3,543 matches
-
retrospectivă, Tiberius se gândea că avusese nevoie de o viață întreagă ca să înțeleagă cât de stearpă era puterea. Îl privea pe Gajus, însă acesta nu reuși nici măcar să-și miște buzele. Tiberius își continuă încet plimbarea, târându-și picioarele cu glezne umflate. Ultima noapte de august În înaltul insulei Capri, la Villa Jovis, băteau multe vânturi, care veneau noaptea de pe mare, învolburând apa în jurul stâncilor. Veni și noaptea caldă a celei de-a douăzeci și patra aniversări, ultima noapte de august
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
să fie efectuată de germanii săi. Soldații germani îi aduseră pe cei șapte, unul câte unul, îi deposedară de însemnele gradelor, le descoperiră gâturile și îi puseră să îngenuncheze la rând, la distanțe egale, cu mâinile legate la spate și gleznele prinse cu sforile cu care se legau picioarele mânjilor nedomesticiți. În timpul acelei operațiuni lente, nici unul dintre executori sau dintre condamnați nu scoase o vorbă. Sosi călăul, mai înalt decât toți ceilalți, cu umeri puternici, cu părul lung și blond care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
uită la Callistus, și acesta tresări când își dădu seama că e privit. Împăratul văzu că era foarte palid, așa cum îl văzuse Julius Caesar pe Brutus, însă nu se gândi la nimic rău. Ochii minții sale nu văzură. Mnester dansa. Gleznele lui brune se mișcau ritmic, călcâiele băteau scena ca o chemare. Mâinile cu degetele răsfirate alunecau de-a lungul trupului, mângâindu-l; senatorii, magistrații, ofițerii urmăreau cu răsuflarea tăiată degetele care apucaseră șnururile perizomului. Iar el, fără să vadă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
dărâmară porțile. Ce faceți? strigară băieții care țesălau cu grijă trupul mătăsos, strălucitor al calului. Pretorienii își croiră drum lovind în dreapta și-n stânga cu latul săbiei, îi aruncară pe copii în stradă. Mai întâi îl loviră pe Incitatus în glezna stângă. Frumosul animal se prăbuși pe picioarele din spate, se ridică dintr-odată cu nările fremătând, înălță capul, scuturându-și coama, apoi căzu din nou, nechezând de durere. Cu ochii larg deschiși, se întoarse să vadă cine îl rănise - și atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
întoarse să vadă cine îl rănise - și atunci omul îl lovi între coaste, în dreptul inimii. Un șuvoi de sânge țâșni pe nări și împroșcă ieslea de fildeș. Incitatus se prăbuși pe o parte, cu picioarele întinse, mai puțin cel cu glezna rănită. Arta de a face ordine Strigătul: „L-au omorât pe Împărat!“ străbătu Roma ca un fulger ivit pe cerul amiezii. Oamenii încremeniră, însă în clipa următoare, cuprinși de disperare, revoltați, începură să dea năvală în stradă, în toate cartierele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
din bronz, un cortegiu aflat astăzi la British Museum. Cea mai înaltă și mai atent finisată este statuia înfățișând-o pe Drusilla, sora împăratului, care a murit foarte tânără; poartă o tunică rituală, de sub care se ivesc o sandală și glezna subțire. Tunica este legată cu o panglică imadiat sub sâni; pallium-ul se înfășoară grațios în jurul unui umăr și al șoldurilor. Decolteul este discret. Poartă un colier și brățări ritualice, dintr-o împletitură elastică de aur. Părul este scurt, aranjat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
picioarele femeii, scurgându-se pe asfalt. Pilotul o ținea protector de umeri. Stând lângă mașinile lor, spectatorii urmăreau cum se forma balta aceea pe macadamul pătat de ulei. În lumina tot mai slabă a serii, curcubee începură să-i încercuiască gleznele slăbite. Se întoarse și se uită-n jos la mine, cu o grimasă stranie pe fața-i învinețită, un amestec clar de îngrijorare și ostilitate. Totuși, tot ce-am putut vedea a fost îmbinarea neobișnuită a coapselor sale, deschizându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
din sticlă, îi ridică picioarele așa încât ea să se sprijine cu călcâiele pe banchetă, și începu să-și frece penisul erect de pielea coapselor ei, trecându-l mai întâi peste vinilinul negru și apoi apăsându-l de călcâiul și de glezna ei, testând parcă posibila continuitate a acestor două materiale înainte să ia parte într-un act sexual în care erau implicate deopotrivă mașina și tânăra femeie. Tolănit pe bancheta din spate, întinse brațul stâng deasupra capului fetei pentru a îmbrățișa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
casei regale la o recepție oficială. Un polițist trase spre sine cuvertura de călătorie care le acoperea picioarele și mijloacele. Acest gest, care expuse picioarele goale ale tinerei femei și labele întoarse în afară ale picioarelor bătrânului, aparent rupte de la glezne, transformă imediat întreaga scenă. Fusta femeii se ridicase în jurul șoldurilor și coapsele îi erau depărtate ca și când și-ar fi expus în mod voit pubisul. Mâna sa stângă ținea manivela geamului, mănușa albă fiind pătată de sângele de la degetele mici. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
de lac. Coapsa lui dreaptă era întinsă ca a unui instructor de dans aflat într-un pas prelungit de tangou. Când se întoarse spre tânăra femeie, căutând-o cu o mână, alunecă pe-o parte de pe banchetă, lovindu-se cu gleznele de mormanul de valize din piele și cioburi de sticlă. Coloana traficului avansă. Am pornit motorul și-am înaintat încet. Vaughan ridică aparatul foto la ochi, dar îl coborî când un infirmier de ambulanță încercă să i-l smulgă. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
cuvinte. Nici nu are cum, altfel, din moment ce gura-i este ocupată cu îndelungul și înferbântatul sărut sindromatic. Eu continuu s-o mângâi, s-o dezmierd, pe tot corpul, de sus în jos și de jos în sus, de la gât la glezne și de la glezne la gât, de la sâni până la fese și de la fese până la sâni, de la burtă la șale și de la șale la burtă. Și iar. Și iar. O văd, o simt, cum se zbate,într-un tremur abea perceptibil.Și
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
are cum, altfel, din moment ce gura-i este ocupată cu îndelungul și înferbântatul sărut sindromatic. Eu continuu s-o mângâi, s-o dezmierd, pe tot corpul, de sus în jos și de jos în sus, de la gât la glezne și de la glezne la gât, de la sâni până la fese și de la fese până la sâni, de la burtă la șale și de la șale la burtă. Și iar. Și iar. O văd, o simt, cum se zbate,într-un tremur abea perceptibil.Și simt, și cât
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
cu aripioare de f-22 raptor pești kamikaze în părul tău curgător sunt toate mișcările mele luni îți vorbeam despre arta războiului despre cum îți desenam pe piele tot felul de răni de parcă în tine ar fi milioane de kilometri de la gleznă la gât de la umărul drept la umărul stâng luni îți tot vorbeam despre cum s-au fisurat toate vasele și tu ești o mare pitică în care apa își învață undele ca și cum căluți de apă fosforescenți și-ar trage trăsura
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
mele zboară prin păsări metalice au aripi fosforescente și reci visele mele, dilara fetița noastră se oprește în prag sunt oarbă de o mie de ani dragostea voastră nu încape în mere livada s-a îngustat ca și cum întunericul... am până la glezne o mare pitică în ea îmi clătesc speranțele ochii râd apoi ca turbata la marginea zilei minciuna că o să mă fac eu mare mare de tot - mărturii din livada cu meri 4 joi când pleci milioane de corăbii paralizează la
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Te iubesc, Când în timpul mersului Se strânge și se desface Precum burduful acordeonului. Cel mai frumos poem despre patrie Patria, țărancă desculță Ne ține-n poală Ca pe niște ouă proaspete N-am să-i văd niciodată Mai sus de gleznă Dar mi-e o foame teribilă De miezul de pâine Din care este plămădit Trupul. Alt poem frumos despre Dumnezeu Poezia nu mă apără de moarte De răni nu mă vindecă O semăn în viața mea Crezând Că Dumnezeu va
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
singur sub arcade, ecou dormind sub pași; nisipul din clepsidră va curge tumultuos, luând cu el amarul și tot ce-a fost frumos... Magnolii albe În visul meu cresc azi magnolii albe Și au pe buze lacrimi de iubire, Pe glezna fină câte-o amintire, Săruturi fără număr, prinse-n salbe. Din glasul lor, suav, ce te alină Cad stropi de rouă, o mărturisire Plutește pe acordul unei lire, Povestea ei, amorul fără vină. În versul meu magnoliile cântă Ca într-
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
îl simt adânc în buze acolo unde nourii și țărâna își duc în geană lumina un foșnet de frunze moarte se coboară din tălpi în sus către genunchi *** câteodată tremurul frunzei îl port cu mine în sânge până-n jos la glezne acolo unde iarba și roua se unesc sub tălpile goale într-o părtașă solitudine prin anotimpuri rugi ** câteodată tremurul frunzei îl simt rostogolit până la umerii mei până la buzele tale acolo unde nimeni nu calcă lacrăma firului de iarbă un cântec
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
tresară, Și nici privirea limpede de apă, Când visul pur pe frunte se coboară, În somn ce umbra clipelor o sapă. Din noaptea ce-a trecut atât de lesne, Ca o șoaptă-ntunecată veșnic, Fiori mă trec din creștet până-n glezne, Ce ard ca lumânările în sfeșnic. Iubesc surâsul... Iubesc surâsul zilei care vine În linii suple ce unduind se scurg Ca o ploaie din înălțimi creștine Prin tăcerea estompată de amurg Mângâi trupu-i de albastru sidefat Ce tremură prin raze
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
sforile unor măști azi peste tot zboară fluturi e prea puțin loc între secunde îmi spui și eu alerg pe scară sus-jos încât se dilată pereții până încapi știi totul este dezmierdat de un colind mai întâi mi se luminează glezna apoi îți înfrunzesc mâinile și cresc spre tâmple ca un copac lampadar sunt vie priviți-mi ochii sunt lemn de vioară și aștept noaptea acelui cântec un cântec auzisem din toată povestea asta cum se evadează dintr-un străin că
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
stea Vorbește de dragostea mea. Semne Se pierde în tufe de-aluni mărginași Chemarea de dulce sirenă, departe E marea, talaze-n migrenă. Și omul Ce n-are durere sub frunte, coboară Spre apă din sat. Tu caută-i talpa. Eu, glezna mai sus, sărutul genuchiului Cândva m-a vrajit. Tu caută-i pulpa Eu, sânii călai. Grumazul și buza, Au semne de daci, hai, caută-i ochii, ce faci? Am călcat o piatră. Ispita m-a împietrit. Plete lungi ca arama
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
cer, am adormit și am început să visez. Eram îmbrăcat elegant, aveam o pereche de pantaloni de birou, cravată neagră și o cămașă de un alb imaculat scoasă din pantaloni și suflecată la mâneci. Pantalonii erau și ei suflecați la glezne, eu fiind desculț pe nisipul rece. Aveam nasturele de la gulerul cămășii descheiat, cravata trasă de la gât și nodul aproape stricat. Pantofii îi țineam în mâna dreaptă și, în stânga, sacoul pe care mi-l dădusem jos deși nu îmi fusese cald
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
totuși -, ci faptul că avea impresia că toți aceia pe care Îi iubea și pe care credea că-i cunoaște deveneau niște străini. * * * Nicolas opri motorul În apropierea micului golf, unde se duse, trecînd prin apa care-i ajungea la glezne, să-și ascundă scuterul acvatic Într-o scobitură a stîncii astfel Încît să nu poată fi văzut din vila familiei Pérec. Totul, În mai puțin de un minut. Puterea obișnuinței. Urcă În liniște treptele săpate În piatră și se opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
preciză el cu amar, e pentru că ceilalți nu mi-au dat de ales. CÎnd am ajuns În criptă, nu mai era nimeni. Am urcat treptele și tocmai ieșeam la aer liber, sub dolmen, cînd o mînă m-a prins de gleznă. Am urlat, dar ceilalți erau deja departe. Ultimele cuvinte se transformară Într-un bolborosit. - Ea nu voia să-mi dea drumul, spunea că am să plătesc pentru moartea celor doi bărbați, spunea că am să ajung la Închisoare, sughiță el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
doi ștrengari o luară și ei la goană fără să stea să-i asculte chemările, apoi văzu apărînd capul lui Pierre-Marie, care Încerca să ajungă la suprafață. Tocmai era gata să iasă din cavitate cînd o mînă Îl apucă de gleznă, făcîndu-l să urle de groază. Pierric văzu atunci o tînără femeie Încercînd să se aburce afară din deschizătură, fără să-i dea drumul lui PM, care era Înspăimîntat de moarte. În mod vizibil ea Îl implora, dar Pierre-Marie, Îngrozit, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Mai cu seamă dacă e seară și ulițele sunt pline de șanțuri și gropi; dacă zărești un felinar fosforescent care te orbește, stai o clipă locului și uită-te în jos, altfel ai să te trezești într-un șanț cu glezna scrântită. Hinchipunul încă se mai ține de șotii; chiar și în nopțile cu lună îți iese la drum de seară cu lanterna magică să te sperie. Trecem pe lângă casa vampirului în formă hexagonală, construită din uși în formă de sicrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]