16,018 matches
-
stemei comunei Ulmi, județul Dâmbovița Descrierea stemei Stema comunei Ulmi se compune dintr-un scut francez medieval, triunghiular, cu marginile rotunjite, albastru, tăiat de un brâu undat, de argint, având în partea superioară un mănunchi format din opt spice de grâu de aur așezate în evantai, iar în partea inferioară un ulm natural. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Ulmul este, în cazul de față, armă vorbitoare de la care provine
HOTĂRÂRE nr. 660 din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284089]
-
în partea inferioară un ulm natural. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Ulmul este, în cazul de față, armă vorbitoare de la care provine denumirea localității. Mănunchiul de spice de grâu face referire la ocupația de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul spicelor indică numărul satelor aparținătoare comunei. Brâul undat evocă hidrografia localității - râul Ialomița. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -----
HOTĂRÂRE nr. 660 din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284089]
-
județul Cluj Descrierea stemei Stema comunei Viișoara se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp albastru azur, se află un ciorchine de strugure adextrat de o cruce și senestrat de un spic de grâu, totul de aur. În partea inferioară, în câmp de aur, se află două brațe naturale, care își dau mâna, înveșmântate în cămăși naturale, pe care se află motive geometrice distincte negre, pe brațul drept șase romburi, pe brațul stâng cinci
HOTĂRÂRE nr. 661 din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284090]
-
de dimensiune mică, urmate de patru trifoi cu patru foi. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificația elementelor însumate Crucea face trimitere la Biserica Reformată-Calvină (1799) din localitate, declarată monument istoric. Spicele de grâu și ciorchinele de strugure semnifică activitățile specifice zonei - agricultura și viticultura. Cele două mâini strânse simbolizează buna înțelegere și armonia între etniile ce trăiesc și muncesc pe aceste meleaguri. Coroana murală de argint cu un turn crenelat semnifică faptul că
HOTĂRÂRE nr. 661 din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284090]
-
din 20 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU VREMII Lui George Bacovia Cine iubește, mai mult, ploaia decât nesfârșita preerie a lui Walt Witman? de câte ori o picătură mi se prelinge pe frunte simt cum sub pleoapa nemurește un lan de grâu - cine iubește mai mult furtună, ori noaptea decât hulpavul corb al lui Edgar Poe? de câte ori corbii se întorc în <<curtea abatorului >> îmi vine să sparg Cutia Pandorei. Referință Bibliografica: Elogiu Cutiei Pandorei / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ELOGIU CUTIEI PANDOREI de ION MARZAC în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340794_a_342123]
-
păstrat numele, dar având pitici pe creier, am devenit scriitori. Scriu mai ales fiindcă am constatat că mulți dintre cei din jurul nostru au uitat de război, tifos, de secetă, de abuzurile foștilor și actualilor potentați. De zilele când camioanele cărau grâul spre marele frate și țăranii furau în săculeți special făcuți cât să aibă de o colivă. Știți că în timpul evacuării frații mei mai mari, apoi și eu, treceam linia frontului ca să „furăm” de la casele noastre o traistă de boabe, de
EU AM PITICI PE CREIER... DE ACEEA SCRIU ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340887_a_342216]
-
născut și în jurul cărora și-a petrecut copilăria de neuitat. Consemnam câteva date biografice. Poetul Ion Horea s-a născut în satul Pețea de Câmpie, județul Mureș, la 10 mai 1929. A debutat la 20 de ani, cu...'' Balada însămânțării grâului de toamnă'' după care - din cauza că era fiu de chiabur a fost nevoit să abandoneze Institutul de Arte din București. În 1951 devine cursant al controversatei Școli de literatură ''Mihai Eminescu'' După absolvire, a lucrat ca redactor la ''Viața Românească
SEARĂ DE POEZIE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340964_a_342293]
-
analize afective, identitatea actriței Lamia Beligan ține și nu ține seama de faptul că este fiica maestrului Radu Beligan! Venise vara anului 2014. Ce repede a venit vara aceea, parcă nici nu avusese alte anotimpuri anul! Macii sălbatici incendiaseră câmpiile, grâul le poleise cu aur! În sălile de spectacole din țară cădeau pe rând cortinele, canicula strecurându-se pesemne și ea la umbră și biruind-o. Maestrul Radu Beligan continua să joace, în unele reprezentații cu fiica sa, Lamia. Privirea cu
LAMIA BELIGAN. ARTISTĂ LÂNGĂ TATĂ ŞI STEJAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341008_a_342337]
-
pierderea boiului vinul dulce s-a gătat se așterne de iernat de iernatul sângelui în carnea pământului dulce floare de salcâm ce n-aș da să mai amân despărțirea de pârjol să mai stau cu trupul gol soră macilor din grâu știmă apelor din râu floare -amară de măceș falsă umbră de cireș n-am pe cine păcăli să se ducă în pustii să se ducă-n locul meu unde toți se duc mereu să mă lase așteptând să-mi vii
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
cârdului, Iar noi, vom veni din urmă Învățând cum să continuăm moartea În partea cealaltă Proaspăt înlănțuiți în galera timpului. MEMORIA ÎNGERILOR CĂZUȚI Libertate a zborului doar înapoi Și doar prin sângele propriu Ca amintirea poemului zbătându-se În labirintul grâului, macii înșelători Fulgerând potecile înflorite ale cărnii, Clipa de beție topită în miezul grădinii Amintirea cerului violet Asfințit de octombrie răsfrânt în iazul păstrăvului sălbatec. Amintirea florilor de măceș spuzind mărăcinișul grădinilor Fragi în fânețe Năpădite de căldura după amiezilor
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
și păsări riverane de pradă. Dar a răzbătut, luntrind cu și prin cântec, lăsând în urmă o legendă scrisă și una nescrisă. A semănat semințe din care au crescut spice pe care le-a secerat neamul său ce-a măcinat grâul, a frământat pâinea, a copt-o și s-a ospătat cu ea la masa de sărbătoare! Acesta-i maestrul Benone Sinulescu, martor și aliat de o viață al trăirilor blânzi, frumoase, cinstite și plăcute ale neamului său, ascultător în toate
BENONE SINUESCU SPECTACOL FULMINANT, LA IANCA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341060_a_342389]
-
în: Ediția nr. 1545 din 25 martie 2015 Toate Articolele Autorului Motto:„ Și când nu voi mai fi, eu tot voi fi prin stânci neadormite, voi fi pădure și fluviu și râu învolburat, voi hoinări prin lan de maci, prin grâne necosite, și printre flori voi fi, voi fi punct adunat. Când n-oi mai fi, voi fi, voi mai cânta pe strune înghețate, voi dănțui la geamul casei, din pridvor, voi fi dormire, voi fi doar nume scris în pietre
INVERVIU CU DOAMNA CE ÎŞI SFIDEAZĂ VÂRSTA, DOAMNA SILVIA URLIH de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341020_a_342349]
-
Acasa > Redactia > Autori > GABRIELA BLĂNARIU Autor: Gabriela Blănariu Publicat în: Ediția nr. 1323 din 15 august 2014 Toate Articolele Autorului De ziua ta , MARIA.... Dă spicul grâului să plece, rămâne lanul gol și trist, în așteptarea plugului de toamnă și-a primelor semințe... Un mac rănit, la treierat, și-a amintit de tine, genunchiul și-l apleacă și fruntea, la pământ, petalele-și adună-a rugăciune și
GABRIELA BLĂNARIU de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/341048_a_342377]
-
SFÂNT, să-L porți cum se cuvine, în viață și în gând, cu mare bucurie ! „ De-acum...și el s-o duce să-și odihnească roșul, pentru... vreun an, când, îi va răsări, din nou, culoarea, la brațul spicului de grâu, în lan. Așa ți-a scris un mac rănit. iar eu, doar : LA MULȚI ANI ! Gabriela Blănariu Referință Bibliografică: Gabriela Blănariu / Gabriela Blănariu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1323, Anul IV, 15 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
GABRIELA BLĂNARIU de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/341048_a_342377]
-
fântână lui duchamps, era udă de o apă albastră, ca și cum, copil fiind, vărsasem cerneală pe istoria artei moderne de la începuturi până în prezent. Acum e ca un tatuaj pe inimă, ca și când aș fi în armată, la infanterie, rătăcit în lanuri de grâu și de secara peste care corbii planează flămânzi. (ELEGIA 42) pe cînd la Saint-John Perșe predomina intensitatea culorii, detaliul metaforic: „Fremissement alors, � la plus haute tige engluee d'ambre, de la plus haute feuille mi-deliee sur son onglet d'ivoir.” Și
POETUL FLORIN DOCHIA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341243_a_342572]
-
Dor de dor, Confluente literare, Agenda valorilor actuale, Regatul cuvântului, Sfera eonică, Palia Expres, Melidonium, Vatra veche, Cuvantul literar, Pietrele Doamnei, Destine, Urmuz, Familia etc; • Membră a cenaclurilor literare: Noduri și semne, Destine, #qpoem • Publicări pe site-urile Confluente literare, Grâi românesc, Clubul Cafeneaua literară, Radio Metaforă, Radio Pro Diaspora, www.literaturacopii.ro, eCreator.ro; Literatura de azi • Volume publicate: • Armonia Contrariilor, martie, 2014, Ed. Armonii Culturale (prefață de Stroia Gheorghe) • Motanul Ioachim, noiembrie, 2014, Ed. Armonii Culturale (prefață de Cezarină
MIHAELA OANCEA de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341231_a_342560]
-
Premiul special Mircea Nedelciu (pentru proza), la concursul Vis de toamnă, ediția a II-a, poezie și proza scurtă - Diplomă de excelență (cu prilejul împlinirii a 25 de ani de activitate a Societatății culturale Destine), 08.06.2015 - Premiul Cenaclului Grâi Matern, în cadrul Festivalului internațional de poezie - Renata Verejanu, 2015 - Media 8,00 la Concursul Romeo și Julieta la Mizil (2016) - Premiul al II-lea la Concursul Ars poetica 2015 la secțiunea Poezie (media 8,75), respectiv Mențiunea I la secțiunea
MIHAELA OANCEA de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341231_a_342560]
-
cuvântului, iubesc nevăzutului calea. aștept în fața porții, brațul de fân, esențele câmpului pe care Iubirea a lăsat încolțirea semnului curgerii, liber. mă risipesc și adun din marginile chipului imaterial al luminii, bob cu bob, materia vie, pentru azima secundei împărtășaniei. grâul încolțește. gust parfumul crud, verde, al inimii cunoașterii. privesc în fiecare uitare cu uimirea mireanului, bucuria darului întrupat, pe suprafața nevăzută ochiului uman. chip din Chipul Lui mângâie Privirea întrevăd la rădăcina încolțirii chipul tău nevăzut Referință Bibliografică: chipul tău
CHIPUL TĂU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341360_a_342689]
-
echilibrul, ea are tendința să se redreseze și până la urmă se întoarce împotriva noastră. Astfel se explică existența cataclismelor... naturale. Când eram copil, țăranii erau cumsecade, la fel era și Natura. La sfârșitul secerișului, fiecare gospodar lăsa un smoc de grâu pe tarlaua sa. Acest smoc purta numele de “Barba lui Dumnezeu”și era lăsat pentru păsările cerului. Cât de generoși puteau fi oamenii pe atunci! Dar toate au un sfârșit. Colectivizarea a intrat cu plugul în sufletele lor, arându-le
TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE(PAPARUDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341378_a_342707]
-
fata lui. O-nvățat și Ana să nu-i măi fie frică de el. Când o mai băte, atât îl suduie: - Pirilizeză-te Dumnezău, Niculaie! De paralizat, nu l-o paralizat când o bătut-o. Ci tόmna' când s-o copt grâu' și era vremea săcerii. De combină vede de-o vreme gineri-so, bărbatul Aglaiei, care-o făcut școală de maistori, da' de dragul fetii lu' Niculaie și-a Anii, n-o plecat la oraș, la uzină. Niculaie s-o trezât cu nόptea-n
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
alungam cu ele tristețile din noi că iarna a fost lungă, zăpada a fost mare și am rămas la suflet, precum copacii, goi... SFÂNTĂ PRIMĂVARĂ Să vină primăvară cu sclipiri de soare Cerul să-și arunce albastru-n viorea Vălurească grâul precum o mare Ghioceii aibă străluciri de nea Să danseze, vesel, frunzele în vânt, Păsările cânte triluri săltărețe Să miroase a proaspăt reavănul pământ Eu cu bucurie să le dau binețe. Doamne, ca pe lume nu-i nimic mai sfânt
RUGĂCIUNI DE PRIMĂVARĂ (POEZII) de TITINA NICA ŢENE în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341528_a_342857]
-
putere de țărm . Acea culoare a văzduhului nesfârșit ce mi-a marcat întreaga-mi copilărie... Sau orașul ! Purpuriul razelor de soare la asfințit, pe care le-am sorbit din priviri de fiecare dată cu atâta sete ! Auriul, culoarea lanului de grâu copt ce se leagănă la adierile pline de mister ale vântului . Culoarea țărmului a cărui trup nisipos îmbrățișează cu atâta tandrețe marea . Verdele crud, cu adieri înmiresmate de iarbă mângâiată de atingerile de cașmir ale soarelui... Florile ! Cum aș putea
UMBRE DE VINĂ de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341522_a_342851]
-
unde zarea a îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva din înțeleptul suflet respirând în conturul măsurat. Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte și-l pipăi simțindu-i respirația în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul cu străluciri solare. Când mănânc pâinea,urcă până la mine neamurile noastre toate, seva înțelepciunii adusă până la noi de limba ce o vorbesc. Patria îmi este Limba Română în ea bobul de grâu germinează verbele poemelor eminesciene. Al.
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342073_a_343402]
-
dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul cu străluciri solare. Când mănânc pâinea,urcă până la mine neamurile noastre toate, seva înțelepciunii adusă până la noi de limba ce o vorbesc. Patria îmi este Limba Română în ea bobul de grâu germinează verbele poemelor eminesciene. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Glorie Limbii Române, poem de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1043, Anul III, 08 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342073_a_343402]
-
în: Ediția nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Mi-e tare dor acum de toate Și de bădia Eminescu De la care azi știu versul. Mi-e dor de cum ma ascundeam Într-o capita sau în lan De grâu, cu boabe aurii Cu cartea lui la căpătai Privind înaltul cerului Albastru de seninul lui. Mi-e tare dor acum de Putna, Cu pietrele aspre de rău, Călcate sub pași apăsați, Pe care parcă-i aud azi. Mi-e dor
DOR DE POET de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342102_a_343431]