3,203 matches
-
muzeelor din SUA (Paul Getty Museum L.A.) sau celebrului Beaubourg din Franța. Radicalismul acestor manifestări este promovat de unul din arhitecții noilor spații muzeale care declara că "tradiția muzeului ca monument cu galerii și săli de recepție, scări de onoare, fresce și sculpturi comemorative realizate pentru a induce în public respectul pentru trecutul omenirii este definitiv pierdută, în favoarea unor edificii jonglerii"32, iar celebrul arhitect al "piramidei" Luvrului enunța viziunea sa aspru criticată asupra spațiului public muzeal: " Cred că oamenii care
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
1980; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, I, București, 1981, 267-394; Monica Brătulescu, Colinda românească, București, 1981; Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și la alte popoare, îngr. Silvia Ciubotaru, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1983; Mihai Coman, Sora Soarelui. Schiță pentru o frescă mitologică, București, 1983; Lucia Cireș, Funcția funebră a colindatului, ALIL, seria B, t. XXX-XXXI, 1985-1987; Petru Caraman, Descolindatul în orientul și sud-estul Europei, îngr. și postfață Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997; Constantin Brăiloiu, Sabina Ispas, Sub aripa cerului. Comentarii etnologice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
război ori un obiectiv „cronicar eroic”, cu obsesia detaliului, ca în „cronica” dedicată Războiului pentru Independență, în care sunt urmărite atacurile de la Plevna, Vidin, Smârdan. Tot pentru un ideal, Unirea, se va sacrifica și „Vulturul” - Mihai Viteazul, configurat într-o frescă amănunțită, cu personaje istorice reale ori inventate, cu dragoste și „revoluții”, diplomație și bătălii, strategii și intrigi, unde singurul dușman al protagonistului pare a fi timpul scurt în care trebuie să realizeze imposibilul. Tetralogia Vulturul este și cea mai izbutită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
care a fost preluat de iudeo-creștini fără să se rușineze. Adepții religiei înțelepților - mitraismul - credeaua că mortul este ridicat la cer de îngerul său păzitor și participă la o sărbătoare acolo sus a preafericiților. Imaginea a fost descoperită pe o frescă ce decorează o necropolă vecină cu cea a unui preot de-a lui Sabasios, Vincentus, înhumat în catacomba creștină din Pretextat, fapt foarte ciudat la care nu s-a găsit nici o explicație logică. Nu-i nimic, o dau eu; este
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Va urma Pariziana lui Zola, bestiala, senzuala, avida, naturalista. Vor urma și altele, dar toate prezentând, în ciuda sau din cauza diversității lor, singularitatea care le diseminează în lumea întreagă cu o certitudine atât de evidentă, încât arheologul Evans, descoperind pe o frescă din Cretă un profil insolit și un ochi ștrengar, nu a ezitat să-l numească "Pariziana". Preocupat de clasificarea "speciilor sociale", Balzac a făcut tipologia unei societăți, creând serii de personaje, înrudite în primul rând prin apartenența la acelasi mediu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
i-am preferat întotdeauna literatura stalinistă autohtonă, primitiv realist-socialistă, deoarece de multe ori conserva funcția sociografică a ficțiunii, pe care o prețuiesc la fel de mult ca literaritatea pură, arta pentru artă. Astfel, romanul Bărăgan poate fi citit ca document istoric, deoarece fresca socială nu e complet măsluită de tezismul altminteri foarte lesne de ignorat; eroii și situațiile descrise de Valeriu Em. Galan compun un tablou aproape exhaustiv al României în curs de sovietizare, cititorul neavând decât să depășească adaosul ideologic strident, fir
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
transformarea profundă a culturii și, în general, a lumii americane sub influența nihilismului european, mai ales german, avansând o comparație (riscată) între Republica de la Weimar și Statele Unite de după anii ’60. În fine, a treia parte a trilogiei este o vastă frescă analitică a universității, cu accent pe originile intelectuale și ideologice europene ale crizei spiritului american (o criză măsurată mai ales în instituțiile academice), pe mutația pernicioasă petrecută în anii ’60, pe consecințele tuturor acestor derive, degringolade și mutații. Să luăm
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Sabin, vădit alter ego al autorului, elev eliminat din liceu pentru că, într-o teză, și-a exprimat protestul împotriva războiului hitlerist, caracter dârz, inteligență tăioasă, romanul nu rămâne o carte doar de investigații interioare, ci întocmește în jurul problematicii dezbătute o frescă socială de proporții. Sunt supuse unei minuțioase analize familia, liceul, prietenii lui Sabin, personajele politice locale ale momentului, presa locală, apoi orașul și satul bihorean, frontul, evenimentele social-politice. Drept rezultat, scrierea restituie atmosfera epocii și în spațiul ei circulă o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
imagine a epocii din jurul anului 1600, a protagoniștilor umani (Mihai), a actorilor săi colectivi (boierimea, țărănimea) și a raporturilor dintre aceștia, o imagine direct inspirată din istoriografia critică a interbelicului românesc. S-ar putea pleda cazul pentru cea mai demistificată frescă istorică a perioadei, evenimentelor și actorilor realizată până la momentul respectiv. Cu toate acestea, tentația mitică nu poate fi complet anihilată. Mihai Viteazul și lupta sa dețin un capital simbolic mult prea prețios pentru a nu fi exploatat politic. Din simbol
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mai amplu al socialismului real, în care, pe lângă îngeri și demoni au existat, printre alții, și bișnițari, descurcăreți, supraviețuitori (Rostás și Momoc, 2013). Astfel, imaginea alb-negru pictată de modelul carceral al societății românești sub comunist este pătată cu culoare, chiar dacă fresca rezultată rămâne în nuanțe predominant cenușii. În fine, ultima strategie de reconciliere cu trecutul o reprezintă ceea ce în cultura academică germană a fost numit "normalizare". În acest punct, o incursiune în istoria modului în care societatea germană și-a administrat
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
descris, în operele lor ficționale, viața epocii medievale italiene sau engleze cu care erau atât de bine familiarizați. și poate că multe din subiectele nuvelelor sau povestirilor erau inspirate din incidente sau situații reale. „Autorul Decameronului ne-a lăsat acea frescă socială cizelată, deși coruptă, a unei Florențe medievale. [...] Probabil că descrierile sale minuțioase și fidele ale vieții din epoca respectivă au făcut ca valoroasa sa operă să nu poată fi acceptată într-o <<bibliotecă a familiei>>.”108 104 Ibidem, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
feminine pe care le abordăm: donna angelicata și donna demonicata, adepte ale unei zeițe pure, Diana, sau ale unei Venus carnale, urmașe ale Mariei sau ale Evei: „Concepțiile medievale despre dragoste și teoriile despre iubire cunoscute de Boccaccio reprezintă o frescă complexă. Dragostea creștină sau caritatea intra în antiteză cu iubirea instinctuală, naturală. Acestea două se armonizau în dragostea conjugală, la rândul ei opunându-se dragostei curtenești și învățăturilor lui Ovidiu. Toate aceste contradicții se regăsesc în opera lui Boccaccio. Dragostea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cea largă, demarând astfel o dispută între cei doi, bărbatul susținând necesitatea de a cunoaște toate lucrurile din lumea aceasta, pentru a-și însuși ceea ce bun și a evita răul. Cei doi pelerini vor pătrunde într-o cameră decorată cu fresce, dedicată glorificării bunurilor pământești. Pe fiecare dintre cei patru pereți sunt portretizați cei care au cunoscut gloria terestră: în înțelepciune (filozofi și poeți, în mare parte păgâni), în putere (marii împărați și războinici ai 612 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 35
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o frumusețe fizică impecabilă: „la bella Emilia, stella matutina”730; „e piș bella che rosa di verziere/ con lei veniva una chiara fantina,/ Emilia chiamata, al mio parere,/ d’Ipolita sorella picciolina”731; „rosa di spina”732; „bella piș che fresca rosa”733; „sempre cantando be’ versi d’amore/con angelica voce e lieto core”734 ; când o zărește, Arcita exclamă „Quest’è di paradiso!”735 și o portretizează mai apoi: „— Qualunque dea nel cielo è piș bella,/ nel cospetto di
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cospetto di lei parrebbe oscura;/ ell’è piș chiara che alcuna stella,/ né dicesi che mai bella figura/ fosse veduta tanto come quella;/ ver è che per la sua disaventura/ l’altrier morì Acate, a cui sposa/ esser doveva quella fresca rosa. —”736; „bella e graziosa”737; „col visaggio chiaro”738; „dolce”739. Remarcăm că unele epitete sau comparații se repetă insistent, sărăcia procedeelor artistice fiind parcă și o marcă a lipsei unei personalități autentice a personajului feminin descris. Din păcate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Personajele feminine educate și emancipate, după cum am remarcat în portretele analizate, au avut un impact hotărâtor asupra celor din jur, iar lipsa educației a fost mereu suplinită prin istețime, cuvintele spirituale, vorbele de duh, glumele ocupă un loc central în fresca socială pe care o propune atât Decameronul, cât și Povestirile din Canterbury. Cu toate privațiunile la care era supus (lipsa unei instrucții reale, instituționalizate, claustrarea, privarea de drepturi, ironizarea), personajul feminin din operele celor doi scriitori domină din umbră o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
gând fin și obscur, / Drept dascal toacă cariul sub învechitul mur...” Așa se vede lumea din cerdacul casei lui Eminescu de la Văratic, într-un ianuarie fără zăpadă. Vedeți că nu e vorba de o biserică din piatră, ci de o frescă așternută pe lemn, scorojită, în câlții căreia se ascund greierii...Așa va fi arătat biserica Sfântu Ioan la 1876, când o descrie poetul. Clopotnița este alături de biserică. Desigur, nu se poate face istorie literară după imagini din poezii. Dar când
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pustie și bătrână (...) Drept preot toarce-un grier un gând fin și obscur, / Drept dascal toacă cariul sub învechitul mur.” (Ca să fie cari, nu poate fi vorba de ciment sau cărămidă: trebuie lemn; aici se referă la câlții care leagă fresca de peretele cioplit al bisericii). Când compară atât de aplicat sufletul omului cu o biserică - nu se poate vorbi de creștinism la Eminescu? Prin această construcție din lemn „cuvioasă, tristă” bate vântul iar „Năuntrul ei pe stâlpi-i, păreți, iconostas
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de ani, elemente comune rasei umane, ca anumite instincte și nevoi, anumite sentimente și emoții, ideile abstracte, capacitatea de a comunica aceste idei... Tocmai acest bagaj, împărtășit de oameni, dincolo de societăți și de epoci, ne permite să vibrăm la vederea frescelor de la Lascaux, să înțelegem codul lui Hammurabi, să apreciem Iliada lui Homer sau să acceptăm demonstrația riguroasă a unei teoreme geometrice. Mai mult, numeroase instituții traversează netulburate secolele și, chiar dacă se colorează în mod divers, de la o perioadă la alta
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
la București, în 1929, cu portrete de țărani și copii din Drăguș (Făgăraș), în urma participării la campania sociologică condusă de D. Gusti. În 1932 se află printre inițiatorii grupării Criterion, membră fondatoare a secțiunii plastice. Între 1930 și 1937 lucrează frescă și ceramică în colaborare cu Marcel Iancu. Alături de acesta și de Milița Pătrașcu ori de M. H. Maxy, expune în 1933 la Palatul Expoziției Naționale de Artă Futuristă din Roma. În 1937 e prezentă la Expoziția Internațională a Artelor și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
a dovedit și-o mare putere de muncă, dispune de un stil bogat, frumos, uneori plin de avînt, însfîrșit natura l-a înzestrat cu însușiri și stăruința i-a îmbogățit mijloacele, care l-ar fi putut ajuta să dea adevărata frescă eminesciană, pentru cîteva generații de aici înainte. S-a ostenit cîțiva ani în șir, topindu-și vederile de-asupra manuscriptelor poetului dela Academia Română. Împotriva tuturor acestor calități s-a ridicat demonul marilor defecte: abandonarea conștientă a oricărei discipline, chiar fățișă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
lux și voluptate! Parcă dăduse molima în toate fătucile din țară: toate voiau la bară, în loc de bacalaureat! Nimeni nu a scăpat, ani în șir, de reality show-ul cretin al "cuplului ales", cu kitsch-ul glamour al țoapelor avute, cu frescele monstruoase ale lui Bălașa pe pereți, cu ifosele stupide ale lui Muc cel Mic sau cu tăcerile expresive ale bietei Moni, incapabilă să articuleze, cu creierașul ei lucios, o frază mai elaborată. Cu sau fără voia lor, toți privitorii la
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum și crearea/moder nizarea infrastructurilor conexe, activitățile eligibile în cadrul proiectului se prezintă în mod clar, explicit, deși și acestea sunt orientative, cum sunt: restaurarea, consolidarea, protecția și conservarea clădirilor de patrimoniu, picturilor interioare, frescelor, picturilor murale exterioare; restaurarea și remodelarea plasticii fațadelor; amenajări peisagistice pentru evidențierea unor obiective turistice etc. Aceste activități au ca principal scop să contribuie la punerea în valoare a obiectivelor de patrimoniu. Durata de implementare a activităților proiectului este dată
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
și video, pe când muzica văratică tuna din difuzoare atât de tare, că Întreruperile provocate de vocea ei erau o ușurare. „În acest turn de pază, părăsit de multă vreme, locuiește un pictor cunoscut, care Îi Împodobește pereții interiori cu o frescă mare. Din păcate, este proprietate privată, și nu se admit vizite”. De astă dată, femeia vorbea În spaniolă, dar alteori se adresa turiștilor În engleză, italiană ori germană. Numai când pasagerii erau francezi (de patru-cinci ori În acea vară) prelua
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
mărturii decât ca anacronisme. Faulques a continuat să picteze minuțios și atent. Deși, tehnic vorbind, lucrase corect, pictura nu-i era remarcabilă, iar el știa. Avea talent la desen, dar picta mediocru. Și asta știa. În realitate, știuse dintotdeauna; dar fresca nu era destinată publicului, ci doar lui Însuși, ceea ce nu avea nici În clin, nici În mânecă cu talentul la pictură, dar avea de-a face totuși cu memoria lui. Cu privirea celor treizeci de ani marcați de sunetul declanșatorului
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]