3,241 matches
-
-l învelești la naștere în cămașă albă bărbătească. Nu se fac scutece din haine femeiești numai din cele bărbătești, considerându-se că doar bărbatul este curat, neavând ciclu menstrual. E bine ca în prima baie să pui două pene de gâscă pentru ca în viața lui să nu-i fie frig la picioare. Apa pentru baie se încălzea în ,ciubanc” (ulcior), dar nu se lăsa să fiarbă ca să ,sfârâiască” pe foc , deoarece nasul copilului se va înfunda. Apa se ia de la izvor
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
libertatea” colonilor din Marin, cuprinse în acest act, nu sunt altceva decât restabilirea sarcinilor feudale ale acestora. Dările mărinanilor în natură constau în: boi de jug, găini, stupi de albine, oi, porci, căprioare. În următoarele urbarii mai apar: vaci, iepuri, gâște, capre. Din conscripția satelor din comitatul Crasna din 1720-1722 rezultă că în Marin se cultiva orz, ovăz, porumb, în timp ce, cultura viței de vie este absentă. De menționat că, la acea dată, porumbul nu era cultivat decât în 20 de sate
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
69,57 ha; fânețe: 44,59 ha; vii hibride: 0,28 ha; curți și construcții: 28,26 ha. La suprafețele extravilane se adaugă 196 ha de pădure. Șeptelul Marinului este constituit în principal din: vaci, bivoli, oi, porci, găini, rațe, gâște, curci și iepuri. Numărul firmelor din Marin este redus, iar sfera lor de activitate este cea a produselor și a serviciilor. Populația activează în general în domeniul prelucrării lemnului, construcțiilor, amenajărilor interioare, instalațiilor, lucrărilor mecanice și agricultură. De altfel, zidarii
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
dezvoltării vegetației pentru creșterea animalelor, a pomilor. Lacurile primeau apă proaspătă în care creșteau peștele ( albitură, crapi, caras, cegă, ghindari, lin, etc..), melci, scoici,etc. La margini de lacuri creșteau: trestie, papură, păpurici, iar în stufăriș trăiau păsări sălbatice (rațe, gâște, stârci, bodârlăi, lișițe, etc. ). Pădurile de stejari, de fagi și frasini împodobeau aceste pământuri, îmbogățeau zilnic atmosfera cu aer proaspăt, iar în trecut, constituiau bune ascunzișuri și puncte de apărare împotriva dușmanilor, asigurau lemnul necesar pentru construcții de locuințe ( bordeeie
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
1956 / 1966 - 1968, spre a nu mai fi amenințat terasamentul căii ferate cu surparea, au sporit pitorescul tatomireștean cu flora și fauna unor mirabile bălți, păpurișuri, zăvoaie, cu bogăție piscicolă, de la crapi, mrene, la somni, știuci etc., cu scoici, rațe / gâște sălbatice etc., ori cu gușteri și șerpi, cu mistreți și lupi, cu căprioare, iepuri, fazani etc. Pentru "inconfundabilul" univers tatomireștean, a ni se îngădui să cităm din cartea «Perimetru sentimental» de Nicolae Pop, dintr-un revelator interviu acordat (în anul
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
mersului sinuos, este poreclit de localnicii olteni „Coțobâțul”. De-a lungul văii părâul dă naștere unor bălți (Balta Ticăi, Balta Fevroniei, Balta Grădinarului ș.a.) și mlaștini pline de papură, broaște și pești care vara se transformă într-un rai al gâștelor și rațelor sălbatice. Satul se află pe cele două maluri ale pârâului împărțind localnicii în „cei de neam” (foștii moșneni, boierii, neaoșii, moșierii, „oamenii-cu-stare” etc.) și „sărăntoci” (venetici, cei veniți în sat din altă parte, „străinii” etc.). Dobridorul se învecinează
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Până în anii 60 era pește din belșug, cu specii valoroase, crap, plătică, știucă, caras, caracudă, lin, pe lângă plevușcă și scoici sau raci, iar avifauna era reprezentată de toate speciile acvatice din lunca Dunării, cocori, stârci, bâtlani, egrete, nagâți, pescăruși, rațe, gâște, lișițe, găinușe de baltă, care au dispărut toate. Au mai rămas doar câteva berze. În flora arborescentă din Covei predomină salcâmul, denumit aici cu un termen impropriu dafin. Adus și la noi din America, prin Turcia, în 1850, pentru a
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
apare uneori șacalul, venit de peste Dunăre, precum și vulpea.S-ar putea să reapară mistreții, poate și căprioarele; lupii - mai puțin probabil.Ariciul și viezurele se întâlneau mai demult, dar nu prea se mai văd. Păsările domestice sunt cele obișnuite: găina, gâsca, rața, curca și bibilicile, numite la Covei câțe. Se cresc și porumbei, în regim de semilibertate. Acest capitol mai ales este o invitație și o rugăminte adresată în primul rând fiilor satului de a completa cu date și informații ce
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
proprietatea unchiului său Prudent Allotte, un bătrân armator celibatar care făcuse înconjurul lumii și se stabilise apoi în țara natală prin 1827/1828, devenind primar al comunei între 1828 și 1837. Cei doi obișnuiau să joace partide interminabile de "Jocul gâștei". Există o legendă conform căreia, la vârsta de 11 ani, tânărul Jules s-ar fi îmbarcat ca mus pe o cursă cu destinația India, fiind recuperat "in extremis" de tatăl său la Paimbœuf. Jules Verne ar fi vrut să plece
Jules Verne () [Corola-website/Science/298540_a_299869]
-
pe la vecinii din cartierul lor, pentru a cere bomboane în schimbul unui cântec. Seara, orașele sunt uneori decorate cu felinare și nu de puține ori târgurile locale coincid cu data acestui eveniment. Mâncarea tradițională în astfel de situații este friptura de gâscă ( în Austria Martinigansl); aceasta este o pasăre de curte care la începutul lui noiembrie a ajuns tocmai bună de pus la cuptor și în plus, ea amintește despre legenda potrivit căreia cioporul de gâște l-ar fi dat de gol
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
astfel de situații este friptura de gâscă ( în Austria Martinigansl); aceasta este o pasăre de curte care la începutul lui noiembrie a ajuns tocmai bună de pus la cuptor și în plus, ea amintește despre legenda potrivit căreia cioporul de gâște l-ar fi dat de gol pe omul sfânt, ascuns în mijlocul lor pentru că nu voia să fie făcut episcop de Tours. De asemenea, se prepară anumite dulciuri, precum prăjiturile Weckmänner, numite și Stutenkerle, sau Martinsbrezeln. Sf. Martin este unul dintre
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
sunt închinate peste 500 de biserici și capele. Din 1579, Sf. Martin este de asemenea ocrotitorul archebuzierilor din orașul Visé, situat în provincia Liège. Pe 11 noiembrie, Archebuzierii Liberi organizează și ei un banchet, ocazie cu care mănâncă friptura de gâscă a Sf. Martin; în plus, de secole, gâsca este specialitatea culinară a orașului Visé, unde aceasta este servită cu un sos alb de usturoi. Sărbătoarea Sf. Martin mai este prăznuită și în nordul Belgiei, în ținutul Flandres, ca și în
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
Din 1579, Sf. Martin este de asemenea ocrotitorul archebuzierilor din orașul Visé, situat în provincia Liège. Pe 11 noiembrie, Archebuzierii Liberi organizează și ei un banchet, ocazie cu care mănâncă friptura de gâscă a Sf. Martin; în plus, de secole, gâsca este specialitatea culinară a orașului Visé, unde aceasta este servită cu un sos alb de usturoi. Sărbătoarea Sf. Martin mai este prăznuită și în nordul Belgiei, în ținutul Flandres, ca și în cantoanele care odinioară țineau de Prusia, în comune
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
sunt activi noaptea. Prada lor tipică constă în diverse animale forestiere și cele care trăiesc în câmpuri, cum ar fi șoareci, iepuri, cerbi, saigale, coluni și diverse specii ale păsărilor. Uneori consumă și animalele domesticite, cum ar fi găini, rațe, gâște, curcani, oi ș.a.m.d., atacând chiar câini când se simte primejduit. La nevoie este necrofag, deși în mod obișnuit îngroapă prada pe care nu a putut-o mânca. Râșii se mișcă repede și fără zgomot, ceea ce le permite să
Râs (animal) () [Corola-website/Science/299722_a_301051]
-
unul peste altul, mormane de carne însângerată, zvâcnind spasmotic minute în șir. Bărbații aceștia zăceau unul peste altul, saci de carne caldă într-o moară a demenței și urii, precum clădise fascismul în tot spațiul european călcat în pas de gâscă. Voiau hitleriștii și slugile ori admiratorii lor să șteargă orice urmă a cruntei fapte, făcând să mistuie oameni și case, să transforme Moiseiul într-un imens crematoriu, a cărui cenușă să o împrăștie vântul in cele patru zări, să rămână
Masacrul de la Moisei () [Corola-website/Science/299761_a_301090]
-
plantate diverse specii exotice de plante în grădinile de pe lângă drumul filosofilor. Acolo s-a reînceput și cultivarea viței de vie din anul 2000. Pe lângă acestea, mai există în Heidelberg o populație sălbăticită de papagali africani, și o populație sălbăticită de gâște cu aspect de lebădă aduse din Siberia. Acestea pot fi întâlnite mai ales pe insula de pe Nackar din zona cartierului Bergheim și pe pajiștea Neckar-ului din Neuenheim. Heidelberg este reședița prefecturii districtului rural Rhein Neckar Kreis. Orașul Heidelberg este un
Heidelberg () [Corola-website/Science/298853_a_300182]
-
deoarece șase comune la est de Nistru (Cocieri, Molovata Nouă, Corjova, Coșnița, Pîrîta și Doroțcaia) au preferat să fie controlate de guvernul legal de la Chișinău, în timp ce autoritățile separatiste de la Tiraspol controlează municipiul Tighina (Bender) (cu satul Proteagailovca inclus) și comunele Gîsca și Chițcani, situate la vest de Nistru; raionul Dubăsari este astfel împărțit în două unități, una legalistă, cealaltă separatistă. Exporturile regiunii sunt practic dominate de 3 ramuri industriale: metale și articolele din metale, produsele energetice și produsele industriei ușoare, care
Transnistria () [Corola-website/Science/297748_a_299077]
-
pe timbre, pe bancnotele de 20 de dolari și pe reversul tututor monedelor. Canada este cunoscută pentru păduri vaste și lanțuri de munți întinse, și pentru fauna bogată, cu elani, castori, caribu, urși polari, urși grizli și numeroase rațe și gâște canadiene. Statutul emblematic al castorului în heraldică este legat intrinsec de faptul că istoria economică a Canadei este bazată pe comerțul cu blănuri. Astfel, alte produse derivate din resurse naturale, cum ar fi siropul de arțar, sunt strâns legate de
Canada () [Corola-website/Science/297759_a_299088]
-
spune că au inspirat opera Tapiola. Erik W. Tawaststjerna, muzician și biograf al lui Sibelius, menționa: Chiar și după standardele nordice, Sibelius a răspuns cu o intensitate excepțională stărilor naturii și schimbării anotimpurilor: a scanat cerul cu binoclul său, urmărind gâștele care zburau deasupra lacului înghețat, a ascultat țipetele cocorilor și ecoul strigătelor găinușelor-de-baltă deasupra terenurilor mlăștinoase, chiar sub Ainola. El a savurat îmbobocirea primăverii la fel de mult ca aromele și culorile toamnei"". Anul 1926 a adus un declin al compozițiilor sale
Jean Sibelius () [Corola-website/Science/297871_a_299200]
-
sau Anseriforme (Anseriformes) este un ordin de păsări înotătoare acvatice sau semiacvatice de dimensiuni mari (gâște, lebede) și mijlocii (rațe, ferestrași), robuste și greoaie, cu gât lung, picioare relativ scurte și palmate, având degetele anterioare de la picioare unite prin membrane înotătoare, mandibule prevăzute pe margini cu lame cornoase și penaj impermeabil, des, rigid, lipit de corp
Anzeriforme () [Corola-website/Science/306980_a_308309]
-
se hrănesc cu vegetația acvatică și cea din locurile umede, semințe de la diferite plante, precum și unele nevertebrate acvatice sau din zone de inundație. Se hrănesc mai ales la suprafața apei, însă numeroase rațe se scufundă, căutând hrana, iar unele specii (gâștele, lebedele și anhimele) pasc pe uscat. Anzeriformele sunt păsări acvatice și semiacvatice. Ele populează ținuturile din vecinătatea apelor dulci și salmastre. Anzeriformele se numără printre păsările dominante din ținuturilor mlăștinoase de apă dulce. Se întâlnesc și în estuare și apele
Anzeriforme () [Corola-website/Science/306980_a_308309]
-
care vin aici pentru reproducere și năpârlire. Aproximativ 25.000 păsări cuibăresc aici, numărul lor ajungând până la 100.000 de indivizi în sezonul de reproducere. Cuibăresc printre ele specii în pericol de dispariție cum sunt pelicanul alb "Pelecanus onocrotalus" și gâsca cu piept roșu "Branta ruficollis". Pe lângă acestea, migrează prin zonă specii rare de păsări din Ucraina și Europa și anume : prundărașul de sărătură "Charadrius alexandrinus", ciovlica ruginie "Glareola pratincola" sau cormoranul mic "Phalacrocorax pygmeus" . Prin schimbarea hidrobiologică a apei limanului
Limanul Sasic () [Corola-website/Science/308582_a_309911]
-
Broșteni se remarcă: "Pe Bistrița" (1905) - cu trei țărănci care folosesc năvodul; "Păstrăvi" (1906) - două picturi; "Piatra Holdiței" (1905); "Moara din Broșteni" - două picturi 1905 și 1906; "Cu cofele" (1906) - două tărănci tinere care cară apă de la fântâna satului; "Atacul gâștelor" (1908); "Moara" - 1908, 1914, 1916; "Cu oile" (1916) - o țărancă cu un miel în brațe, care merge cu o turmă de oi pe malul unei ape; "La Gura Holdiței" (1912) - o țărancă cu fuiorul pe malul unei ape. Octav Băncilă
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Petrașcu, Jean Alexandru Steriadi, Arthur Verona, Constantin Artachino și sculptorii Frederic Storck, Dimitrie Mirea, Oscar Spaethe, Dimitrie Paciurea și mulți alții. Băncilă a venit la București cu compozițiile din ciclul 1907, respectiv "1907" și "Recunoașterea", precum și tablourile "Cărturăreasa, Bunica, Atacul gâștelor" și probabil "" și "Flămândul". În plus a venit cu Autoportretul în stil clasic, care a fost reprodus ulterior de către multe ziare ale vremii. Această expoziție a fost pentru Băncilă primul contact serios cu Bucureștiul. Lucrările sale au fost primite cu
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
cu soția Ana care apare ca model în tabloul "" (1911) și în din str. Păcurari. Ana Popovici a pozat și în tabloul "Mama și copilul", în care își alăptează pruncul. Copiii artistului au fost modele în "Historia, Micul răzvrătit, , Atacul gâștelor, Primii pași, Viitoarea gospodină, Copilul" și "" (fiul său Grigore). Nepoata lui Băncilă apare în lucrarea "" și "Ruga". Mihăiță, un copil aciuat pe lângă casa Băncilă, a fost folosit pentru mai multe lucrări dintre care se remarcă "Obositul, Mihăiță" și compoziția "April
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]