6,525 matches
-
spus că nu suntem pe meleagurile unde au fost vii cu asupra de măsură? Înainte însă de a vorbi de viile Galatei și Miroslavei, aș vrea să vorbesc despre un călugăr cam nărăvaș... M-ai făcut curios peste poate, dragă ieșene: Iată ce se spune într-un document la 13 iunie 1623 (7131): „Io Ștefan Tomșa voievod, am dat această carte a domniei mele rugătorilor noștri,... de la... Sfîntul Sava, ca ei să fie tari și puternici cu cartea domniei mele a
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ai mai devenit, dragule! - l-am tachinat eu râzând. Am luat calea întoarsă și în cele din urmă am intrat pe strada Tudor Neculai. Din dreapta, de la înălțimea turlelor sale, ne privește biserica Sfântul Vasile. Mă opresc și privesc întrebător la ieșean... Nici nu mi-am dat seama când ieșeanul mă ia la vale: -Ce zici tu? Aista habar nu are ce și cum devine treaba cu biserica asta. Ei uite că n-ai brodito, vere. Află că biserica a fost zidită
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
un bătrân „lup de mare”, vere. O vorbă de duh ține loc și de foame. Așa se face că nu mi-am dat seama măcar că deja călcăm pe Podul Lung,cum se numea cândva Strada Nicolina de astăzi. Pășesc alături de ieșean și inteleg că spusa lui precum i s-au terminat rezervele din cambuză nu a fost decât o glumă, fiindcă calcă vioi, încât abia îmi pot acorda pașii cu ai lui. Nu mă pot abține și îl întreb: S-a
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
încotro și mă supun dorinței tale. Pe mâine! Dacă ai să-mi spui și unde ne vom vedea, atunci totu-i la locul lui. Ce-ai zice ca mâine dimineață să ne vedem la picioarele Luceafărului? De n-aș fi ieșean get-beget, te-aș fi întrebat de unde până unde să ne întâlnim la picioarele Luceafărului? Care Luceafăr? Dacă ai priceput unde, te voi aștepta mâine în zori. Să ne vedem sănătoși! * Pe când pleoapa răsăritului se ridica lăsând ca soarele să-și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ai să crezi că ai scăpat numai cu atâta, asta se cheamă bucurie în mână străină. Adică ce ai vrut să spui cu asta? Să-mi tălmăcești ce reprezintă cele două figuri alegorice de la picioarele „Luceafărului”? Da’ amarnic mai ești, ieșene! Află tu că bătrânul reprezintă „Filozofia”, iar femeia „Poezia”. Și, ca un detaliu, pentru „Poezie” a pozat chiar soția sculptorului, pictoriță născută Niculescu. Așa parcă mai vii de acasă, dar să nu zici hop până nu-i sări. Acuma ce
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de ales...” După acest duș rece ca gheața, te-aș ruga să pornim mai departe. Nu înainte, însă, de a-mi spune de când dăinuie aici această minune arhitectonică, Biblioteca Universitară „Mihai Eminescu”? Da’ știu că te zăhăie rău curiozitatea, dragă ieșene. Dar când îi intra și tu în morișca întrebărilor mele!... Numai să apuci să mă întrebi înainte de a o face eu... La această remarcă, mi-a trecut prin minte, așa ca o fulgerare: „Să știi că are dreptate pezevenghiul, fiindcă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
case năruite... Circuri sau panorame ambulante se perindau vremelnic acolo”. Tare mă tem că ar cam fi cazul s-o luăm din loc, fiindcă soarele a urcat deja cam două suliți pe cer, vere. Sunt nevoit să-i dau dreptate ieșeanului și să pornesc alături de el. Îl văd privind cu mare interes spre casa D. Cozadini de peste drum, care o vreme a fost în stăpânirea Ministerului de Război și reședință a Corpului IV Armată. În scurtă vreme, ajungem în dreptul casei logofătului
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
-În anul 1897 după Hristos. După ce îl salutăm cu o adâncă plecăciune pe Mihail Kogălniceanu - omul providențial al neamului românesc - grăbim pasul spre grădina Copoului. Până în poarta grădinii îmi formulez discursul pe care am de gând să-l susțin în fața ieșeanului despre Monumentul Eroilor Diviziei a II-a Cavalerie. Așa după cum mă așteptam, ieșeanul m-a și întrebat: Știi ceva despre această minune? Întâi află că autorul acestui monument este sculptorul Ioan Dumitriu-Bârlad și că monumentul se află pe acest loc
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
care poetul l-a exprimat cum nu se poate mai frumos. Teiul încă trăiește, deși poartă multe semne care arată că timpul nu l-a iertat. Dar... De unde ai mai scos un nou “dar”, vere? Acest “dar” are suport,dragă ieșene, și încă unul foarte vânjos! Adică? Păi n-ai văzut că prin tulpina lui bătrână a pornit - așa, într-o doară - tocmai din rădăcină, un mugurel care... năzuind spre lumină a crescut an de an și acum este un tei
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Cum ai pășit în Parcul Expoziției, zăbava îți și iese în cale. Cum era și firesc, după ceva cale am intrat în parcul cu pricina. Din stânga ne privește trist “Arcul Academiei Mihăilene”. Îndată îl iau la întrebări pe dragul meu ieșean: Poți să-mi spui de când șade acolo, nebăgat de nimeni în seamă, acel monument? În 1936, au avut loc Serbările Iașului. Cu această ocazie, primarul orașului, Osvald Racoviță, a rezidit Arcul Academiei, demolat în 1890 din axul străzii ce ducea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
alta - ori s-a cam “jucat” cu norocul de vreme ce în cei peste șapte ani trecuți de la împrumut nu a reușit să-și achite datoria. Mi se pare mie, ori l-ai ghicit pe marele vameș Manolachi? - l-am întrebat pe ieșean, care zâmbea pe sub mustață. Cât l-am ghici, cât m-a ajutat hotărârea lui Vasile Lupu voievod din 5 septembrie 1634 (7142), în care spune că l-a dat rămas pe turcul Mustafa Celeb, care a pârât mănăstirea Sfântul Sava
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vreo douăsprezece sate, sălașe de țigani, vaci, oi, vii în rândul cărora intră și “patru pogoane și trei hirte la Copou” precum și “2 poloboace vin ot Copou în pivniță la mănăstire”. Întreabă-mă cine nu avea vii în Copou, dragă ieșene. Nu te întreb, fiindcă multă lume se îndulcea cu “poama” și vinul din Copou. Dintr-un zapis al lui “Sămion Gînga seimăn agiesc” aflăm că acesta a vândut patru pogoane de vie din Copou pe Valea Ursului lui “Toader Vîrnav
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mai 1785 opt pogoane de vie din Dealul Ursole din Copou, de la Ioniță fost bașceauș. Și vodă îl plătește “binișor”, fiindcă, pe lângă bani, îi mai dă “și zeci suflete de țigani din drepți țiganii domnești”. Acuma, ține-te bine, dragă ieșene. Da’ care-i baiul, vere? Imaginează-ți că și un voievod poate rămâne dator către un slujbaș domnesc! Care-i acela care a avut curajul să-și ceară datoria de la vodă? Slujbașul domnesc este Iordache Balș, mare vistiernic, iar datornicul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
altfel... puteau să rămână fără viile din stăpânire. Apoi o îngrăditură însemna “o ogradă”, mai ales că acolo era și o casă. Să n-o iei ca pe o laudă, ci ca pe o revenire cu picioarele pe pământ, dragă ieșene. Observația de mai sus se impunea de la sine. Ești cam zgârcit cu aprecierile, vere. Data viitoare - dar asta nu știu când - voi fi mai darnic... Când în afaceri este implicat un slujbaș precum Iordache logofăt al Mitropoliei, apare și mitropolitul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
2500 de lei! Apoi aceștia erau bani la vremea aceea, nu șagă, vere. Acuma, socotind suprafața viilor vândute și dăruite aici în podgoria Copoului, ar cam ieși vreo 32 de fălci și jumătate, plus 142 de pogoane. Îl ascultam pe ieșean făcând aceste socoteli, dar priveam peste întinderea dealurilor Copoului, dincolo de care soarele se rostogolea ca o minge de foc după ce și-a lăsat puterea miraculoasă în boabele strugurilor de vie... Mă întorc către ieșeanul rămas tăcut în contemplarea pulberii de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
142 de pogoane. Îl ascultam pe ieșean făcând aceste socoteli, dar priveam peste întinderea dealurilor Copoului, dincolo de care soarele se rostogolea ca o minge de foc după ce și-a lăsat puterea miraculoasă în boabele strugurilor de vie... Mă întorc către ieșeanul rămas tăcut în contemplarea pulberii de aur ce plutește deasupra viilor ruginite... Când își revine din reverie, îmi zâmbește obosit. Păi o făcurăm și pe asta. Am călcat pas cu pas și pe urmele stăpânilor de vii și de pe această
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cal care să ne ducă acasă când la trap, când la galop, cu gândul la “Șarja Cavaleristului” care a fost așezată la intrarea în manejul Regimentului 7 Roșiori de aici din Copou. Fiindcă veni vorba de acel manej, află dragă ieșene, că acum vreo 55 de ani - pe când acesta încă exista - am asistat la un concurs hipic național desfășurat pe el. Atunci am văzut ce înseamnă un cal de rasă și ce este o mârțoagă! Apoi ce înseamnă să călărești pe
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
am! Atunci încălecarea, și la galop! Înainte de a ne lua vântul, spune-mi cam pe unde ne putem vedea mâine dimineață, ca să ajungem la podgoria cu nume exotic... Da, da. Se spune că vierii unguri veniți să lucreze în viile ieșene ar fi dat numele de Șorogari viilor de dincolo de Morile de Vânt. Ai să te întrebi de ce Morile de Vânt și nu Moara de Vânt, cum se numește locul astăzi? Am eu copia unui document descoperit de mine în vreme ce umblam
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
totuși locul unde ne vedem mâine dimineață. Îți mai aduci aminte de satul Rufeni, dăruit de Constantin Duca voievod mănăstirii Copou? Cum să nu? Da’ ca să ajungi acolo, trebuie să pornești din Târgul Cucului. Iaca și locul de întâlnire, dragă ieșene. Strașnic mai știi s-o aduci din condei, vere. Dar n-am încotro. Așa că mâine mă găsești în Târgul Cucului. Atunci îți urez poftă bună și pe mâine! Să ai la poftă și poftă bună. Ne vedem mâine dimineață. * În
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
acolo unde ieșeanul sigur s-a înființat cu ultimul cântat al cocoșilor... Merg cu spor îmboldit și de răcoarea dimineții care se prelinge cu șiretenie pe șira spinării. Ca un făcut, am avut dreptate și de această dată. Dragul meu ieșean ședea cu ochii în soare așteptându-mă. Cine știe de când?... Ai venit mai devreme ca să ai timp să târguiești făină până ce ajung eu? Fosta-i lele când ai fost. Acum nici urmă de făină. Târgul Făinii, cum îi spunea locului
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
arunca o privire Sinagogii Mari, care a fost edificată între anii 1657-1682 pe un teren al mănăstirii Aroneanu, unde exista și un cimitir. Privind anul edificării sinagogii, sunt mai multe păreri pe care le-am spus noi în cartea “Ești ieșean, vere?” Ce te faci, însă, cu cel care nu a citit această carte? Atunci, povestește. Apoi în cartea “Iașii vechilor zidiri” a distinșilor autori Dan Bădărău și Ioan Caproșu, într-o notă de subsol, citim: “Havley, op. cit. 36, ne dă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
În 1762, ea a fost renovată în forma ei de astăzi>”. Pe marmura de pe zidul lăcașului citim, însă: “Sinagoga... terminată în 1671 este urmașa Sinagogii din 1580”. Dar lucrurile nu se opresc aici. În lucrarea autoarei Aurora Fecheci: “Monumente arhitectonice ieșene” citim: “Sinagoga Mare de pe strada Sinagogilor, zidită în stil baroc târziu, între anii 1659-1670, refăcută în 1756 și apoi în secolele XIX și XX”... - am sfârșit eu pledoaria oftând... Nu ofta, vere. Tu ai vrut-o. Și să-ți spun
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de seamă, pe aici nu prea mai avem pentru ce zăbovi, vere. Și care ar fi calea pe care ne-ar putea purta pașii? După oarece hodin , ar cam trebui s-o luăm pe Valea Cozmoaiei. Fie pre voia ta, ieșene. Pornim către cetate ușor dezamăgiți că n-am putut afla prea multe despre viile și stăpânii acestora de la Șorogari. Și pe aceste dealuri sunt vii întinse nu șagă! Ajunși în Târgu Cucului, ne luăm rămas bun, cu promisiunea ca mâine
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mâine dimineață să ne revedem la Bariera Socolei. * Soarele abia a făcut ochi. Mi-am luat rucsacul și bastonul - fiindcă astăzi avem oarece cale de străbătut - și am pornit la drum. Merg cu ochii în zare, să-l dibui pe ieșean cocoțat pe spinarea pasarelei Buciumului, dar nu se vede nici umbră. Te pomenești că “a adormit pe cămeșa fimeii” cum se zice și am de așteptat nu șagă - gândesc eu când urechile îmi sunt lovite de un râs din toată
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
putem pleca liniștiți spre Valea Cozmoaiei. Dincolo de pasarelă, intrăm pe strada Trei Fântâni. Urmând “Drumul hoților”, ce ni se deschide în față, depășim botul dealului Căprița și numaidecât ni se deschide largă Valea Cozmoaiei. Privesc doar cu coada ochiului către ieșean, care mărșăluiește tăcut. Ca să nu mi-o ia el înainte, deschid vorba: -Nu știu cum, dar mi-am adus aminte de unul Nicoară, care la 30 mai 1620 (7128) spune că împreună cu “Nastasia, fămeia mea, și cu coconul nostru, cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]