9,375 matches
-
însă că va deschide, la propriu și la figurat, lacătele bibliotecii (cea mai veche din mediul sătesc din România), precum și ale corpului muzeistic, păstorite cu competență de profesorul Toader, până mai ieri. Prof. Ion C. Hiru Referință Bibliografică: Anii de glorie ai muzeisticii domneștene / Ion C. Hiru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 582, Anul II, 04 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion C. Hiru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ANII DE GLORIE AI MUZEISTICII DOMNEŞTENE de ION C. HIRU în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358110_a_359439]
-
mai grave? Nu e cazul să le mai enumăr. Sunt arhicunoscute. Ipoteză. Dacă tot au fost vecini, prin tinerețe, nu ar putea fi vecini și la noua locație? 22 iunie 1941: „Ostași, vă ordon: treceți Prutul !... Înainte. Să luptați pentru gloria Nemului. Să muriți pentru vatra părinților și a copiilor voștri ... Cine să-și mai aducă aminte? Cohorta falșilor colonei și generali expune Armata Română la un ridicol total. De fapt, la ce puteai aștepta de generalul-izmană? Mai multă înjosire nu
TABLETA DE WEEKEND (6): ŞOCANT ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358150_a_359479]
-
au reprezentat baletul sovietic transpus în România. Ei au montat „Romeo și Julieta”, o copie fidelă a realizării baletului Balșoi de la Moscova. Vasile Marcu a montat mai târziu și baletul „Don Quijote” al cărui protagonist am fost în anii mei de glorie. Școala s-a terminat, iar cei 3-4 ani petrecuți la București mi-au produs foarte multă amărăciune. În afară de plăcerea dansului și bucuria de a urca pe o scenă de operă n-am avut alte satisfacții. Școala mi-a lăsat un
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
Cum a fost posibil? Care au fost spectacolele reprezentative și teatrele care au organizat deplasările. Ce amintiri plăcute aveți de pe aceste scene pe care le-ați cucerit, sunt convis, cu ropote de aplauze? Cred că ați gustat din plin laurii gloriei supreme... Francisc VALKAY: Turneele în străinătate le consider cele mai frumoase evenimente din profesia mea. Toate aceste drumuri peste hotare le consider și acum cadouri din partea meseriei. Nu se poate spune prin cuvinte ce înseamnă un drum Timișoara - Moscova - Pekin
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
eram alături Cu fariseii, cerșetorii, alte pături Ce Te huleau parcă ieșiți din minți, Cum fiii-i persecută pe Părinți Când universul și-a fost frânt o roată Am strigat și eu cu-această gloată: Crucificați-L pe Iisus Căci gloria Lui astăzi a apus! Voiau și ei, voiam și eu Să-L omorâm pe Dumnezeu Izvorul cel de-viață-dătător De-atuncea plâng și mă-nfior! Mă tângui, Te caut întruna Inima-mi suspină precum struna Care-a rămas atâta: cu o coardă
LA VREME DE CALVAR de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358234_a_359563]
-
ca stânca puterea-și adună Și lacrimi de sânge în vis și-n simțire Pământul-l inundă când goarnele sună Semnalul de luptă și de trezire. Când buciumul sună cu jale pe dealuri Poetul învie, se trezește și cântă Cu glorie vechile mari idealuri Cu sînge din codrii cu inima frântă. * Pe lame de plug și-n fântâni de la țară Curg lacrimi de pâine săracă și neagră, Ce dulce-i e miezul și coaja-i amară Acasă, în țară, când țara
IMNUL MECENA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357551_a_358880]
-
a acceptat condițiile de pace, deschizând lumii ortodoxe o nouă perspectivă comună cu creștinii occidentali. Cu acest prilej se încheie și Al Doilea Război Mondial cu Tratatul patru plus doi: USA, Anglia, Franța, Rusia plus Germania, Polonia. Până aici este gloria serviciilor secrete din vremea Războiului Rece, după care a urmat marea deziluzie, pentru că fără refacerea unității dintre ortodocșii din Lagărul protejat de Cortina de Fier și creștinii occidentali, dintre Moscova și Roma, s-a instalat în Europa și în lume
SPIONII RĂZBOIULUI RECE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357597_a_358926]
-
Ramuri înmugurite noul dor Mâinile se caută prinse-n adorare Petrecere, Trecere Sevă pulsând spre desăvârșire Vecină cu imperceptibila trecere A secundei ce bate insistent La poarta timpului prezent. Respirul egal, ochiul piedut În imensitatea înstelată, albastră Timpul abandonat spre gloria gândului. Sublimă-nălțare Noaptea de veghe pe tărâmul devenirii În efemera noastră trecere Pe pamânt! În pajiști, florile neatinse foșnesc Ierburile fermecate cresc, Își împletesc rădăcinile Grabindu-și înțelenirea... In noaptea magică de iunie La toate dă ocol iubirea! Scăldate-n
NOAPTEA DE SÂNZAIENE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357653_a_358982]
-
noaptea asta fermecată Din locul acesta nepăzit În Pomul Vieții poți urca Trezit! Pe sub pământ Apele cheamă extatic la rostogolire Spre hățișurile libertății Dăltuind sacră amintire Perpetuare suflului vieții. Respirul egal, ochiul pierdut În imensitatea înstelată, albastră Timpul abandonat spre gloria gândului. Să crezi în dragoste Chiar dacă uneori te-ndurerează! Sublimă-nălțare Noaptea magică de Sânziene pe tărâmul devenirii În efemera noastră trecere Spre Netrecere! Elena Armenescu (din vol: „Dictatura iubirii”) A Romanian Poem:Constantin Brancusi - YouTube ► 4:17 ► 4:17 www
NOAPTEA DE SÂNZAIENE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357653_a_358982]
-
pentru păstrarea independeței naționale, i-au creat acestuia o aureolă de sfânt, o bună faimă, recunoscută însăși dușmanilor săi, cărora le-a câștigat nu numai teama, ci și respectul și admirația, înscriind astfel, una dintre cele mai strălucite perioade de glorie din istoria țării noastre. ----------------------------------------- REFERINȚE BIBLIOGRAFICE [1] „Epoca ștefaniană”, după cum o numește în scrierile sale academicianul Răzvan Theodorescu [2] Ion Bulei, Scurtă istorie a românilor, p.42 [3] Sergio Rivier, The history and art of the Northern Moldavian monasteries in
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
Ștefan cel Mare arhitectură ștefaniană, în loc de arhitectura epocii ștefaniene . Aș face acest lucru nu numai pentru a aduce un omagiu marelui voievod, ci și pentru a sublinia importanța acestuia în istoria arhitecturii românești.” „Una dintre cele mai strălucite perioade de glorie din istoria țării noastre” Trebuie remarcate consecvența, pasiunea și finețea cu care autorul aprofundează și definește elementele distinctive ale stilului ștefanian în arhitectură, din perspectiva valorilor civilizației materiale și spirituale, ale artei românești. Scriitorul intuiește cu multă finețe secretul durabilității
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
pentru păstrarea independeței naționale, i-au creat acestuia o aureolă de sfânt, o bună faimă, recunoscută însăși dușmanilor săi, cărora le-a câștigat nu numai teama, ci și respectul și admirația, înscriind astfel, una dintre cele mai strălucite perioade de glorie din istoria țării noastre.” Octavian Curpaș Phoenix, Arizona, SUA iulie 2010 Referință Bibliografică: George ROCA - DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT / George Roca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 518, Anul II
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
amintesc o palidă, tristă icoană A vremurilor noastre de prigoană Dar iată! Acum lumina se revarsă blând Și simt în pieptu-mi, zbor aprig și tumult Adânc,dogoarea îmi pătrunde până-n sânge Vibrație benefică mă învăluie și se răsfrânge Ecou de glorie și slavă,cânt de preamărire Sunt psalmii tainici,smerit semn de iubire!. Vrednicește-mă Doamne să nu uit Fața desăvârșirii Tale pe pământ! TE CĂUTAM, DOAMNE! Te căutam departe, în galaxii uitate Ca pe un extaz, un trubadur în noapte
LIRICĂ PASCALĂ 2012 (II) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357678_a_359007]
-
mă vedea orice balaur. Azi mi se face frică atunci când zboară-un graur, iar fâlfâirea-îmi pare un tumult. Cu trup slăbit de vreme, cu ochii tot mai stinși mai am tupeul să visez victorii !... Doamne, cum râd de mine posibilele glorii ca de cel de pe urmă dintre-învinși. Târâș-grăpiș, prin soartă mă târâi și nebun mă cred alergător de cursă lungă. După o-ntreagă viață am câțiva sfanți în pungă, dar vreau întreaga lume s-o supun!... Oedipe Din ochii scoși cad
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357715_a_359044]
-
pe suport letric. De altfel, datorită unor asemenea publicații am reușit s-o cunosc pe această Doamnă (cu D mare, având în vedere preocupările sale spirituale pline de o afectivitate evidentă fată de scriitorii consacrați sau care bat la porțile gloriei literare și, bineînțeles, fată de scrierile lor, citite cu pasiune și comentate cu un talent critic indeniabil), încântat de faptul că este originară din Teleormanul nostru și, mai ales, că a fost, ca și mine, profesoară de limba și literatura
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE ARGINT A MEMORIEI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/357712_a_359041]
-
a Sfintei Cruci ați trăit zguduitoarea dramă a sfintei chemări, răspunzând prezent la supremul apel al Mântuitorului Iisus Hristos, întru apărarea sfintei Sale așezări. Din carnea voastră răstignită pe lemnul Crucii, sau străpunsă de pumnalul trădării și mișeliei, vor crește glorii mari de noi mucenici care vor sta scut în fața potrivnicului-biruință ascunsă când zidul de ură și mișelie se va prăbuși.” (Răstigniri ascunse-mărturii- vol. I, Editura Fundația culturală „Buna Vestire”-București, 2004, p. 504) În acest context scriitorul nu mai este
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
la pământ. De fapt nu era o simplă lumină ci însuși pumnul mătușii care-l izbise între ochi. Până să se dezmeticească mai luă câteva picioare în coaste, plus un ceaun în cap. Era convins că va muri lipsit de gloria câmpului de luptă așa că, încercă o eschivă elegantă băgând câteva răgete de genul: - Daa, di ci dai bre, tanti, ci ț’-am făcut!? Îngrozitoarea mătușă îl luă de urechi și îl ridică în aer. Zadarnic se mai zbătea Culae fiindcă
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
frumusețe fără egal. Prima femeie grațioasa, plină de iubire pentru Adam, dar mai ales pentru flori, pasarele, de acea frumusețe naturală a Edenului. Eva umplînd de viață Edenul, si pe puternicul că intelect și fizic Adam. Perechea sfîntă plină de gloria Divinității, stînd față în față cu Dumnezeu și îngerii, vorbind împreună, simțindu-se fericiți împreună. Mi-L imaginez pe Dumnezeu în Eden plin de o lumină sfîntă, cu fața din care se reflectă frumusețea să spirituală fără egal, înțelepciunea să
EDUCATORUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358617_a_359946]
-
iubire al tuturor stratelor sale sociale, dacă nu vom fi în stare, prin cetirea și administrarea aceleiași literaturi, să unim toate păturile sociale ale poporului nostru, în aceeași mare unitate etnică, vom avea soarta Poloniei, țară care odată a avut glorie, a avut strălucire și a cărei urmă se caută pe pământul Europei”. Și iată ce scria, tot despre rătăciții neamului, Alexandru Vlahuță: „O putere ne înfrățește, o taină ne leagă pe toți de marele, de sfântul suflet al poporului nostru
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
pe terasa, ne-am luat prosoapele pe noi ca pe niște halate și, așezați în fotolii confortabile, am privit la acest spectacol cu imagini ale fulgerilor însoțite de traznete de-a dreptul fascinante, mai ales în perioada lor de mare glorie, cănd stăpâneau și cerul și pământul. Fulgerele, întrecandu-se unele pe altele, luminau cerul pe spații mari făcând pentru o clipă din noaptea care părea că se lașase - o zi luminoasă, iar trăznetele care le însoțeau concomitent, ne aminteau că sunt
ŢINUTUL SOARELUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358641_a_359970]
-
Îl simțea măreț dincolo de zare De ceața Lumii și de amurg Muntele de Har și de Miere Către care toate curg Doamne, slavă acelui Copil Potir înflorit și temelie Mântuitorului și jertfei Lui Și la toate câte aveau să vie ! GLORIE FECIOAREI MARIA ! Glorie, Dumitale, Mamă, Care L-ai adus pe Christos pe Lume Slavă sufletului Tău cald Glorie mâinilor tale bune! Cu care L-ai ținut la sân Și L-ai alintat și L-ai scăldat Ca pe cel mai
POEZIA PSIHOTERAPEUTICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344584_a_345913]
-
dincolo de zare De ceața Lumii și de amurg Muntele de Har și de Miere Către care toate curg Doamne, slavă acelui Copil Potir înflorit și temelie Mântuitorului și jertfei Lui Și la toate câte aveau să vie ! GLORIE FECIOAREI MARIA ! Glorie, Dumitale, Mamă, Care L-ai adus pe Christos pe Lume Slavă sufletului Tău cald Glorie mâinilor tale bune! Cu care L-ai ținut la sân Și L-ai alintat și L-ai scăldat Ca pe cel mai scump copil din
POEZIA PSIHOTERAPEUTICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344584_a_345913]
-
care toate curg Doamne, slavă acelui Copil Potir înflorit și temelie Mântuitorului și jertfei Lui Și la toate câte aveau să vie ! GLORIE FECIOAREI MARIA ! Glorie, Dumitale, Mamă, Care L-ai adus pe Christos pe Lume Slavă sufletului Tău cald Glorie mâinilor tale bune! Cu care L-ai ținut la sân Și L-ai alintat și L-ai scăldat Ca pe cel mai scump copil din Lume Ca pe cel mai mare Împărat! Slavă buzelor Tale care-i cântau Gurii Lui
POEZIA PSIHOTERAPEUTICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344584_a_345913]
-
Teslar Sufletului lui curat Ca un pahar! Doamne, Iisuse, Fiule, Dimineață înmiresmată de mai Ține-i sufletul Numai în rai! Și mângâie-l cu lumină Cu Bunătate și cu Dulceață I-ai mâinile în ale Tale Sărută-l pe față ! Glorie Ție, Iisuse Christoase Acum și veșnicia toată Cum îi ești Tu bunului Iosif Și Fiu și Tată! Prin El întoarce-Te, Doamne, Și blând și sfânt Și mângâie-i pe toți tații De pe pământ! Amintește-Ți cum trudea el Pentru
POEZIA PSIHOTERAPEUTICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344584_a_345913]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > AZI E ZIUA TA ȘI PLÂNG Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului La mulți ani țară de glorii Azi târâtă în genunchi, Bestiile, trădătorii Ți-au spurcat sfântul tău trunchi! La mulți ani țară bogată Azi săracă-n trist prohod, Românie alungată În cel mai cumplit exod! La mulți ani țară de vise, Azi secătuită toată, Îți sunt
AZI E ZIUA TA ŞI PLÂNG de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344617_a_345946]