KorAP: Find »[drukola/base=henri & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...118 119 120 ...229 >

5,715 matches

Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259

Culture, Citizenship and Fundamental Rights, Haga, Kluwer. ONU (Organizația Națiunilor Unite) (1985), Document E/CN.4/ Sub.2/1985/31, New York, 14 mai. PALLARD Henri (2001), „Droits collectifs et diversité culturelle. Libéralisme, communautarisme et universalité des droits fondamentaux”, in PALLARD Henri și TZITZIS Stamatios (coordonatori), Minorités, culture et droits fondamentaux, Paris, L’Harmattan, pp. 111-128. PHILLIPS Alan și ROSAS Alan (coordonatori) (1997), Universal Minority Rights, Londra, Minority Rights Group, și Turku, Åbo Akademi. PLASSERAUD Yves (1998), Les Minorités, Paris, Montchrestien. ROUSSO-LENOIR

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
Într-o comunitate morală, numită Biserică, pe toți cei care Îi aderă la ea” (Durkheim, 1960, p. 65). În afară de referirea la un cult, la dogme sau ă după Maurice Leenhardt ă la o gândire mitică, trebuie să menționăm, așa cum fac Henri Hubert sau Marcel Mauss, prezența unor reguli de viață, sub formă de obligații și de recomandări, dar și a riturilor, precum cele legate de sacrificiu, rugăciune sau pelerinaj. ν Putem distinge mai multe abordări. În Contribuție la critica filosofiei dreptului

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
totémique en Australie, Paris, PUF (prima ediție: 1912) ă trad. rom. de Magda Jeanrenaud și Silviu Lupescu, Formele elementare ale vieții religioase, Iași, Polirom, 1995. HERVIEU-LEGER Danièle (2001), La Religion en miettes ou la question des sectes, Paris, Calmann-Lévy. HUBERT Henri și MAUSS Marcel (1968), Essai sur la nature et la fonction du sacrifice, in MAUSS Marcel, Œuvres, tom. I, Paris, Minuit, pp. 193-307 (prima ediție pentru Essai...: 1899) ă trad. rom. de Gabriela Gavril, Iași, Polirom, 1997. LAMBERT Yves et

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
și simbolice identificate În mod regulat, de câteva zeci de ani, În acest domeniu permit o extrapolare la orice situație colectivă echivalentă ca structură. Această abordare a fost la Început legată de cea a genezei stereotipurilor. Celebrele experimente ale lui Henri Tajfel și ale colaboratorilor săi au pus În evidență existența unor procese specifice care acționează atât În relațiile intergrupuri, cât și În perceperea individuală a realității fizice sau sociale. Aceste fenomene numite de „categorisire”, evidențiate o dată cu cercetările lui Postman, Bruner

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
pp. 121-149. SECA Jean-Marie (1998), „Pentru o psihologie socială a vocației minoritare”, („Pour une psychologie sociale de la vocation minoritaire”), in NECULAU Adrian și FERREOL Gilles (coordonatori), Psihosociologia schimbării, Iași, Polirom, pp. 68-76. — (2001), Les Représentations sociales, Paris, Armand Colin. TAJFEL Henri (1972), „La catégorisation sociale”, trad. fr., in MOSCOVICI Serge (coordonator), Introduction à la psychologie sociale (tom I), Paris, Larousse, pp. 272-302. Φ Atitudine, ATRIBUIRE (teoriile Î), Convenții (socio-economia Î), Devianță, Discriminare, Grupuri restrânse (dinamica Î), Instituție, INTERCULTURAL (didactica Î), Marginalitate

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
2000), Le Bricolage des héros chrétiens, Paris, Cerf. MAYER Jean-François (1987), Les Sectes, Paris, Cerf. PIAGET Jean (1963), Le Jugement et le raisonnement chez l’enfant, Neuchâtel, Delachaux et Niestlé. RIVIERE Claude (1997), Socio-anthropologie des religions, Paris, Armand Colin. WALLON Henri (1963), Les Origines de la pensée chez l’enfant, Paris, PUF, tom 1. Φ Aculturație, Cultură, HIBRIDITATE, MULTICULTURALISM, Religie Sionismtc "Sionism" Dintotdeauna, de la șederea În Egipt și de la captivitatea În Babilon până la diaspora contemporană, poporul evreu a fost sfâșiat Între atașamentul

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
Întinderea acestui termen din jurisprudență, solidaritatea, cel mai apt de a exprima reversibilitatea meritelor»” (Bouglé, 1906, p. 255). În plus, trebuie să menționăm importanța lui Fourier. Într-adevăr, doctrina sa fusese rezumată, sub titlul de Solidaritate, În 1842, de către colonelul Henri Renaud, și se știe că republicanii de dinainte de 1848 utilizau deja cuvântul În accepțiunea dată de Fourier pentru a recuza ideea potrivit căreia corpul social s-ar limita la simpla juxtapunere a unor interese individuale. Claude Nicolet remarcă de asemenea

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
Minuit (prima ediție americană: 1963). LEYENS Jacques-Philippe (1983), Sommes-nous tous des psychologues?, Liège/Bruxelles, Mardaga. LIPPMANN Walter (1922), Public Opinion, New York, Harcourt Brace Jovanovich. MOSCOVICI Serge (1976), La Psychanalyse, son image et son public, Paris, PUF (prima ediție: 1961). TAJFEL Henri (1984), The Social Dimension. European Developments in Social Psychology, Cambridge/Paris, Cambridge University Press/Maison des Sciences de l’Homme. YZERBYT Vincent și SCHADRON Georges (1999), „Stéréotype et jugement social”, in BOURHIS Richard și LEYENS Jacques-Philippe (coordonatori), Stéréotypes..., ed. cit

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274

de bloc dulce de făină cu cacao) și o cafea din aceasta, enormă. Trăiesc iarăși sentimentul bizar că mă găsesc într-un paradis provizoriu, că totul va lua sfârșit de îndată ce voi pune piciorul pe mocheta obosită din aeroportul Otopeni, rebotezat Henri Coandă, unde un vameș acrit îmi va pune o ștampilă cu zgomot, după ce se va uita lung la mine, ca la un infractor. Același paradis ne trimite însă în mod permanent la condiția noastră de gens de l’Est, de

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484

104. Iisus Hristos este centrul și sfârșitul Istoriei, sensul ei ultim. De obicei noi, creștinii, mărturisim împreună cu alții, pentru că toți suntem mădulare ale trupului Bisericii, al cărei cap este Hristos. Așa că mărturisesc și eu împreună cu un alt teolog al istoriei, Henri Irénéé Marrou: "Astfel sunt fundamentele acestei teologii a istoriei, astfel este credința noastră, astfel este speranța noastră; ele se fondează nu pe conjecturile ori pe reveriile unei gândiri umane, ci pe revelație, adică pe însuși cuvântul lui Dumnezeu, mereu viu

by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
de Howard V. Hong și Edna H. Hong, Princeton University Press, Princeton, 1991. Löwith, Karl, Meaning în History, The University of Chicago Press, Chicago, 1949. Maritain, Jacques, On the Philosophy of History, J.W. Evans (ed.), Scribner, New York, 1957. Marrou, Henri Irénée, St. Augustine and His Influence through the ages, trad. de Patrick Hepburne-Scott, Harper Torchbooks, New York, 1957. Idem, Teologia istoriei, Editura Institutul European, Iași, 1995. Idem, Sfântul Augustin și sfârșitul culturii antice, traducere de Drăgan Stoianovici și Lucia Wald, Ed.

by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
The Conference on Faith and History: Reminiscenses about Origins and Identiy", în Fides et Historia, 9, 1976. Pannenberg, Wolfhart, "Redemptive Event and History", în Basic Questions în Theology, vol. I, trad. de George H. Kelm, Fortress Press, Minneapolis, 2008. Peuch, Henri, "Le gnose et le temps" în Eranos-Jahrbuch, XX, 1951. Ricoeur, Paul, "Memory, History Forgetting", în Jörn RÜSEN, Meaning and Representation în History, Berghahn Books, New York, 2008. Schaffer, Elinor, "Apocalipsa laică: profeți și vizionari apocaliptici la sfârșitul secolului al XVII-lea

by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
Zece eseuri, Mihai Pricop În pregătire: Bucovina. Adevăruri trecute sub tăcere, Cătălin Huțu 1 Cf. Mircea Florian, Introducere în filosofia istoriei, editura Garamond, București, 2003, p. 36. 2 Sintagma teologia istoriei apare în lucrări omonime cum sunt cele ale lui Henri Irénée Marrou, Théologie de l'histoire, Editions du Seuil, Paris, 1968 și Hans Urs von Balthasar, Theologie der Geschichte, Johannes Verlag, Einsiedeln, 1959. Dintre filozofii români interesați de perspectiva creștină a istoriei, se remarcă Alexandru Mironescu, cu al său Kairos

by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
Auburn, Alabama, 2001, p. 161. 4 Cf. Karl Löwith, Meaning in History, The University of Chicago Press, Chicago, 1949, p. 1. Cartea, o lucrare de referință în domeniu, prezintă implicațiile teologice ale filosofiei istoriei de la Fericitul Augustin la Burckhardt. 5 Henri Irénée Marrou, Teologia Istoriei, Editura Institutul European, Iași, 1995, pp. 18-19. 6 Oricât ar părea de straniu, au existat astfel de tentative. Gary Land, un istoric adventist, amintește despre un inspector care ceruse profesorilor din facultate o listă cu evenimentele

by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
C.T. McIntire (ed.), New York, Oxford University Press, 1977, p. 87. 16 Cf. Löwith, p. 182. 17 Cf. Paul Ricoeur, History and Truth, Northwestern University Press, Evanston, 1998, p. 85. 18 Paul Ricoeur, op. cit., p. 127. 19 Ibidem, p. 128. 20 Henri Peuch, "La gnose et le temps, Eranos-Jahrbuch, XX, 1951, pp. 70 sq, apud Eliade, op. cit., p. 106. 21 Cf. Eliade, Eseuri, pp. 106-107 passim. 22 Eliade, Eseuri, p. 117. 23 Cf. Mircea Eliade, Eseuri, p. 84. 24 Primul document istoric

by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512

marcat dansul ultimilor 20 de ani. S-a născut în 1957 în fosta Iugoslavie, iar în 1980 s-a stabilit la Paris. În 2006 a fost artistul-asociat al Festivalului de la Avignon, pentru care a creat Asobu, inspirat din opera lui Henri Michaux și Paso doble - împreună cu artistul vizual Miquel Barceló. Nadj își construiește spectacolele cu o acuratețe structurală pe care nu ai cum să o ignori. E atent la tot ce compune ansamblul organic al coregrafiilor sale, de la detalii gestuale corespondente

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774

vreodată și absența fricii la contactul cu părul de câine. El trage concluzii asupra erorilor făcute de cercetătorii posesori de pisici. În cartea sa De ce câinii zâmbesc și cimpanzeii plâng descrie existența unor sunete la șobolani (echivalente râsului). 55 Nico Henri Frijda (1927), psiholog olandez care și-a prezentat (la Universitatea din Amsterdam) teza despre înțelegerea expresiei faciale și a emoțiilor umane. Publică, în 1986, cartea The Emotions, în care descrie emoția feței ca rezultat al tendinței individului de a-și

Spiralogia by Jean Jaques Askenasy (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847

Drnitry Cizevsky, Outline of Comparative Slavic Literatures, Boston, Massachusetts, 1952. 17. Vezi, de pildă, A. O. Lovejoy, On the Discriminatin of Romanticisms, în PMLA, XXXIX (1924), pp. 229-253 (retipărit în Essays in the History of Ideas, Baltimore, 1945, pp. 228-253). Henri Peyre - Le Classicisme francais, New York, 1942 - susține cu tărie deosebirea categorică dintre clasicismul francez și toate celelalte mișcări neoclasice. Erwin Panofsky, Renaissance and Renascences, în Kenyan Review, VI (1944), pp. 201-236 - se pronunță în favoarea părerii tradiționale despre Renaștere. ;, 18. Josef

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
Books, XX (1945), pp. 87-119, pp. 139-173; Edwin H. Zeydel, The Authenticity of Hroswitlia's Works, în Modern Language Notes, LXI (1946), pp. 50-55; Andre Mazon, Le Slovo d'Igor, Paris, 1940; La Geste du Prince Igor, (ediție îngrijită de Henri Gregoire, Roman Jakobson ș.a.), New York, 1948. 36. În limba engleză, cea mai bună relatare se găsește în cartea lui Paul Selver, Masaryk: A Biography, Londra, 1940. 37. John Carter and Graham Pollard, An Enquiry into the Nature of Certain Nineteenth-Century

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
abandonate de poeți este luat de variante inventate de autor). 23. Lily B. Campbell, Shakespeare's Tragic Heroes: Slaves of Passion, Cambridge, 1930; Oscar J. Campbell, What is the Matter with Hamlet ?, în Yale Review, XXXII (1942), pp. 309-3:.'2 ; Henri Delacroix, La Psychologic de Stendhal, Paris, 1918; F. J. Hoffman, Freudianism and the Literary Mind, Baton Rouge, 1945, pp. 256-288. 24. Vezi L.C.T. Forest, A. Caveat for Critics against Invoking Elizabethan Psychology, în PMLA, LXI (1946), pp. 651-672. 25. Vezi

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
New York, 1948, pp. 179-316); Classical and Christian Ideas of World Harmony: Prolegomena to an Interpretation of the Word "Stimmung", Traditio: Studies in Ancient and Medieval History, Thought and Religion, II (1944), pp. 409-464, și III (1945), pp. 307-364. 8. Etienne Henri Gilson, Leș Idees et Ies letlres, Paris 1932. 9. Paul Hazard, La crise de la conscience europeenne, 3 vol., Paris, 1934 ; La pensee europeenne au XVIII-e siecle de Montesquieu ă Lessing, 3 vol., Paris, 1946. 10. M. O. Gerșenzon, Mudrost Puskina

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
of Baroque in Literary Scholarship, în Journal of Aesthetics and Art Criticism, V (1946), pp. 77-108. Ele cuprind numeroase exemple concrete și trimiteri la alte studii care tratează problema. 20. H. Wolfflin, Kunstgeschichtliche Grundbegriffe, Miinchen, 1915. 21. Vezi Hanna Levy, Henri Wolfflin, Sa theorie. Șes predecesseurs Rottweil, 1936 (teză de doctorat scrisă la Paris). 22. H. Wolffiin, Kunstgeschichtliche Grundbegriffe : Eine Revision, în Logos, XXII (1933), pp. 210-224 (reprodus în carlea sa Gedanken zur Kunstgeschichte, Basel, 1941), pp. 18-24. 23. O. Walzel

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
Gestaltungs- und Sprachkunst Christian Morgensterns, Leipzig, 1918 ; Josef Korner, Arthur Schnitzlers Gestalten und Probleme, Munchen, 1921. Vezi si Josef Korner, Erlebnis-Motiv-Stoff, în culegerea Vom Geiste neuer Literaturi'orschung: Festschrift fur Oskar Walzel, Wildpark-Potsdam, 1924, pp. 80-89 ; Leo Spitzer, Studien zu Henri Barbusse, Bonn, 1920. 26. Leo Spitzer, Zu Charles Peguys Stil, în Vom Geiste neuer Litera-turforschung : Festschrift fur Oskar Wolze!, Wildpark-Potsdam, 1924, pp. 162-183 (reprodus în Stilstudien, loc. cit., vol. II, pp. 301-364 ; Der Unanimismus Jules Remains im Spiegel seiner Sprache

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
Tate, Reason in Madness, New York, 1941, pp. 114-116. 22. E. E. Kellett, The Whirligig of Taste, Londra, 1929, și Fashion in Literature, Londra, 1931 ; F. P. Chambers, Cycles of Taste, Cambridge, Massachusetts, 1928, si The History of Taste, New York, 1932; Henri Peyre, Writers and Their Critics: a Study of Misunderstanding, Ithaca, 1944. 23. "Polivalența": cf. George Boas, A Primer for Critics, Baltimore, , 1937. 24. F. Pottle, The Idiom of Poetry, Ithaca, 1941; ediție nouă, 1947. 25. Criticii secolului al XVIII-lea

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

sistem autocrat, nu au întârziat să apară. Nicolae Iorga, cunoscut pentru aciditatea sa verbală, a afirmat că regele Carol „l-a scos de la naftalină pe Patriarhul Miron Cristea și l-a pus marionetă, mai mult sau mai puțin inconștientă”, iar Henri Prost, un francez bun cunoscător al realităților românești, a ajuns la următoarea concluzie: „Nu există nici o îndoială în privința gândului ce l-a determinat pe rege să-i încredințeze Patriarhului președinția Consiliului. În realitate, el este acela care devine, din acest

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]