3,066 matches
-
de la București ținutul dintre Prut și Nistru devine o gubernie a imperiului Rusiei, atunci denumită gubernia Basarabiei (anterior, numele românesc «"Basarabia"» desemna numai regiunea denumită de Turci «"Bugeac"»). Din 1812, au intrat în concurență, pentru locuitorii acestui teritoriu, două concepții identitare potrivnice: «românismul» care promova unirea politică și culturală a tuturor vorbitorilor graiurilor est-romanice indiferent de împărățiile ale căror supuși erau (Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus sau Imperiul Otoman), și «moldovenismul» susținut de autoritățile rusești, care (fără să fie încă astfel denumit
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
au adus rezultate interesante, teatrale și politice, în America Latină și au fost exportate în Occident, în primul rând de Boal însuși, unde au fost instrumentă lizate în cu totul alte direcții. </spân></spân></spân></p> Utilizarea teatrului oprimaților în cadrul politicilor identitare occidentale a fost criticată pe mai multe paliere. Deborah Mutnik merge mai departe și critica însăși substanță filozofică-politică a <spân lang="ro-RO"><i>pedagogiei oprimaților</i></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium
Teatrul Oprimaților – de la „repetiția pentru revoluție” la „polițistul din cap” () [Corola-website/Science/296107_a_297436]
-
de Mihaela MichailovGuillermo Gómez-Peňa1</a></sup>, unul dintre cei mai provocatori artiști ai anilor ˈ90, analizează constant în performance-urile sale problematici de-coloniale, radical critice la adresa „teritoriilor ocupate” ale corpurilor prin impunerea unor politici de apropriere dezumanizantă și distrugere identitară, la adresa unor sisteme de reproducere artistică și unor festivaluri mainstream care fetișizează arta vandabilă, și la adresa unei arte politice prin care pozițiile de autoritate sunt relegitimate.</p> Interesat de dimensiunea emancipatorie a performării corpului și de construcția unei pedagogii stimulative
Guillermo Gómez-Peňa: Repolitizarea, reumanizarea și decolonizarea corpurilor () [Corola-website/Science/296118_a_297447]
-
șocant în anii ˈ70 își pierde după ˈ90 - prin invazia simulacrului de corp, prin multiplicarea aparițiilor cu același profil - funcția politică. După cum afirmă Gómez-Peňa, corpul performerului contemporan trebuie să propună un alt tip de corpo-radicalitate, care să protesteze, prin narațiuni identitare specifice unor istorii locale, față de diferite modele impuse. E nevoie de un nou discurs al corpului performativ care, pe de o parte, să submineze clișee corporale brutal axate pe materialitatea seductivă a corpului, iar pe de altă parte, să-i
Guillermo Gómez-Peňa: Repolitizarea, reumanizarea și decolonizarea corpurilor () [Corola-website/Science/296118_a_297447]
-
i>.</i></p> 1Guillermo Gómez- Peňa s-a născut în Mexico City și s-a mutat în Statele Unite ale Americii în 1978. Performance-urile lui explorează teme și limbaje estetice în care noțiunea de graniță revine constant, criticând politici coloniale, reprezentări identitare stereotipizante, clișee discursive stigmatizante și ierarhii pe care sistemele de putere le impun, probându-și autoritatea prin diverse mecanisme de subordonare. Este fondatorul organizației de artiști „La Pocha Nostra” (<u><a class="western" href="http://www.pochanostra.com/">http://www
Guillermo Gómez-Peňa: Repolitizarea, reumanizarea și decolonizarea corpurilor () [Corola-website/Science/296118_a_297447]
-
poveștii, dar nu rămân niciodată fixați în interiorul construcției și întâmplărilor poveștii. Nu dramatizează povestea (în fiecare spectacol este folosită o poveste diferită, centrată pe fibrele tari ale minciunii: Pinocchio,...), ci o extind în mai multe planuri: planul concret al întrebărilor identitare pe care le generează povestea, planul abstract al repertoriului de mișcări, gesturi, contact improvisation, măști, compoziții sonore adaptate ritmului motric. Narațiunea devine o partitură flexibilă și fluidă, care naște variante compoziționale în limbaje diferite. Întâmplările din poveste generează un context
Frici îmborcănate și minciuni etichetante. Narațiune și de-dramatizare () [Corola-website/Science/296115_a_297444]
-
neamului,</spân> <spân style="color: #252525;">statuia lui Traian ( </spân><spân style="color: #252525;"><i>Împăratul Traian și nașterea poporului român</i></spân><spân style="color: #252525;">) de pe treptele Muzeului de Istorie e o remarcabilă manifestare populistă în care discursul identitar, filo-occidental, e adus în stradă. Să vedem de ce.</spân></spân></spân></p> Din punct de vedere simbolic putem spune că există un consens în interpretarea operei că legătura indestructibila dintre Imperiul Român și poporul Român. Fapt consemnat și prin mulajele
Lupi în spațiul public () [Corola-website/Science/296162_a_297491]
-
și povești. Eu nu mă pricep deloc la tot ce înseamnă procesul artistic, detaliile tehnice au rămas pe seama celor calificați, dar pot să spun sincer, că ideea pe care eu o consideram foarte importantă a rămas, ideea deconstrucției și fluidității identitare. Oricum, întotdeauna există riscul ori de caricaturizare sau exotizare când sunt prezentate astfel de lucruri. Am apreciat faptul că în acest caz, cel puțin din perspectiva mea, nu s-a întâmplat. Istoriile romilor musulmani sunt foarte complexe și se leagă
„Toți avem istorii ascunse” – interviu cu Dennis (Olivian Mircea) () [Corola-website/Science/296168_a_297497]
-
ar fi descendenții acestui grup, care s-au extins și în țările române, iar restul au rămas în Dobrogea până azi. Proximitatea relativ mare pe care o avea acest grup cu structurile otomane a contribuit cel mai mult la dezvoltarea identitară, de unde vine și fluiditatea caracteristică acestui neam. De exemplu, chiar și comunitățile mai tradiționale și închise care și-au păstrat limba (vorbesc un dialect para-romani unic, care combină limba romani, turcă și bulgară), insistă asupra faptului că ei sunt turci
„Toți avem istorii ascunse” – interviu cu Dennis (Olivian Mircea) () [Corola-website/Science/296168_a_297497]
-
Recent văzusem un comentariu pe Facebook exact pe tema asta, cuiva i se părea ireal să-ți schimbi așa identitatea și să-ți renegi părinții. Pare ireal, pare de neconceput, dar există, eu am supraviețuit multor împrejurări chiar datorită schimbării identitare. Imaginează-ți că ești copil și ai vreo trei nume diferite (creștine și islamice), ți se spune în casă că ești turc, afară ți se dă în cap ca ești țigan, și după, liberalii îți spun că toți suntem români
„Toți avem istorii ascunse” – interviu cu Dennis (Olivian Mircea) () [Corola-website/Science/296168_a_297497]
-
și FIFA, în acel an clubul s-a reorganizat sub numele de „Asociația Sportivă FC U Craiova”, obținând de la Universitatea din Craiova trecerea în statut a palmaresului, logotipului și culorilor clubului, și neîntrerupând astfel continuitatea juridică a vechii echipe. , controverse identitare apărând abia după 2011, când acel club a fost dezafiliat de la Federația Română de Fotbal. Timp de doi ani, orașul nu a mai avut echipă pe primele scene ale fotbalului, abia în 2013 apărând două echipe diferite, una fiind reînființarea
FC Universitatea Craiova () [Corola-website/Science/298477_a_299806]
-
evreilor că aceștia din urmă ar renunța să practice circumcizia dacă procedura ar fi făcută la o vârstă la care individul are discernământ și poate alege, sau că la cerere, medicii ar putea recrea chirurgical un prepuț, ștergând astfel semnul identitar înscris în carne, dacă operația de circumcizie nu este suficient de extinsă. La începuturi, se pare că și la evrei, ca la toate populațiile tradiționale care practică circumcizia, ritualul era făcut la o vârstă mare, cel mai probabil în perioada
Circumcizie () [Corola-website/Science/308674_a_310003]
-
curentul comnunist 34%, curentul liberal 26%, curentul social-democrat 18% și curentul creștin democrat 8,5% din voturi. Curentele liberal și creștin-democrat au în comun o atitudine pro-românească, dar nu neapărat pro-unionistă. Curentul social-democrat are o poziției ambiguă legată de chestiunea identitară etnolingvistică moldovenească. Cu toate că Partidul Comuniștilor continuă să dețină cel mai mare număr de primari (328 dintr-un total de 898 de mandate, adică aproximativ o treime), acesta este în scădere față de numărul de fotolii de primari din 2003 cu aproximativ
Alegeri locale în Republica Moldova, 2007 () [Corola-website/Science/307772_a_309101]
-
pus în analiza statelor balcanice pe instituții, în dauna altor factori explicativi, precum cultura politică. Recenzentul Alex Drace-Francis, deși de acord cu critica lui Mungiu-Pippidi la adresa paradigmelor culturale, considera că pe lângă explicații instituționale este totuși și loc pentru o tratare „identitară”, astfel spus, chiar dacă cultura politică este un concept nefolositor, istoria culturală și antropologia nu sunt inutile. Un alt recenzent, Isa Blumi, considera cartea a fi inconsistentă, nereușind să-și atingă scopul inerent de a scrie o istorie a Balcanilor din
Alina Mungiu-Pippidi () [Corola-website/Science/303138_a_304467]
-
au declarat sârba ca limbă maternă. Muntenegreana limba maternă majoritară a populației cu vârsta sub 18 ani, deși cu foarte puțin - 39,2% față de 37,5% cetățeni sârbofoni. În 2013, a anunțat rezultatele unui sondaj de opinie publică cu privire la atitudinile identitare ale cetățenilor din Muntenegru, indicând faptul că majoritatea populației susține muntenegreana ca limbă maternă. Constituțiile anterioare aprobaseră sârbo-croata ca limbă oficială în RS Muntenegru și limba sârbă în standard ijekavian în perioada 1992-2006. Muntenegrul s-a aflat, istoric, la răscrucea
Muntenegru () [Corola-website/Science/302736_a_304065]
-
solistică. Un single și un LP (cu compoziții proprii, avându-l inclusiv solist vocal! - «Lipan Connection»), iar din 1999 apare cu proiecte ample (însoțite de transpuneri discografice ale coloanelor sonore) inițiate și dezvoltate într-un spirit al muzicii românești tradiționale, identitare, la intersecții stilistice... fără granițe! Așa a fost opera etno-rock «Visul Toboșarului», în paralel cu colaborările cu Fanfara din 10 Prăjini, apoi «Renașterea / Pro Europa», colaborări cu Gheorghe Zamfir, Grigore Leșe, Marius Mihalache, «Getică». În ianuarie 2003, la 50 de
Ovidiu Lipan () [Corola-website/Science/303562_a_304891]
-
Iernut, Leșu, Luduș, Maieru, Năsăud, Săcele, Satu Mare, Sighișoara, Târgu Mureș, Târnăveni, Toplița, Turda, Zalău. Statuia Lupoaicei din București este, după Robert Bălan, "cea mai nomadă dintre toate statuile lupoaicei și dintre toate statuile capitalei, soartă ciudată pentru un asemenea simbol identitar al poporului Român", ea fiind mutată nu mai puțin de șase ori (în 1906, 1908, 1931, 1965, 1997 și 2010) și de mai multe ori furată (parțial: Romulus sau Remus, sau în totalitate) apoi regăsită. Dispărea periodic și "pentru întreținere
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
cantonul scutului - un loc de maximă onoare. Culoarea albastră este culoarea cadrului natural: albastrulazur este culoarea cerului, a infinitului, a visului, a vieții pașnice și libere. În heraldică, albastrul este un simbol al fidelității și perseverenței. Albastrul este, totodată, culoarea identitară a civilizației europene, culoarea Europei unite. Coroana murală de aur cu trei turnuri, care timbrează scutul stemei, arată statutul de oraș-reședință de raion pe care îl deține orașul Cimișlia în ierarhia localităților Republicii Moldova. Drapelul orașului Cimișlia reprezintă o pânză dreptunghiulară
Cimișlia () [Corola-website/Science/304420_a_305749]
-
2 % în aceeași perioadă. Cracovia este împărțită în 18 districte administrative ("dzielnica"), fiecare cu un grad de autonomie față de primăria municipală. Înainte de luna martie 1991, orașul fusese împărțit în patru cartiere, care încă mai au sens din punct de vedere identitar - orașele Podgórze, Nowa Huta și Krowodrza care au fost absorbite de Cracovia în extinderea ei, plus orașul vechi cu centrul istoric. Cele mai vechi cartiere ale Cracoviei au fost incluse în oraș înaintea sfârșitului secolului al XVIII-lea. Acestea sunt
Cracovia () [Corola-website/Science/297942_a_299271]
-
vorba de Tratatul de la București din 1812, prin care partea situată la răsărit de Prut a principatului Moldovei a intrat în componența imperiului Rusiei. Din acel moment, au intrat în concurență, pentru locuitorii acestui ținut formând gubernia Basarabiei, două concepții identitare potrivnice: « "românismul" » care promova unirea politică și culturală a tuturor vorbitorilor graiurilor est-romanice indiferent de împărățiile ale căror supuși erau (Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus sau Imperiul Otoman), și « "moldovenismul" » susținut de autoritățile rusești, care promova deosebirea și despărțirea culturală și
Controversa identitară în Republica Moldova () [Corola-website/Science/312954_a_314283]
-
indiferent de împărățiile ale căror supuși erau (Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus sau Imperiul Otoman), și « "moldovenismul" » susținut de autoritățile rusești, care promova deosebirea și despărțirea culturală și politică a vorbitorilor graiurilor est-romanice supuși ai « "Țarului tuturor Rusiilor" », de ceilalți. Controversa identitară a cunoscut trei perioade de acalmie: În restul timpului, controversa a fost activă, « moldovenismul » fiind principala pîrghie a politicii țariste, sovietice și ruse în teritoriile din răsăritul Prutului și față de România, sau față de revendicările romanicilor dinafara acesteia, în timp ce « românismul » a
Controversa identitară în Republica Moldova () [Corola-website/Science/312954_a_314283]
-
state naționale (respectiv german, italian și român) conving mai ales cercurile orășenești, în timp ce păturile mai puțin școlite de la țară continuă să se definească prin apartenența regională locală și prin statutul de supuși ai uneia sau alteia dintre împărății. Rădăcinile controversei identitare în republica Moldova provin din această deosebire de dezvoltare a conștiinței naționale, în măsura în care atât Imperiul Rus până în 1917, cât și Uniunea Sovietică și în sfârșit guvernul republicii Moldova de la 1994 încoace, au încercat să stârpească sentimentul "românității" și să transforme
Controversa identitară în Republica Moldova () [Corola-website/Science/312954_a_314283]
-
Cazul Republicii Moldova nu este unic. În republicile foste iugoslave întâlnim deasemenea transformarea sentimentului "local", dintr-o simplă apartenență geografică și istorică, într-un sentiment național deosebit de cel iugoslav, sârbesc sau bulgăresc și potrivnic acestora. Astfel, în Muntenegru există o controversă identitară între oamenii care se simt "Sârbi" fiindcă vorbesc acaiași limbă ca și Sârbii și au aceeași religie, și cei care se simt "Montenegrini" fiindcă Muntenegru și Serbia au avut perioade când au făcut parte din state diferite sau au fost
Controversa identitară în Republica Moldova () [Corola-website/Science/312954_a_314283]
-
care îl are. Dreptul pământean definește naționalitatea după pașaportul fiecărui cetățean: oricine are documente germane sau austriece este German sau Austriac, oricine are documente rusești este Rus, indiferent de strămoșii, limba sau credințele sale. Unul din motivele care întrețin controversa identitară în Republica Moldova este faptul că dreptul constituțional se inspiră îndeosebi din cel strămoșesc, dar introducând un fel de apartheid între majoritate și minorități, cu inconveniente și avantaje diferite între dânsele. Constituția Republicii Moldova nu recunoaște ca Moldoveni decât pe băștinașii majoritari
Controversa identitară în Republica Moldova () [Corola-website/Science/312954_a_314283]
-
mai păstrează aproximativ 600 de biserici de lemn, jumătate din numărul celor existente după primul război mondial. Bisericile de lemn rămase în Transilvania domină patrimoniul cultural și istoric imobil al românilor din aceste părți. Bisericile de lemn au o valoare identitară inegalabilă și inestimabilă pentru românii ardeleni. Ele sunt documente palpabile și grăitoare ale realităților istorice, sociale și culturale din trecutul acestei regiuni. Numărul mare de biserici de lemn împrăștiate prin văile și pe dealurile Transilvaniei au pus și pun în
Biserici de lemn din Transilvania () [Corola-website/Science/309031_a_310360]