5,324 matches
-
ceea ce posedă vecinul ca bunuri materiale ne preocupă mai puțin și ne otrăvește mai puțin existența; ceea ce ne interesează este să fim „mai”: să ieșim mai mult, să trăim experiențe noi și euforizante. Regimul de hiperconsum a reușit să atenueze frustrările materiale, dacă nu ale tuturor, cel puțin ale unui număr crescând de oameni. Difuzarea masivă de produse de consum și individualizarea modurilor de viață favorizează această evoluție. Să ne întoarcem puțin la moda vestimentară: schimbarea este deosebit de semnificativă. Democratizarea confecțiilor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
înțelepciunii" Noua apreciere de care se bucură spiritualitățile religioase și laice este prezentată frecvent drept o răsturnare importantă care, eliberându-ne de promisiunile materialiste, ne-ar deschide căile fericirii autentice. În timp ce preocuparea pentru bunuri materiale dă naștere la insatisfacții și frustrări, aventura psiho-spirituală ar duce la o împlinire plină de semnificații și de armonie atât cu sine, cât și cu universul. În centrul fantasticului supermagazin care este nebuloasa spirituală se afirmă primatul experienței interioare ca o condiție a traiului bun. Pentru
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
127 Frivolitate și fragilitate 128 Partea a II-a Plăceri private, fericire rănită 7. Penia: plăceri materiale, insatisfacție existențială 136 Despre decepție 137 Consum și decepție 139 Noii vectori ai decepției 143 Viață profesională, viață sentimentală, viață ratată 146 Dorințe, frustrări și publicitate 149 Publicitatea prometeică 150 Extinderea domeniului publicitar 151 Iluzia atotputerniciei 154 Publicitatea-reflectare 156 Tragedia supraconsumului? 160 Lipsa, acțiunea și ceilalți 162 Sărăcie și delincvență. Violența fericirii 164 Excludere, consum și individualizare 166 Precaritate și individualism sălbatic 170 Sărăcie
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
sau blocaje definitive. Iată definițiile mele pentru acești termeni: situația dificilă: un dezacord complet asupra unei chestiuni, care amenință negocierea; impasul: se menține comunicarea, dar fără a se ajunge la vreun acord; și blocajul definitiv: lipsa progresului a adus atâta frustrare de ambele părți încât nu se mai vede rostul continuării discuțiilor. Este foarte ușor pentru un negociator fără experiență să confunde o situație dificilă cu un impas. De exemplu, ești producător de piese auto, iar agentul de achiziții de la producătorul
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
într-adevăr rata violenței și în ce măsură sunt responsabile de această aparentă recrudescență numărul mai mare de raportări ale unor astfel de fapte și noile practici politice. În unele țări aflate în curs de democratizare, feministele de la nivel local susțin că frustrarea masculină crescândă, provocată de condițiile economice, determină o creștere a violenței domestice. Altele au făcut legătura între acest fenomen și un fel de „reacție violentă” îndreptată împotriva independenței tot mai mari a femeilor. 4. Aceste date sunt în contradicție cu
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
măsură să spună ceea ce ei simt și gândesc despre viața lor. Nu li se poate pretinde din exterior să se declare fericiți dacă sunt nefericiți și invers, dar se poate interveni pentru schimbarea condițiilor care sunt sursă de nemulțumire și frustrare. Tocmai cu un astfel de obiectiv în minte am inclus în analiza condițiilor de viață ale populației din mediul rural imaginea pe care o au oamenii despre situația lor și a semenilor lor, despre schimbările care au avut loc recent
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
populația activă are studii superioare, unul dintre cele mai mici procente la nivelul continentului - vezi Voicu, 2005b). Problema este una ce ține de discrepanța dintre așteptările probabil superioare posibilităților și împlinirile (salariale) conforme cu performanța sistemului. Acest lucru conduce la frustrarea și disonanța identificate de Monica Heintz. Nu cred însă că implică, în mod necesar, un respect de sine redus. Dimpotrivă, dată fiind structura valorică tradițională a societății ar putea chiar întări respectul de sine odată cu creșterea neîncrederii în ceilalți. În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
marcate oricum structural de normele ce susțin ierarhiile stricte de tip tradițional, determină o muncă de calitate redusă, cel puțin din perspectiva clientului intrat vrând-nevrând pe o poziție inferioară în relația (de putere și de schimb) cu furnizorul de servicii. Frustrările salariale determină și ele imediat superficialitatea muncii prestate. Cartea Monicăi Heintz reprezintă, din punctul meu de vedere, o lucrare ce îndeamnă la reflecție și incită la dialog. Dincolo de cele câteva imperfecțiuni semnalate, volumul este, fără nici o discuție, o lucrare valoroasă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
fiecare entitate independentă (Bouglet, 2010, p. 151). Riscul principal al acestei strategii de dezvoltare a firmei apare atunci când activitățile integrate se bazează pe competențe prea specifice pentru a se putea spera la crearea sinergiilor operaționale sau comerciale. Această situație induce frustrări printre angajați și afectează imaginea și poziționarea Întreprinderii față de piață. Integrarea verticală implică fuziuni sau achiziții de firme care sunt mai apropiate de sursa de aprovizionare sau de consumatorul final (Gaughan, 2011, p. 164). Mutațiile de integrare pot ținti spre
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
enervează de acum înainte. Adolescentul „se enervează din nimic”, când se agită, amenință, sparge uneori obiecte, când începe să plângă și se izolează apoi în camera sa. Impulsivitatea are surse diferite, fiind legată mai mult de intoleranță la limite, la frustrări. Este un simptom care se înscrie în registrul mai degrabă pulsional decât relațional și exprimă o tulburare a personalității. Dacă este frecventă situația în care o dimensiune impulsivă însoțește adolescența, este rară aceea în care ea apare doar la această
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nu i se cere nimic și că nu se mișcă din colțul său. Incepând cu grădinița (CP), dificultățile încep să apară așa cum am văzut deja. În aceeași perioadă, acasă, Pascal devine îndărătnic, coleric, violent, sparge mobilele la cea mai mică frustrare. Dar, adesea de asemenea, cere să fie mângâiat, caută semne de afecțiune din partea mamei mai ales. Cu sora sa mai mică cu patru ani (adică aceasta s-a născut puțin după, sau în momentul apariției episodului depresiv) se comportă ca
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
vorbim de riscul unei supradoze... Această asumare conștientă a riscului nu constituie oare un joc cu moartea, o anumită formă de conduită ordalică? Acest consum toxicomaniac este, în plus, legat adesea de tulburări de personalitate în cadrul cărora domină intoleranța la frustrare și impulsivitatea, caracteristici care pot favoriza trecerea la actul suicidar chiar în absența unei patologii depresive. Astfel, în studiul lui Renaud și colab. (1999) care compară 140 adolescenți sinucigași (dintre care 59 cu tulburări de conduită) cu 131 adolescenți martor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
deci unei creșteri a tensiunii și excitației pe care subiectul nu poate nici s-o rezolve, nici s-o elaboreze prin urmărirea investițiilor sale de reprezentare psihică, emergența fantasmatică având un efect traumatic (vezi mai departe). Această relativă intoleranță la frustrare dar și mai mult la recrudescențele pulsionale interne se regăsește la mulți adolescenți cu tentativă de suicid. Ea este descrisă ca o „slăbiciune a Eului” care nu poate face față și care, datorită unei proaste funcționări a mecanismelor sale adaptative
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescent cu afectele de tristețe, de proastă dispoziție, de „deprimare”, sau chiar de depresie, cu tot ceea ce noi am conceptualizat ca fiind trăsătura acestei „disforii pubertare” caracteristică unui travaliu elaborativ în cadrul căruia renunțarea, capacitatea de a face diferența, toleranța la frustrare, pierderile acceptate sunt elemente care fac parte din mizele psihodinamice: mulți adolescenți, dacă nu chiar toți, fac într-o zi sau alta cunoștință cu „deprimarea”. Dacă în cazul stărilor depresive minore, pe care le numim „proastă dispoziție”, „criză anxio-depresivă” sau
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
conflictelor către o a treia persoană care nu este nici adolescentul însuși, nici părinții săi sau o figură parentală prea apropiată, poate avea o calitate terapeutică în sine; - importanța proastei dispoziții, a angoasei și mai ales capacitatea de a tolera frustrarea: într-adevăr, aceste consultații nu conduc niciodată la dispariția imediată și magică a dificultăților și a tensiunilor. Adolescentul însuși, părinții săi trebuie să accepte ideea că ameliorarea va fi lentă și progresivă, ceea ce pentru unii adolescenți și/sau familiile lor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nu este obținut în mod pasiv ci câștigat în mod activ, ale cărui efecte tranzitorii nu sunt în mod necesar sedative ci, dimpotrivă, uneori în mod moderat anxiogene... Aceasta înseamnă că adolescentul trebuie să facă dovada unei toleranțe suficiente la frustrare și a unei motivații persistente. Prin motivarea pentru tratament înțelegem un ansamblu de trei variabile care ni se par indispensabile pentru ca un adolescent să se angajeze pe termen lung într-un tratament psihoterapeutic și a fortiori analitic, oricare ar fi
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
evidentele considerații etice și umanitare. Contextul personal Este știut faptul că psihoterapia este o ocupație solicitantă și stresantă, care poate duce la epuizare și probleme psihosomatice. Madanes (2001Ă susține că mulți terapeuți devin limitați de emoții negative cum sunt furia, frustrarea, teama, dezamăgirea și neajutorarea. Autoarea pledează în favoarea cultivării emoțiilor pozitive, cum sunt dragostea, gratitudinea, curiozitatea, compasiunea, hotărârea, flexibilitatea, încrederea, vitalitatea și dorința de a aduce o contribuție. Trebuie să ne amintim de asemenea că terapeuții au vieți foarte similare cu
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
conștient. Un efect terapeutic apare uneori prin descărcarea parțială a desensibilizării emoțiilor dureroase și creșterea insight-ului (Asociația Amerciană de Psihiatrie, 1980, p.1Ă. Un set complex de procese psihosomatice prin intermediul cărora ființa umană este curățată de supraîncărcarea cu distresul datorat frustrărilor cumulative ale nevoilor umane de bază. Definit în acest mod el este în consecință un fenomen uman ciudat, atribuibil unei ființe somatice cu capacitatea de a iubi, de a înțelege și de a se auto-direcționa. Presupunerea este aceea că marea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Experiențele de separare apar pe parcursul întregii viețide exemplu spitalizarea și divorțulducând la experiențe emoționale negative, ca de exemplu un răspuns de tip suferință. Nevoia de informare este adesea frustrată de practicile alienante medicale, juridice și educaționale și așa mai departe. Frustrarea nevoilor psihologice poate duce la emoții negative precum tristețea, furia, jena și rușinea, care în mod natural s-ar „descărca” în orice reacții fiziologice și comportamentale (catharsisă. Dar asemenea emoții sunt adesea reprimate astfel încât experiențele asociate lor devin disociate de
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
în care doresc să se angajeze. Una din principalele bariere în calea performanței adecvate și a succesului o constituie stresul. Îngrijorarea în ce privește performanța poate duce la impotență sau ejaculare precoce, iar eșecul repetat în timpul contactului sexual duce la anxietate și frustrare. La femei conflictele inconștiente privitoare la activitatea sexuală pot fi responsabile de vaginism, un spasm reflex involuntar al mușchilor vaginali și perineului care împiedică penetrarea. Cognițiile (gândurileă și dispoziția (emoțiileă modelează experiența persoanei în ce privește excitația sexuală și comportamentul. Procesele atenționale
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
compulsiv în sine poate fi o maladpatare simbolică: persoana acționează orbește în cadrul aspectelor emoționale prezente nerezolvate din trecut. Astfel violatorul fizic sau emoțional acționează orbește împotriva unui șir de femei, ca urmare a furiei reprimate împotriva mamei sale și a frustrării dorințelor impuse de ea. O femeie vârstnică are o serie de aventuri distructive cu bărbați tineri acționând orbește datorită suferinței sau furiei ca urmare a dragostei întrerupte la moartea fiului său în vârstă de opt ani. Și așa mai departe
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
în pregătirea pentru intervenții chirurgicale, chimioterapie, radioterapie și transplant de măduvă osoasă. Într-un studiu recent Penyovska și colab. (2005Ă utilizează hipnoza ca terapie suplimentară în intervențiile pentru cancer. A fost acordată o atenție particulară următoarelor: gestionarea anxietății, depresiei, furiei, frustrării; gestionarea durerii, oboselii, insomniei; gestionarea efectelor secundare ale chimioterapiei și radioterapiei; vizualizării pentru a promova sănătatea. Autorii au concluzionat că hipnoterapia este o unealtă valoroasă pentru îmbunătățirea mecanismelor de coping la pacienții cu cancer și că: Cel mai bun moment
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
ajuns să te mulțumești cu cele care se prezintă. Îți alienezi independența spiritului și libertatea de a acționa dacă pornești să vânezi ceva ce riști să nu găsești. A te întoarce cu coada între picioare generează prea multe ocazii de frustrare din perspectiva logicii hedoniste, pentru că timpul pierdut nu-l mai regăsești niciodată. Aristip deplânge faptul că cei mai mulți oameni nu știu să găsească jubilarea acolo unde se află ea: în adeziunea la clipă, în expansiunea sinelui limitată la prezentul de care
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
legate de sexualitate: comune și acestea tuturor mamiferelor, sunt date încă din primul moment al existenței, sunt indiscutabil firești, dar nu par necesare - cel puțin în opinia lui Epicur, care nu l-a citit pe Freud și ignoră că o frustrare poate induce mai multe neajunsuri și suferințe decât plăceri! Epicurienii care vor urma - Lucrețiu, dar și Horațiu, precum și poeții din cercul campanian - își vor lua unele libertăți în legătură cu această dorință pe care vor avea tendința s-o considere naturală, desigur
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
că niveluri ridicate de motivație, angajament față de scopuri și de perseverență au o importanță deosebită în contextul schimbării, datorită nevoii individuale de a aloca resurse cognitive în realizarea sarcinii, în condițiile în care receptează un feedback negativ și sentimente de frustrare. O explicație posibilă a rezultatelor obținute în acest studiu ar putea fi faptul că indivizii puternic orientați spre succes și autorealizare s-au obișnuit cu performanțe ridicate și, în consecință, nu au alocat resursele cognitive necesare pentru a reînvăța cum
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]