3,423 matches
-
caldarâm din faianță sau ceramică fină, nesmălțuite; cămin din plăci de teracotă (excl. teracote duble de tipul "Spaltplatten") 6907.90.93 m2 S 26.30.10.59 Dale și lespezi de caldarâm ceramice nesmălțuite; cămin din plăci de teracotă (excl. gresie, faianță sau ceramică fină, teracote duble de tipul "Spaltplatten") 6907.90.99 m2 S 26.30.10.71 Teracote duble de tipul "Spaltplatten") 6908.90 (.11 + .31) m2 S 26.30.10.73 Dale și lespezi de caldarâm din gresie
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
gresie, faianță sau ceramică fină, teracote duble de tipul "Spaltplatten") 6907.90.99 m2 S 26.30.10.71 Teracote duble de tipul "Spaltplatten") 6908.90 (.11 + .31) m2 S 26.30.10.73 Dale și lespezi de caldarâm din gresie, smălțuite; cămin din plăci de teracotă cu suprafața > 90 cm2 6908.90.91 m2 S 26.30.10.75 Dale și lespezi de caldarâm din faianță sau ceramică fină, smălțuite; cămin din plăci de teracotă cu suprafața > 90
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
plăci de teracotă cu suprafața > 90 cm2 6908.90.93 m2 S 26.30.10.79 Dale și lespezi de caldarâm ceramice smălțuite; cămin din plăci de teracotă, excl. teracote duble de tipul "Spaltplatten", dale, lespezi de caldarâm din gresie, faianță sau ceramică fină cu suprafața nu > 90 cm2 6908.90 (.21 + .29 + 51 + .99) m2 S NACE 26.40: Fabricarea de cărămizi, dale, țigle și alte materiale de construcții, din argilă arsă 26.40.11.10 Cărămizi din
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
economico-administrativ, .................................... Consilier juridic, .................... Vizat CFPP ................... Anexă la Contractul de locațiune nr. ....... Model PROCES-VERBAL DE PREDARE-PRIMIRE Încheiat astăzi, ........, în momentul predării-primirii spațiului în suprafață de .... mp, cu destinație comercială, care este amenajat cu următoarele bunuri: - ușă metalică; - ferestre cu geam termopan; - gresie și faianță; - calorifer; - comutator; - priză dublă ST cu CP; - lampă fluorescentă; - etc. ............ . Acestea sunt în stare de funcționare în momentul predării. Am predat Am primit Penitenciarul ............... S.C. .............. Director, ............................ Director/ Șef serviciu economico-administrativ, �� ............................. Anexa 3 la procedură DOCUMENTAȚIA DESCRIPTIVĂ I. a
PROCEDURĂ din 19 decembrie 2016 privind închirierea spaţiilor din sistemul administraţiei penitenciare (Anexa 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278955_a_280284]
-
de cărămidă la parter, cu camere și cerdace la etaj. Aici se aduna divanul Craiovei. În Craiova există mai multe fântâni celebre vechi, printre care: După 1800 se încearcă o sistematizare a orașului: se pavează principalele străzi cu bazalt artificial, gresie de Yvoir sau porfir aduse din Elveția, Franța sau Belgia; se fac trotuare, iar pe marginea acestora se plantează pomi. În 1854 se introduce iluminatul public, prin lămpi cu ulei de rapiță, apoi începând cu anul 1858 se folosesc lămpi
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
cu materiale de construcții, instalații, mobile, etc. In domeniul serviciilor sunt o serie de ateliere confecționat mobilier, reparații auto, reparații aparatură electrocasnică, aparatură electronică, restaurante și baruri, cofetării și pizzerii, persoane fizice care se ocupă de zugrăvit, pus faianță și gresie. Transportul în comun se asigură cu autobuze, midibuze și microbuze pe linii fixe și taxi-uri. Acesta se efectuează pe o infrastructură în general bună și în continuă dezvoltare.Principalele artere rutiere sunt:Bulevardul Calea lui Traian,Bulevardul Tudor Vladimirescu
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
și grezoase vărgate. Grosimea acestui orizont este de aproximativ 100-125 m și apare la zi în sudul și estul acestui bazin. Deasupra acestuia se află un al doilea orizont, cu o grosime de aproximativ 300 m, format din blocuri de gresii și strate de argilă, dintre acestea găsindu-se stratele de cărbuni mai ales în partea inferioara a orizontului. Orizontul superior, care are și el o grosime de cca 300 m, este alcătuit din gresii, conglomerate, nisipuri și argile și nu
Petrila () [Corola-website/Science/296993_a_298322]
-
300 m, format din blocuri de gresii și strate de argilă, dintre acestea găsindu-se stratele de cărbuni mai ales în partea inferioara a orizontului. Orizontul superior, care are și el o grosime de cca 300 m, este alcătuit din gresii, conglomerate, nisipuri și argile și nu cuprinde resturi organice. Cărbunii din Bazinul Văii Jiului, considerați în trecut drept cărbuni bruni, potrivit clasificării internaționale în vigoare, sunt repartizați astăzi la grupa huilei.
Petrila () [Corola-website/Science/296993_a_298322]
-
270 metri (în zona albiei râului Suceava). Trăsăturile generale ale reliefului sunt în mare parte o consecință a litologiei și a structurii monoclinale. Litologia este dominată de depozitele sarmațiene care reflectă regimul de platformă cu succesiuni de straturi argilonisipoase, marne, gresii și calcare oolitice. Relieful din zona orașului și din împrejurimi este foarte variat, cu o fragmentare sub formă de platouri, coline (cueste) și dealuri (Zamca - 385 metri; Viei - 376 metri; Mănăstirii - 375 metri; Țarinca - 435 metri) separate de văile râurilor
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
de 1500 metri, se găsește scufundată marea unitate geostructurală a Platformei Ruse, acoperită de depozite sedimentare necutate, de vârstă paleozoică, mezozoică și terțiară, cele mai noi straturi care alcătuiesc relieful actual fiind de vârstă sarmatică și cuaternară. Structurile depozitelor sarmatice (gresii și calcare oolitice) reflectă regimul de platformă. Straturile sunt necutate, cu o ușoară înclinare sub 1° de la nord-vest către sud-est. În zona vetrei orașului relieful este și mai nou, el fiind în întregime de vârstă cuaternară. Râul Suceava a constituit
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Gura Beliei, Frăsinet, Nistorești, Podu Corbului, Gurgi, Corbeni și Capu Câmpului. Albia râului Prahova străbate localitatea de la nord la sud și desparte cartierele Podu Corbului, Nistorești și Frăsinet. Din punct de vedere geologic, terasa este alcătuită din depozite miocene de gresii printre care se intercalează pachete de gipsuri, precum și conglomerate de argile bentonitice, marne compacte, calcaroase. La partea inferioară a gipsurilor apar frecvent gresiile, microconglomerate sau conglomerate ce devin predominante, alcătuind așa-numita „stivă” cunoscută sub numele de „conglomeratele de la Brebu
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
Podu Corbului, Nistorești și Frăsinet. Din punct de vedere geologic, terasa este alcătuită din depozite miocene de gresii printre care se intercalează pachete de gipsuri, precum și conglomerate de argile bentonitice, marne compacte, calcaroase. La partea inferioară a gipsurilor apar frecvent gresiile, microconglomerate sau conglomerate ce devin predominante, alcătuind așa-numita „stivă” cunoscută sub numele de „conglomeratele de la Brebu”. Acestea se întâlnesc începând din nordul gării din Breaza, în amonte, până în dreptul cartierului Nistorești. Depozitele de fliș, alcătuite din argile verzi, marne
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
conglomerate ce devin predominante, alcătuind așa-numita „stivă” cunoscută sub numele de „conglomeratele de la Brebu”. Acestea se întâlnesc începând din nordul gării din Breaza, în amonte, până în dreptul cartierului Nistorești. Depozitele de fliș, alcătuite din argile verzi, marne cenușii și gresii calcaroase verzui, se găsesc în partea de nord a localității, în special în cartierul Gura Beliei. Argilele acestea fac trecerea spre un pachet de marne compacte, calcaroase, roșii și verzi - marnele de Gura Beliei. Pe teritoriul orașului au existat două
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
o succesiune de depozite paleozoice, triasice, jurasice, cretacice, neogene și cuaternare, derminate prin forajele de mare și mică adâncime efectuate în zonă. Depozitele de vârstă Paleozoică, ce aparțin etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de ani), sunt alcătuite din calcare, dolomite, siltite, gresii litice, cu intercalații de tufuri vitroclastice. Depozitele de vârstă Triasică (248-213 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, din siltite feruginoase, argilite, gresii, microconglomerate, cu intercalații de porfire feldspatice, diabaze și melafire, iar transgresiv apar dolomite, gresii calcaroase, siltite, marne
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
de vârstă Paleozoică, ce aparțin etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de ani), sunt alcătuite din calcare, dolomite, siltite, gresii litice, cu intercalații de tufuri vitroclastice. Depozitele de vârstă Triasică (248-213 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, din siltite feruginoase, argilite, gresii, microconglomerate, cu intercalații de porfire feldspatice, diabaze și melafire, iar transgresiv apar dolomite, gresii calcaroase, siltite, marne ș.a., ce conțin specii vegetale ("Striatoabietites" sp., "Ovalipollis ovalis" ș.a.), foraminifere ("Glomospirella" sp., "Spirillina" sp. ș.a.), conodonde ("Gondolella navicula", "Gladiogondolella tethydis" ș.a.). Depozitele
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
calcare, dolomite, siltite, gresii litice, cu intercalații de tufuri vitroclastice. Depozitele de vârstă Triasică (248-213 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, din siltite feruginoase, argilite, gresii, microconglomerate, cu intercalații de porfire feldspatice, diabaze și melafire, iar transgresiv apar dolomite, gresii calcaroase, siltite, marne ș.a., ce conțin specii vegetale ("Striatoabietites" sp., "Ovalipollis ovalis" ș.a.), foraminifere ("Glomospirella" sp., "Spirillina" sp. ș.a.), conodonde ("Gondolella navicula", "Gladiogondolella tethydis" ș.a.). Depozitele de vârstă Jurasică (epocile Dogger-Malm - 176-142 milioane de ani) sunt alcătuite în principal din
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
conțin specii vegetale ("Striatoabietites" sp., "Ovalipollis ovalis" ș.a.), foraminifere ("Glomospirella" sp., "Spirillina" sp. ș.a.), conodonde ("Gondolella navicula", "Gladiogondolella tethydis" ș.a.). Depozitele de vârstă Jurasică (epocile Dogger-Malm - 176-142 milioane de ani) sunt alcătuite în principal din calcare (la bază), argile calcaroase, gresii, precum și calcare cenușii și gălbui (la partea superioară), cu fosile de foraminifere ("Textularia jurassica", "Spirillina orbicula" ș.a.), dinofagelate ("Nannoceceratopsis spicula", "N. pellucida", "Ctenidodinium panneum" ș.a.) etc. Depozitele de vârstă Cretacică ce aparțin etajelor Apțian-Senonian (121-65 milioane de ani) sunt alcătuite
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
de foraminifere ("Textularia jurassica", "Spirillina orbicula" ș.a.), dinofagelate ("Nannoceceratopsis spicula", "N. pellucida", "Ctenidodinium panneum" ș.a.) etc. Depozitele de vârstă Cretacică ce aparțin etajelor Apțian-Senonian (121-65 milioane de ani) sunt alcătuite, în principal, din argile și siltite feruginoase, cu intercalații de gresii fine sau dolomite gipsifere, ce conțin o fitocenoză săracă cu "Trilobosporilites apiverucatus", "Clavifera triplex" etc. Depozitele de vârstă Neogenă (etajele Sarmațian-Romanian - 13,5-1,8 milioane de ani) sunt alcătuite dintr-o succesiune de strate cu calcare lumașelice, nisipuri, siltite și
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
biotit-sericit-cuarț. Între , partea inferioară a Formațiunii Pasul Nordic constă din șist cuarț-biotit intercalat cu șist epidot-cuarț, șist biotit-calcit-cuarț, și straturi subțiri de marmură cuarțoasă. Aceste roci metamorfice par a fi rezultate din metamorfismul unor flișuri marine compuse sau sedimentate, lut, gresie argiloasă, gresie calcaroasă, grauwacke, și gresie nisipoasă. Baza Formațiunii Pasul Nordic este o falie numită “Falia Lhotse”. Sub , Formațiunea Rongbuk formează baza Everestului. Ea constă din șist silminit-K-feldspat și gneiss cu numeroase silluri și dike-uri de leucogranit cu grosimi de la
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
partea inferioară a Formațiunii Pasul Nordic constă din șist cuarț-biotit intercalat cu șist epidot-cuarț, șist biotit-calcit-cuarț, și straturi subțiri de marmură cuarțoasă. Aceste roci metamorfice par a fi rezultate din metamorfismul unor flișuri marine compuse sau sedimentate, lut, gresie argiloasă, gresie calcaroasă, grauwacke, și gresie nisipoasă. Baza Formațiunii Pasul Nordic este o falie numită “Falia Lhotse”. Sub , Formațiunea Rongbuk formează baza Everestului. Ea constă din șist silminit-K-feldspat și gneiss cu numeroase silluri și dike-uri de leucogranit cu grosimi de la un cm
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
Pasul Nordic constă din șist cuarț-biotit intercalat cu șist epidot-cuarț, șist biotit-calcit-cuarț, și straturi subțiri de marmură cuarțoasă. Aceste roci metamorfice par a fi rezultate din metamorfismul unor flișuri marine compuse sau sedimentate, lut, gresie argiloasă, gresie calcaroasă, grauwacke, și gresie nisipoasă. Baza Formațiunii Pasul Nordic este o falie numită “Falia Lhotse”. Sub , Formațiunea Rongbuk formează baza Everestului. Ea constă din șist silminit-K-feldspat și gneiss cu numeroase silluri și dike-uri de leucogranit cu grosimi de la un cm la .
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
Relieful petrografic este dezvoltat pe roci cristaline în Carpați și Podișul Dobrogei. Relieful dezvoltat pe roci solubile reprezintă peste 20 % din teritoriul țării, mai relevant fiind relieful carstic din aria carpatică. Tot în Carpați este specific și relieful dezvoltat pe gresii și conglomerate, în ariile de orogen, alături de care evoluează relieful vulcanic și cel grefat pe roci metamorfice. Pe spațiile mai joase se afla relieful dezvoltat pe argile, marne, nisipuri și depozite leossoide. Relieful glaciar este bine reprezentat în părțile înalte
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
Depresiunea colinară a Transilvaniei prezintă un fundament carpatic puternic faliat și scufundat, ale cărui compartimente se regăsesc la adâncimi ce variază între 2000 și 6000 m. La suprafață se suprapune o cuvertură de roci sedimentare, formată din argile, marne, nisipuri, gresii, conglomerate. Structura geologică a depresiunii conține cute diapire, domuri și straturi monoclinare, pe ultimile dintre ele dezvoltându-se cueste. Podișul Dobrogei, cea mai complexă arie geologică și geomorfologică a României, este o unitate de orogen în partea nordică și o
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
tratamente medicinale; ele curg din 15 izvoare aflate în toată depresiunea. Geologic arealul aparține culmii Istrița-Dealul Mare-Ceptura, alungită est-vest pe un anticlinoriului, stațiunea fiind situată în zona axială a respectivului într-o "butonieră", unde apar la zi sedimente (marne și gresii cu intercalații de nisipuri de vârstă sarmațiană). Acestea permit circulația unor ape subterane cu grad de mineralizare ridicat și, care sunt puse în evidență de izvoare - majoritatea ascensionale, legate de faliile care afectează depozitele miocene. Aceste izvoare care apar în
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
înălțimi în jur de 1100 m. Creasta Ciucevelor și Geanturilor fiind formate din calcare, râurile de aici dând naștere la chei adânci și sălbatice - Cheile Corcoaiei. Astfel, de la valea arasca ( afluent al Cernei pe stânga ) spre sud-est apar calcare, marmocalcare, gresii și conglomerate care au dat naștere la martori de eroziune (Piatră Closanilor, vârful lui Stan). Acestor roci le corespunde o culme prelungită și îngustă, cu spinare netedă, paralelă cu valea Cernei, cu înălțimi ce arareori depășesc 1100 m, ale căror
Comuna Topleț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301099_a_302428]