3,687 matches
-
moartea lui Mihai Eminescu" și vizitase spitale din Iași, aflând niște detalii foarte tulburătoare. Eram cu toții victime ale spuselor oficiale că Eminescu ar fi fost răpus de o boală venerică dublată de o demență paralitică. Simion, foarte contrariat de defăimarea idolului lui, stăruise și obținuse aprobarea să răscolească arhivele spitalului Socola și dăduse peste însemnările neurologului Ovidiu Vuia, din care rezulta că sub masca tratamentului de sifilis, marele poet ar fi fost în realitate intoxicat cu mercur. Prin defăimarea lui Eminescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
să bată din mâini și să sară pe arcurile canapelei și râsul ei croncănitor umplu încăperea. Nici nu vrea să citească, hî,hî,hî. Ia te uită, Nik, nici nu vrea să citească, se teme să nu i se sfarme idolul ca și cum nici n-ar fi fost! Carmina se smulse din locul unde era împietrită și, propulsată de o forță mai tare decât ea, alergă către ieșire. În timp ce cobora în goană scările, ascultă prin ușa rămasă larg deschisă hohotele hidoase ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
-i faciliteze ieșirea din inerție. Tot ce făcuse ea până atunci i se părea un travaliu împrăștiat, lipsit de germene, flotant, o rupere infructuoasă de la viața de dinainte. Nu se alesese decât cu idei dispersate și haos și cu un idol care se sfărâmase de la prima încercare. După amiază ieși de la serviciu, plictisită la culme la gândul că o să petreacă niște ore lipsite de noimă. Era acea căldură iute de primăvară ce-ți moleșea sângele. Se deschise la haină, privi vitrinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
reușit să fac rost de un exemplar luna trecută, din Paris. Un adevărat trouvaille. Foarte inspirat. Aparent, Karp călătorea des În Franța. Se uită la copertă: Les Stupra, scria cu litere ornamentale. — Mulți oameni nu vor să accepte faptul că idolul lor mult iubit a fost cel care a scris aceste sonete. De aceea, cartea a fost surghiunită pe rafturile cele mai ascunse ale librăriilor. Poftiți, uitați-vă. Ne arătă o ilustrație. Dinamită pentru Hauptstein și pentru cei de teapa lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
În buzunar de Karp: În ceea ce privește conturul său, s-ar fi Încadrat perfect Între obiectele alungite de pe raft. — Lucrurile care ne plac au multe nume, remarcă solemn ghidul nostru, Înștiințându-ne că la fundație a fost preferată denumirea olisbos - după numele idolului viril confecționat din piele fiartă, folosit de femeile din Miletos, dar și de văduve, lesbiene sau alte femei depravate, pentru a face lucrurile mult mai excitante. Karp semăna cu un lector și vorbea ca dintr-o carte. Acum indică spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
în scenă la Arena Stage, din Washington, Livada cu vișini de Cehov. Vă place teatrul, Stanley H. Barkan? V-a ispitit ideea să scrieți și teatru? S.H.B.: Merg la unele piese de teatru și musicaluri. Ani buni, Shakespeare a fost idolul meu, văzându-i toate piesele prezentate în New York, sau Stratford, Connecticut, dar și Stratford din Canada și din Londra. I-am citit toate piesele și poemele, și aproape fiecare lucrare critică despre el. Piesele lui Oscar Wilde au fost și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
De la Mihai Eminescu la Nicolae Labiș (1989); Peisaj critic, I, II, III (1993, 1997, 1999);E. Lovinescu între continuatori și uzurpatori (1997); Cum am devenit stalinist (1997); A doua viață (1997); Imposibila neutralitate (1997); Dialoguri crude și insolite (1999); Amurgul idolilor (1999); Poezie română contemporană, I, II, (2000); Amintiri din epoca de platină (2000); În răspăr (2001); Repere critice (2001); În jurul libertății (2003); În pădurea de metafore (2003); Post-texte (2003); Jocul literaturii și al sorții (2004); Vorbind, în colaborare cu Laszlo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
camera trudei sale nocturne, aflată În faubourg St. Germain, Domnul Auguste Dupin prinde Îngrijorătoarea maimuță care a stat la originea crimelor din rue Morgue; retras În Îndepărtatul palat unde se confundă somptuos gema cu cutia muzicală, amforele cu sarcofagul, și idolul cu taurul Înaripat, prințul Zaleski rezolvă misterele Londrei; Max Carrados, not least, duce cu sine peste tot carcera portativă a orbirii. Acești detectivi statici, curioși voyageurs autour de la chambre, Îl prevestesc măcar parțial pe Parodi al nostru, figură inevitabilă, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
la el În ogeac, m-a Înlesnit cu cărțoaie temeinice dă daiboj și m-a poftit la chiolhanu de la quinta; e drept că fără gentlemane, da alea ie turnire dă cultură, pă ochii mei. Unii zic c-ar crede În idoli, da are În salon un taur dă fer mai ceva ca un tramway. Vineri dă vineri se oploșesc lângă taur toți akils, care sunt, așa cel puțin se clevetește, ăia inițiați. Trecuse un kil de vreme de când jinduia doctoru Abenhaldun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
uimitul nostru oraș. Limba mea, care pare mai curând făcută din cărămidă, a mai pomenit de furtul talismanului Zeiței. În inima Yunnanului e un lac de taină; În miezul lui, o insulă; În buricul insulei, un sanctuar; În sanctuar strălucește idolul Zeiței; iar În diadema idolului, talismanul. Nu mă Încumet să zugrăvesc juvaerul care Își are sălașul Între cele patru ziduri. Am să vă atrag doar luarea-aminte că el e tăiat În jad și e cu totul transparent, are forma concisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
care pare mai curând făcută din cărămidă, a mai pomenit de furtul talismanului Zeiței. În inima Yunnanului e un lac de taină; În miezul lui, o insulă; În buricul insulei, un sanctuar; În sanctuar strălucește idolul Zeiței; iar În diadema idolului, talismanul. Nu mă Încumet să zugrăvesc juvaerul care Își are sălașul Între cele patru ziduri. Am să vă atrag doar luarea-aminte că el e tăiat În jad și e cu totul transparent, are forma concisă a nucii, iar harurile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
golită, spunând filosofic, ca unul ce visează cu voce tare: — Și când te gândești că eu le-am inventat numele. — Alias? am Întrebat printre gemete. Musante nu se numește Musante? Renovales nu e Renovales? Limardo nu e genuinul patronimic al idolului pe care-l aclamă microbiștii? Răspunsul a făcut să mă lase toate membrele. — Cum? Dumneata mai crezi În microbiști și idoli? Pe ce lume trăiești, don Domecq? Chiar atunci a intrat o ordonanță care părea pompier și a șușotit că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
am Întrebat printre gemete. Musante nu se numește Musante? Renovales nu e Renovales? Limardo nu e genuinul patronimic al idolului pe care-l aclamă microbiștii? Răspunsul a făcut să mă lase toate membrele. — Cum? Dumneata mai crezi În microbiști și idoli? Pe ce lume trăiești, don Domecq? Chiar atunci a intrat o ordonanță care părea pompier și a șușotit că Ferrabás voia să-i vorbească domnului. — Ferrabás, crainicul cu voce de catifea? am exclamat. Promotorul cordialei după-amieze de la treisprezece și cincisprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
șocante în jurnalele televizate, influențează chiar desfășurarea unor evenimente: câte greve sau demonstrații de stradă nu au fost anulate pentru că televiziunile nu au ajuns la fața locului? Câte persoane n-au fost ridicate din anonimat de televiziune și transformate în idoli peste noapte? Și câte persoane nu au fost doborâte de televiziune?"6. Fără să mai mire pe nimeni, televiziunea este un modus vivendi. Televiziunea ne trăiește viața publică, viața politică, viața privată sau îi inspiră pe mulți care trăiesc o
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
telefonului a început să dirijeze mari mase de oameni în revoluție. El era un conducător... Ieșea și pe balcon și dând din mâini cânta "Internaționala" în fața unei mulțimi închipuite adunată să-l aclame ca pe Troțki, sau ca pe Malraux, idolul său. Pe urmă revenea la telefon și cu glas măreț continua: "Ana, tu preiei conducerea în sectorul galben. Luca, tu te pregătești să intri în foc venind de la uzinele Malaxa... Dej, tu..." Curând se vindecase și dispăruse la Cluj. Ce
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
așa cum nu sunt înțeleși și se râde de marii profeți. O să vă spun trei metamorfoze ale spiritului, continua filosoful, cum spiritul devine cămilă, cum cămila devine leu și cum în fine leul devine copil... Și filosoful continua luând în derâdere idolii, preoții, miloșii, virtuoșii, canaliile, înțelepții iluștri, oamenii sublimi, savanții, poeții. O poezie abia frânată, o poezie a gândirii însă, dar și a unei exaltări lucide, curgea ca un torent peste pagini. Era greu să spui că însăși gândirea era și
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
exista în sala cu oglinzi. Nu se puteau dispensa de el, de fascinația și de teama pe care le-o inspira imaginea lui. Era Dumnezeul lor, un Dumnezeu bolnav, șchiop, îmbătrînit, chinuit de gută și maniac, cu toate atributele unui idol local, unui vraci de care aveau nevoie și pe care vroiau să-l știe la locul lui, chiar fără să-l vadă, cu atât mai de temut cu cât era mai invizibil, pe care să-l bârfească și de care
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
cu britanicii, apologia "războiului drept" ca mijloc "eficient" de prevenire a terorismului, să adopte principiul neutralității (fie cu asumarea trecutului, precum germanii, fie fără această asumare, ca japonezii) sau să încerce, pe cont propriu, sfărâmarea celui mai pernicios dintre falșii idoli: eticul vidat de apelul la sacru, care, deși apără și chiar garantează dreptul la viață al fiecărui individ în plan teoretic, îl condamnă pe acesta din urmă la moarte în plan practic. Această ultimă soluție nu este însă posibilă decât
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
luat toată turma și toate averile pe care le avea: turma, pe care o agonisise în Padan-Aram și a plecat la tatăl său Isaac, în țara Canaan. 19. Pe cînd Laban se dusese să-și tundă oile, Rahela a furat idolii tatălui său; 20. și Iacov a înșelat pe Laban, Arameul, căci nu l-a înștiințat de fuga sa. 21. A fugit astfel cu tot ce avea, s-a sculat, a trecut Rîul (Eufrat), și s-a îndreptat spre muntele Galaad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
știa că Rahela îi furase. 33. Laban a intrat în cortul lui Iacov, în cortul Leii, în cortul celor două roabe, și n-a găsit nimic. A ieșit din cortul Leii, și a intrat în cortul Rahelii. 34. Rahela luase idolii, îi pusese sub samarul cămilei, și șezuse deasupra. Laban a scotocit tot cortul, dar n-a găsit nimic. 35. Ea a zis tatălui său: "Domnul meu, să nu te superi dacă nu mă pot scula înaintea ta, căci mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
tot cortul, dar n-a găsit nimic. 35. Ea a zis tatălui său: "Domnul meu, să nu te superi dacă nu mă pot scula înaintea ta, căci mi-a venit rînduiala femeilor." A căutat peste tot, dar n-a găsit idolii. 36. Iacov s-a mîniat, și a certat pe Laban. A luat din nou cuvîntul, și i-a zis: "Care este nelegiuirea mea și care este păcatul meu, de mă urmărești cu atîta înverșunare? 37. Mi-ai scormonit toate lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
cumva să faci legămînt cu locuitorii țării unde ai să intri, ca să nu fie o cursă pentru tine, dacă vor locui în mijlocul tău. 13. Dimpotrivă, să le dărîmați altarele, să le sfărîmați stîlpii idolești și să le trîntiți la pămînt idolii. 14. Să nu te închini înaintea unui alt dumnezeu; căci Domnul se numește gelos, este un Dumnezeu gelos. 15. Ferește-te să faci legămînt cu locuitorii țării, ca nu cumva, curvind înaintea dumnezeilor lor, și, aducîndu-le jertfe, să te poftească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
de ordinul unei realități care ne îndreaptă pașii spre tărâmurile morții. Spre acele spații unde corpul viu cedează locul unei figuri ce îmbină, în alcătuirea ei, mișcarea și inerția și a cărei materialitate este traversată de jocul forțelor invizibile, aidoma idolilor antichității, statui animate de puteri sacre, statui străbătute de energii venite de la zei ori de la moarte, oricum dintr-un loc de dincolo de viață. În jurul acestui discurs al lui Craig, bază a cercetării de față, au început apoi să se facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
gândirii lui Craig. Dacă respinge și corectează viziunea propusă de Craig - în „Actorul și Supramarioneta” - despre prima apariție a actorului (o viziune negativă, incriminând pătrunderea în forță a psihologiei, introducerea unei dimensiuni pur umane, legate de cotidian, de emoție, atunci când idolul antic s-a văzut detronat), o face tocmai pentru a-i acorda acesteia din urmă dimensiunea pe care s-ar cuveni să o aibă, aceea a unei apariții venite de altundeva, apariție a unui mort întors în lumea celor vii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
o statuie, și totuși, aidoma umbrei, statuia arhaică este și ea o umbră, o prezență reală ce trimite la un altundeva, la un spațiu de dincolo de realitate devenit, datorită ei, un element intrinsec al lumii reale 1. Ca, de pildă, idolul antic evocat în Actorul și supramarioneta 2 sau acei colossos de care e obsedată viziunea lui Craig în Despre arta teatrului, o viziune populată de statui. Într-adevăr, pentru a defini arta teatrului, Craig nu încetează să se refere la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]