4,781 matches
-
Vrancea) au determinat întemeierea multor noi așezări, în care, fie a avut loc o simbioză asimilatorie între autohtoni și noii veniți, fie aceștia din urmă s-au constituit în comunități distincte, teritorial - administrative, păstrându și pentru multă vreme tradițiile, obiceiurile, graiul și mentalitatea tradițională. Dacă în Evul Mediu sunt atestate în zonă 50 de așezări (sate și vetre de târg, ca la Târgu Trotuș), în secolul al XVIII-lea numărul acestora ajunge la 150, pentru ca astăzi rețeaua de localități din bazinul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
și Aurelian Teodorescu (Despre ceangăii din Moldova și originea lor, 1998), “ei au în continuare nevoie de întregul nostru sprijin”. Este firesc, drept consecință a simbiozei dintre românii autohtoni și emigranții ardeleni (mulți dintre ei numiți ceangăi), să întâlnim în graiul din Valea Trotușului elemente lexicale de origine maghiară, dar și nume de locuri care provin de la locuitorii veniți din Transilvania - în special în zona Trotușului superior și mijlociu, inclusiv în cazul numelor de locuri, fie împrumutate ca toponime propriu - zise
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Uz, menționat in anul 1883.Viiturile din anii 2004 și 2005 au dus la dispariția acestui luciu de apă. Et.: ap. bălătău ( bolătău ) d. mag. balatò « băltoacă, loc mlăștinos ». Apelativul, ca și toponimele formate pe baza lui, sunt cunoscute în graiurile din Transilvania. BOGDANA, sat și pârâu, afluent al Trotușului, pe partea dreaptă. Prima atestare a satului o aflăm într-un document din 6 aprilie 1488, când Ștefan cel Mare dăruiește lui Duma Pârcălab un sat pe Bogdana. Dar localitatea este
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Bucovina) d. bg. bolvan + suf. colectiv -iș. BOGHEZ, loc în nordul satului Costești, unde se află un izvor de apă minerală sulfuroasă. Et.: ap. borviz, pronunțat de localnici borghiez, cu forma palatalizată a lui v urmat de y , cunoscută în graiurile din sudul Moldovei (ca în yie, yin, yițel pentru vie, vin, vițel ) d. mag. borvis « apă minerală ». BRUSTUROASA, comună din Depresiunea Agăș, care a aparținut mai mult timp de localitățile Comănești și Trotuș. A cunoscut (la 1838) varianta Brusturosa, ca
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
çair. CHETRĂRIE, loc izolat în Negoiești, unde altădată a existat o carieră pentru piatră de var, în hotar cu localitatea Rădeana, ceea ce explică și denominația locului respectiv. Et.: ap. piatră d. lat. petra + suf. colectiv -ărie. Forma care circulă în graiul local prezintă fenomenul palatalizării labialei p (urmat de iot) fenomen specific Moldovei de Nord și nord-estului Transilvaniei. CIREȘOAIA, suburbie (fost sat) a orașului Slănic Moldova, situată pe cursul mijlociu al râului Slănic, la 8 km. de renumita stațiune balneoclimaterică. Și-
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Et.: ap. geamăn d. lat. geminus + art. hot. a (pentru feminin). LA VÈLNIȚĂ, poiană pe dreapta drumului care duce la pădure. Pe acest loc s-a aflat cândva un cazan de țuică, numit de localnici velniță (termenul a dispărut din grai). Et.: ap. velniță d. ucr. vynnyća. LACUL DRACULUI, deal din localitatea Blidari, în partea vestică, având un loc de pășunat animalele. Toponimul stă în legătură cu tradiția locală, existentă și în alte zone ale României, care se referea la niște locuri bântuite
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Bătrână, Dezrobiți, Mânioasa etc. În ceea ce privește “comportamentul” lingvistic al toponimiei din această zonă, de hotar între Transilvania și Moldova, e necesar să facem două precizări: 1. în privința pronunției, încă există deosebiri între generația vârstnică, la care mai întâlnim fenomene fonetice specifice graiului local și generația tânără, care utilizează forma literarizată, oficială. De aceea, în cazul unor nume topice, întâlnim două fenomene de fonetică regională, specifice subdialectului moldovenesc: palatalizarea labialelorși frecvența fricativelor în locul africatelor (în cazul lui c și g, urmate de e
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Curiței; Cișmeaua lu Grozescu, Fântâna lu Agachi, Groapa lu Gherasim, Poiana lu Coman etc. De natură strict fonetică este, ca și în cazul numelor comune, închiderea vocalelor finale ă și e la â și i, trăsătură specifică subdialectului moldovenesc și graiurilor din Basarabia, dar care scade în intensitate sub influența limbii literare și a mijloacelor media. Iată câteva toponime de acest tip din zona Trotușului: Arșâțâ, Culmea Bunâ, Curmăturâ, Dealu Izvoari, Drumul la Stâncâ, Fata Moartâ, Haloșu Mari, Huitoari, Pădurea Mari
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
îmbogățirea și diversitatea peisajului toponimic dintr-o regiune oarecare. Prin implicațiile de ordin istoric, geografic, social, demografic, cultural, religios și lingvistic, toponimia din Valea Trotușului este bogată, veche, are caracter românesc și reflectă, în ansamblul ei, istoria, geografia, mentalitatea și graiul celor ce viețuiesc (și au viețuit) pe aceste meleaguri. Ea confirmă, pe deplin (în trăsături generale sau în detalii), afirmația lui Iorgu Iordan din Toponimia românească: “...toponimia poate fi socotită drept istoria nescrisă a unui popor, o adevărată arhivă... Tot
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
introdus articolul 126 care prevedea că “limba românească era limba oficială a statului român“ . Conform articolului 25 era garantată libertatea de a comunica și înlăturată cenzura : “Constituțiunea garantează tuturor libertatea de a comunica și publica ideile și opiniunile lor prin grai, prin scris și prin presă, fiecare fiind răspunzător de abuzul acestor libertăți în cazurile determinate prin Codicele penal, care nici într-un caz nu va putea restrânge dreptul în sine. Nici o lege excepțională nu se va putea înființa în această
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
deosebire de clasă socială. Privilegiile în așezarea dărilor sunt oprite. Micșorările și măririle de impozite nu pot fi decât generale și statornicite prin legi”. Articolul 7 prevedea alte obligații ale românilor: “Nu este îngăduit nici unui Român a propovădui prin viu grai sau în scris schimbarea formei de guvernământ a Statului, împărțirea ori distribuirea averii altora, scutirea de impozite, ori lupta de clasă“. Ultimul articol din cadrul primului capitol, stabilea următoarele: “Românul care, fără prealabilă autorizație a Guvernului, va intra in orice serviciu
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
Învătământul primar este obligator. În școlile Statului acest învățământ va fi gratuit“. Liberatatea de exprimare era garantată în cuprinsul articolului 22: “Constituția garantează fiecăruia, în limitele și condițiunile legii, libertatea de a comunica și publica ideile și opiniunile sale, prin grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin orice alte mijloace“. În baza articolului 23, secretul corespondenței și al convorbirilor telefonice era inviolabil: “Secretul scrisorilor, telegramelor și convorbirilor telefonice este inviolabil. Se exceptează cazurile în care justiția e datoare să
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
avea dreptul să numească un număr de senatori. Totodată dreptul de vot îl aveau numai cei care aveau 30 de ani, prin acesta restrângându-se mult sfera electoratului. Conform articolului 7: “Nu este îngăduit nici unui Român a propovădui prin viu grai sau în scris schimbarea formei de guvernământ a Statului, împărțirea ori distribuirea averii altora, scutirea de impozite, ori lupta de clasă”, liberatatea de opinie, în directiile menționate, era îngrădită. În articolul 12 care se referea la garantarea libertății individuale: “Libertatea
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
Statul, judelele și comunele vor da ajutoare și înlesniri elevilor lipsiți de mijloace, în toate gradele învățământului, în măsura și modalitățile prevăzute de lege. ART. 25 Constituțiunea garantează tuturor libertatea de a comunica și publica ideile și opiniunile lor prin grai, prin scris și prin presș, fiecare fiind răspunzător de abuzul acestor libertăți în cazurile determinate prin Codicele penal, care nici într-un caz nu va putea restrânge dreptul în sine. Nici o lege excepțională nu se va putea înființa în această
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
admite în Statul Român nici o deosebire de clasă socială. Privilegiile în așezarea dărilor sunt oprite. Micșorările și măririle de impozite nu pot fi decât generale și statornicite prin legi. ART. 7 Nu este îngăduit nici unui Român a propovădui prin viu grai sau în scris schimbarea formei de guvernământ a Statului, împărțirea ori distribuirea averii altora, scutirea de impozite, ori lupta de clasă. ART. 8 Este oprit preoților, de orice rit și credință religioasă, a pune autoritatea lor spirituală în slujba propagandei
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
moravuri, ordinei publice și intereselor de Stat. Învătământul primar este obligator. În școlile Statului acest învățământ va fi gratuit. ART. 22 Constituția garantează fiecăruia, în limitele și condițiunile legii, libertatea de a comunica și publica ideile și opiniunile sale, prin grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin orice alte mijloace. ART. 23 Secretul scrisorilor, telegramelor și convorbirilor telefonice este inviolabil. Se exceptează cazurile în care justiția e datoare să se informeze conform legii. ART. 24 Cetățenii români au dreptul
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
artistice, nu se mulțumește doar să le împrumute din limbajul popular. Despre aceasta și-a spus părerea, fără putință de tăgadă, profesorul G. I. Tohăneanu. Distinsul profesor aprofundează studiile asupra limbajului la nivel fonetic, făcând câteva nuanțări privind disponibilitățile viului grai valorificate de povestitor; „Creangă scrie, așadar, ca să fie ascultat, iar textul prozei sale are nevoie de suflarea caldă și de mlădierile vii ale graiului pentru ca să prindă strălucire și să-și dezvăluie pe deplin tâlcul. În lipsa inflexiunilor vocii și a celorlalte
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Tohăneanu. Distinsul profesor aprofundează studiile asupra limbajului la nivel fonetic, făcând câteva nuanțări privind disponibilitățile viului grai valorificate de povestitor; „Creangă scrie, așadar, ca să fie ascultat, iar textul prozei sale are nevoie de suflarea caldă și de mlădierile vii ale graiului pentru ca să prindă strălucire și să-și dezvăluie pe deplin tâlcul. În lipsa inflexiunilor vocii și a celorlalte disponibilități ale viului grai, Creangă se mulțumește să le sugereze printr-o serie de procedee grafice, de pildă prin distribuția atentă a punctelor de
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Creangă scrie, așadar, ca să fie ascultat, iar textul prozei sale are nevoie de suflarea caldă și de mlădierile vii ale graiului pentru ca să prindă strălucire și să-și dezvăluie pe deplin tâlcul. În lipsa inflexiunilor vocii și a celorlalte disponibilități ale viului grai, Creangă se mulțumește să le sugereze printr-o serie de procedee grafice, de pildă prin distribuția atentă a punctelor de suspensie marcând discontinuitatea vorbirii, variațiile de durată ale sunetelor, un anumit debit și alți indici ai unor stări emoționale-. În
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
-ncântă azi cum mă mișcară Povești și doine, ghicitori, eresuri, Ce fruntea-mi de copil o-nseninară Abia-nțelese, pline de-nțelesuri ...ăMihai Eminescu) Din copilărie am avut dragoste mare pentru opera lui Creangă. Găseam poate în poveștile și povestirile lui graiul înflorit al mamei, poezia de expresii a Moldovei; mă simțeam cu el atât de bine, ca și cu unul din vechii povestitori care mi-au încântat copilăria în seri de iarnă la vatra cu jar; simțeam pătrunzându-mă blândețea nesfârșită
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
seama de perspectiva echilibrată, favorabilă asigurată scriitorului în fișa ce-i este consacrată. Creangă e văzut aici ca o "fire independentă", îndepărtat din lumea clerului pentru aplecările spre "pușcă și teatru", iar în povești se remarcă prin "noutatea dialogului", "hazul graiului moldovenesc", "un extraordinar humor", "naturaleță a dialogului vioi și mucalit", "un scriitor popular având toate însușirile genului", schimbându-și brusc epica în Moș Nichifor Coțcarul și Amintiri, "în stilul lui Rabelais din Pantagruel", cu viziuni "de un enorm comic" și
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
I. C. Brătianu a stăruit cu toată puterea în sensul celălalt și astfel memoriul cere de la Congres, ca nici o parte a teritoriului actual să nu fie dezlipită de România. Aceste 5 puncte le mai susțin amândoi delegații noștri și prin viu grai înaintea congresului în unica ședință la care sunt admiși în cea de la 19 iunie. Hotărârile congresului european, produc, însă o adâncă decepție în țară. Kogălniceanu a trăit într-o vreme când toate erau de refăcut, aproape de creat din nou și
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
la săvârșirea Genezei, aspect lesne de demonstrat la Eminescu și poetul Ladima. Hyperion "Vedea ca-n ziua cea dintâi/ Cum izvorau lumine//", în timp ce majoritatea poeziilor din paratextul romanului Patul lui Procust abordează cosmogonia ca temă obsesivă. Apoi, Golemul nu are grai, se rostește pe sine fără ca oamenii să reușească a-l înțelege. Este constrâns astfel să nu deconspire o mare taină divină, să o cunoască, dar să nu o împărtășească altcuiva. Acesta ar fi o cu totul altă interpretare a versurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
ci și la păgâni !<footnote Cuvânt către o văduvă tânără, cit., în P.S.B., vol. 21, Introducere, pp. 5-6. footnote> În ciuda vicisitudinilor vieții, Antusa s-a dovedit o adevărată mamă creștină. Despre greutățile prin care a trecut, ea însăși spune fiului: Graiul nu-i în stare să zugrăvească furtuna și viforul suferite de o fată tânără, abia ieșită din casa părintească, mistuită de treburile gospodăriei, aruncată dintr-o dată într-o durere atât de mare și silită să facă față unor griji mai
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
după repetate insistențe reușea să înființeze Institutul de Filologie și Folclor de pe lângă catedra de filologie romanică. După un an i s-a anulat recunoașterea oficială și subvenția. Prima publicație care inaugurează seria publicațiilor Institutului de Filologie și Folclor, este monografia Graiul din Tara Hațegului (București 1919) În 1914-1915 Ovid Densusianu prezintă cursurile: Literatura nouă la popoarele romanice, Monografia limbilor romanice, Toponimie Reto-romană. În lunile de vară ale lui 1915, Densusianu pleacă în Elveția, apoi la întoarcere se retrase din fața nemților, provizoriu
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]