În cetatea celor vii spune-le că-i dulce sărutarea morții și-i primitor și cald pământul, mama și mormântul al tuturor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Irineu, altă colaboratoare a noastră de la Ideea Europeană, cu biata inima ei sfârtecată de un glonte dintr-o, se pare, contrarietate pe tema, de ne cre zut astăzi, dacă trebuie sau nu să dea curs prac tic, În gaze tărie, fragedului său talent literar, abia desco perit și afirmat, dar iarăși de esență diletantissimă, ca al mai tutu rora dintre noi. Cam În acest fel, prin urmare, mi-aș explica, abia acum, poziția de atunci a secretarului de redacție, poziție câștigată
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pe pricini transcendente) l-au mânat mai departe, risipit și excesiv, pe cărările blestematei de Îndeletniciri, vag denu mită, a „publicisticei“ (cea mai rea primejdie a omului de talent), ajungând la o adevărată industrie, cu firme stridente țintuite la poarta fragedei lui reputații literare (Femeia cu carne albă, Sânge Închegat, Omul descompus, Rasputin, Al doilea amant al dnei Chatterley, roman plăsmuit cu intenții pornografice și semnat În fals, de rușine sau pentru amăgirea cititorului român, dar nu și a Parchetului de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și de capul tău, asta ar fi „bunul meșteșug al vieții noastre“ făgăduit În acest capitol pe cât de min cinos În titlul său, pe atât de plăcut autorului. - Avertis mentele grave din cârciuma lui Sotir cu vin bun și vrăbioare fragede la grătar, cum și o Încheiere totuși optimistă, scrisă pe un pat de spital. și era om foarte bine la carte. și măcar că era Învățat, dar spor În casa lui nu era. Ion Neculce De-am avut, de n-am
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
salată, adică „În gustul ei“, cum se zice, scos la iveală numai cu sarea și cu ardeiul verde tocat mărunt pe marginea talerului tău. Într-o asemenea liniște și reculegere puteai avea, până mai acum douăzeci de ani, o vrăbioară fragedă la grătar și un pahar de vin bun dinainte la cârciuma lui Sotir de pe Scaune, singur-singurel sau cu un prieten sau cu o femeie romanțioasă și cât mai puțin vorbăreață, la masa lungă de stejar cu patină veche sau În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]