13,415 matches
-
relație Stat - Biserică universal valabil, cu aplicabilitate în interiorul tuturor statelor, deși pot exista unele asemănări și similitudini, deoarece fiecare Stat își reglează și conturează aceste relații ținând seama de tradițiile culturale și religioase proprii și mai ales de cadrul politico - ideologic și axiologic pe care și-l asumă. Este cunoscut faptul că în epoca noastră fiecare Stat în cadrul independenței și suveranității sale își normează relațiile cu Biserica sau cultele recunoscute, în așa fel încât fiecare țară creează premizele legale ale raporturilor
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT ŞI BISERICĂ ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, ÎN CONTEXTUL ADERĂRII ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 26 din [Corola-blog/BlogPost/344972_a_346301]
-
din francezul epigramme și latinescul epigramma, inițial înseamnă epi-deasupra și gramma inscripție, cuvânt care în final a luat sensul unei epici scurte cu o poantă la sfârșit. Această specie, (chiar dacă vine din Epoca Luminilor sau Epoca Rațiunii, fiind o mișcare ideologică și culturală când și prin epigrame se încerca, folosind abilitățile cognitive, de a scăpa de tutela auto-indusă atunci când cauza sa nu rezidă în absența rațiunii), în secolul XX și la începutul secolului XXI a luat o amploare deosebită.Despre această
EPIGRAMA CLUJANĂ LA CEAS ANIVERSAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347803_a_349132]
-
care mă ținuseră în stuația critică a cătușelor criticii de partid, care nu mai avea cu libertățile actului de critică artistică nimic comun în afara unor formule de exprimare sau de tipărire; în rest, îndeplinindu-și misiunea bine declarată de „armă ideologică”. Am recapitulat, de fapt, această stare a beletristului român față de cei meniți a da măsura estetică a performanțelor sale, pentru a reajunge la amănuntul că, publicându-se cu duiumul traduceri din limba rusă, am făcut cunoștință temeinică aprofundând literatura acesteia
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
cu un important critic sovietic, Lev Ozerov, redactor-sef la „Literaturnaia Gazeta” al cărei director era Constatin Simonov. Am impresia că Ozerov fusese trimis într-o călătorie la noi tocmai ca să se liștească după teribilele critici relatate de toată presa ideologică și comentate până-n cele mai mărunte rubrici de teorie literară. Venise în liniștea Casei de creație de la Sinaia și legumea cumpătat la votcă povestindu-ne prin ce furci caudine trecuse. Înțelegeam că fusese groaznic pentru el, și de asta le-
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
-i mai avea în conducere, trimițându-l aici să se liniștească prezentând filme sovietice împreună cu celebra Ladânina. Cunoscându-l, însă, bine din scris pe Simonov, eu am făcut impolitețea și l-am întrebat despre reacțiile aceluia față de actul de dictatură ideologică. „Nu-i pasă! - mi-a răspuns omul bându-și necazul - Ce, pe ei îi trag la răspundere, sau pe noi?!... Noi, criticii, dragul meu, suntem cei care plătim ponoasele dacă se întâmplă ceva!... Noi suntem eșalonul ideologic. De la noi se
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
actul de dictatură ideologică. „Nu-i pasă! - mi-a răspuns omul bându-și necazul - Ce, pe ei îi trag la răspundere, sau pe noi?!... Noi, criticii, dragul meu, suntem cei care plătim ponoasele dacă se întâmplă ceva!... Noi suntem eșalonul ideologic. De la noi se cere să facem literatura cum vor șefii. Ni se atrage mereu atenția că, în literatură, noi avem puterea adevărată și că numai pe noi se contează cu adevărat. Ceilalți, or fi ei băieți talentați, dar, în fond
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
multe altele, toată pleiada de la Picasso la Salvador Dali, la filiformele lui Moore, la tehnicismul american și mistica abstracționismului rus practicată de cei care aleseseră libertatea occidentală. Prin faptul că eram obligați să ne aliniem cât mai repede oricărui demers ideologic venit în acea vreme de la Moscova, paradoxul succesului acestei cărțulii în România era teribil de grăitor, chiar dacă criticul autor sau criticii oficiali din spatele autorului se bucurau că înjurăturile lor pline de lecții de realism socialist au succes. Pentru că realismul socialist
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
înțelege ca lumea decât după ce, prin propria experiență a generației mele, pe propria-mi piele și în propriul meu dezavantaj, mi-am dat seama cum arăta cu adevărat structura acțiunii de critică-control-supraveghere și limitare estetică la factorul impus prin instrumentare ideologică sau chiar polițieneaască. Cel care, preluat și la noi, ne-a marcat definitiv relațiile cu critica literară. Pentru că se desfășura compromițând total actul în sine al criticii literare și artistice, așa cum evoluase el de la Boileau, Sainte-Beuve, Hippolyte Taine, Brunettiere până
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
de înflorire a libertățillor de creație, de la Maiorescu la Călinescu. Și, compromițând actul critic ce condusese cândva până la superba artă a literaturilor comparate și a aparatelor critice cu care se puteau studia acestea, l-a făcut să decadă în servilism ideologic sau chiar polițienesc. Iar, pe lângă o asemenea calamitate, compromițând o literatură întreagă prin atacurile consecvente la care o supunea. Am înțeles pe pielea mea și a cafenelei literare bucureștene care, oricât de spiritual-palavragie ar fi fost, se simțea din ce în ce mai atacată
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
acuză de „asimilarea excesivă a unor poeți dintre cele două războaie (Ion Barbu și Tudor Arghezi)", ca apoi, la primul Congres al Scriitorilor din iunie 1956, să-l învinuiască de „snobism, evazionism, influențe ale ideologiei burgheze, infiltrații liberaliste, slabă pregătire ideologică, lipsă de contact cu realitatea, precum și confuzii cu privire la raportul dintre libertate și îndrumare". Atmosfera de suspiciune, intrigile din tagmă, piedicile puse sub diverse pretexte la publicarea volumului așteptat și a unor poezii trimise la reviste, lipsa de bani îl izolează
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
regiunile îndepărtate ale URSS la 1 aprilie 1951 a credincioșilor confesiunii „Martorii lui Iehova”; -lichidarea proprietății private, confiscarea bunurilor materiale ale țăranilor și colectivizarea satului; prigoana împotriva Bisericii și a slujitorilor cultelor, închiderea, profanarea și demolarea locașurilor de cult; -ofensiva ideologică și propagandistică împotriva scriitorilor și valorilor noastre naționale; sovietizarea, rusificarea și deznaționalizarea populației prin sistemul de educație și cultură, aparatul administrativ, mass-media și propogandă; manipularea și deformarea conștiinței identitare prin falsificarea istoriei, impunerea unor ritualuri, monumente și simboluri străine firii
CE MAI POATE ÎNSEMNA 9 MAI PENTRU REPUBLICA MOLDOVA? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346886_a_348215]
-
relație Stat - Biserică universal valabil, cu aplicabilitate în interiorul tuturor statelor, deși pot exista unele asemănări și similitudini, deoarece fiecare Stat își reglează și conturează aceste relații ținând seama de tradițiile culturale și religioase proprii și mai ales de cadrul politico - ideologic și axiologic pe care și-l asumă. Este cunoscut faptul că în epoca noastră fiecare Stat în cadrul independenței și suveranității sale, își normează relațiile cu Biserica sau cultele recunoscute, în așa fel încât fiecare țară creează premizele legale ale raporturilor
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT – BISERICĂ, ÎN ROMÂNIA, ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, CONTEMPORAN, PRECUM ŞI ÎN CONTEXTUL REVIZUIRII CONSTITUŢIEI... de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/346230_a_347559]
-
a fost dominată de curentul prolecultist, acum, într-o grabă și furie de nedescris, dorind parcă să recupereze handicapul perioadei de stagnare și regres, eliberată de canonicitate și de ideologie politică, ea face pași mari înspre lirismul pur, aritmat, cursiv ideologic, neprozodic, ce ar putea fi parcă încadrat în postmodernism. Între eforturile remarcabile în acest sens se numără și cele ale poetului giurgiuvean Ioan Untaru, care ne pune în față un nou volum, al cărui titlu, Poeme cu ochi înguști”, sugerează
ION UNTARU-POEME CU OCHII ÎNGUŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346388_a_347717]
-
ziaristă de la „România Liberă", Gilda Lazăr, a remarcat, într-un articol, rolul extraordinar pe care îl are religia în așezarea temeliei noii generații. Cei care luptă împotriva religiei ca materie de învățământ o fac din snobism sau dintr-o formulă ideologică oarecare, cu reminiscențe de alt gen. Nu pentru că ar avea convingerea că este ceva rău, ci doar ca să nu fie așa cum ar trebui să fie. Așadar, în concluzie, „Cei care luptă împotriva religiei în școală o fac din snobism" - Din
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
poată învinge forțele iraționale care îl confruntă din adâncul ființei lui și să dobândească adevărata libertate interioară și lăuntrică după Dumnezeu. Autorul acestei lucrări mai afirmă că “religia a fost substituită în întregime sau parțial de pluralitatea sistemelor religioase ori ideologice, care se relativizează în mod reciproc și derutează omul. La rândul ei, globalizarea tinde să desființeze spațiile concepute ca locuri de siguranță și de identitate, ca patria, neamul, poporul, casa, Biserica sau anumite valori (re)cunoscute ca atare, și poate
PREASFINTITUL PARINTE EPISCOP VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348241_a_349570]
-
fost perceput că o perioadă de deschidere a UBB înspre exterior. Au crescut numărul bursierilor clujeni în străinătate, precum și lectoratele de limbă română în Europa Occidentală și SUA. Și relațiile sau contactele cu universități occidentale s-au accentuat. Celebrele „teze ideologice din iulie” de la Mangalia ale lui N. Ceaușescu, după întoarcerea din periplul asiatic, par să nu fi înăsprit starea de „deschidere” spre exterior și să nu fi inhibat emulația intelectuală a Universității „Babeș-Bolyai”, sub rectoratul lui Ștefan Păscu. Asistentul Mircea
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
a fost decan. Așa am dus-o cât a fost, până în 1976, rector profesorul Păscu. S-a schimbat în mai.” Tânărul absolvent de Istorie, Ioan Dragan, a surprins personalitatea proeminenta a lui Ștefan Păscu de a nu ceda la presiunile ideologice oficiale provenite de la București, fiind un protector al profesorilor și cercetătorilor clujeni: „Mi-a comunicat că doi istorici de origine germană de la Institutul de Istorie, Konradt Gundisch și Iosif Wolff, că au făcut cerere de plecare în RFG. În mod
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
era cureaua de la port-hart, pe un șantier arheologic, când lucra la Sarmisegetuza.” Constantin Daicovicu pentru a-și menține privilegiile și cariera în ierarhia universitară clujeană a făcut compromisuri radicale sprijinind regimul comunist din România. A publicat texte de un oportunism ideologic greu de înțeles pentru un mare savant, ce ascunde și un arivism funciar: „(...) Prin Tine, mândră Întruchipare a puterii populare, ne simțim cu toții puternici și stăpâni pe soarta noastră. Tu neclintit așezământ al nostru, ai făcut să fie un trup
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
mai ales în țările majoritar ortodoxe, trebuie să răsune în forță, pentru a demasca impostura acelor minorități irelevante numeric, dar curajoase până la impertinență. Pluralismul poate reprezenta o provocare pentru Biserică, atâta vreme cât ajută la filtrarea și decantarea adevăratei învățături, în comparație cu oferta ideologică postmodernă. Pluriconfesionalismul obligă Biserica la acceptarea dialogului și, totodată, la combaterea fermă a contra-mărturiei (prozelitismului). Totodată, este necesară și o responsabilizare mai înaltă a structurilor ecleziale centrale și locale, în vederea depistării și remedierii acelor sincope din activitatea misionară și pastorală
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
astăzi - membru al corpului eclezial, cu toate implicațiile sale fiindcă taina persoanei este o realitate centrală a creștinismului. Și, deci, acțiunea socială a Bisericii are ca temei de referință valoarea persoanei, întrucât prin persoană se depășește o înțelegere exclusivistă și ideologică a relației dintre Biserică și societate. Nici sistemul ideologic centrat pe individualism, nici cel bazat pe colectivism nu pot epuiza realitatea persoanei. Persoana ca ființă orientată spre transcendență și deschisă totodată comuniunii cu semenii integrează atât verticala, cât și orizontala
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
fiindcă taina persoanei este o realitate centrală a creștinismului. Și, deci, acțiunea socială a Bisericii are ca temei de referință valoarea persoanei, întrucât prin persoană se depășește o înțelegere exclusivistă și ideologică a relației dintre Biserică și societate. Nici sistemul ideologic centrat pe individualism, nici cel bazat pe colectivism nu pot epuiza realitatea persoanei. Persoana ca ființă orientată spre transcendență și deschisă totodată comuniunii cu semenii integrează atât verticala, cât și orizontala existenței. Persoana ca entitate relațională se împlinește în viața
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
de cercetător de la Foreign Policy Research Institute din Philadelphia, când preda și la University of Pennsyilvania, ținând cursuri despre sistemele politice comuniste, despre marxism, revoluții, utopii. „În 1988 publicasem la editura Routledge cartea Mizeria utopiei, în care susțineam teza eroziunii ideologice a sistemelor leniniste drept factor crucial într-o iminentă prăbușire. Urmăream cu mare atenție ce se întâmpla în URSS, reîncepusem să studiez limba rusă pentru a putea citi în original Pravda și Literaturnaia Gazeta. Îmi amintesc perfect că în vara
DESPRE 1989. NAUFRAGIUL UTOPIEI DE VLADIMIR TISMANEANU SAU PUTEREA CELOR FARA PUTERE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345027_a_346356]
-
filmului religios" sau a "religiei în cinema", monografii de cineaști, importante periodice de specialitate, filozofie generală și antropologie), arată o seriozitate rar întâlnită în breasla show-biz-ului, chiar și la teoreticieni. Lucid, subtil și lipsit de patetism, fără fundamentalisme religioase sau ideologice și teze enunțate cu pumnul (spre deosebire de filmologia occidentală, adesea impregnată ba de marxism, ba de freudism sau alte ideologii politic-corecte ale vremii), Părintele Teofan Mada știe să păstreze duhul confesional ortodox în subtextul abia vizibil al scriiturii, făcându-l să
PĂRINTELE TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345072_a_346401]
-
politic recunoscut de occident ca o personalitate diplomatică de o probitate morală incontestabilă sfârșește neștiut de nimeni în condiții de mizerie inimaginabile, într-o celulă din Sighet, mâncat de viermi și singurătate. PCR-ul nu-și va uita adversarii săi ideologici cei mai acerbi, legionarii. Arestările operate în sânul Gărzii de Fier sunt de ordinul miilor iar anchetele la care sunt supuși cunosc o duritate extremă. Fascist devine sinonim absolut cu legionar, iar legionar este o etichetă într-atât de stigmatizantă
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
pe deplin înțeleasă decât aplicându-i-se această contextualizare. Incapabil de creație, comunismul a distrus fără să poată pune nimic în schimb și, în urma acestei constatări a cărei concretețe e incontestabilă, se impune ca, abordând comunismul ca regim politic sau ideologic, să-l privim și din perspectivă teologică. „Antispiritul comunist” de care pomenește părintele André Scrima este în fond acel suflu demonic care îl străbate în toate cotloanele sale. Proteic și insidios, comunismul își păstrează constanta demonică în toate împrejurările. Ca
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]