7,197 matches
-
dacă ai fi fost de meserie, te-ai fi lăsat vrăjit, fiindcă tocmai ăsta e semnul că aparții breslei”. Să te poți lăsa cuprins de vrajă, să crezi în apariții, să crezi în miracolul existenței unei realități invizibile, al unui imaginar care se materializează - iată un har rezervat doar adevăraților oameni de teatru, actori, regizori, dar și spectatori. Apariții „fabricate” și fantome veridice Credința, atât de necesară în teatru, înseamnă, pentru Pirandello, credința în spectrele de orice fel, deci și în
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
sub un văl sunt doar niște imagini decepționante ale spectrului. Ne aflăm aici în fața problemei centrale ridicate de Craig: imensa dificultate a trecerii de la închipuire la real. Să recunoaștem totuși că teatrul se hrănește tocmai din această tensiune dintre nemărginirea imaginarului și forța viziunilor lăuntrice, pe de o parte, și limitele fizice ale scenei, pe de altă parte. Potrivit lui Craig, nimeni mai mult ca Shakespeare nu obligă un regizor să conștientizeze această contradicție și să se străduiască să-i găsească o
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
artă, precizează Genet, credința în frumusețe înlocuiește credința religioasă, dar resortul esteticii scenei rămâne și aici convingerea că în miezul aparenței se va produce o apariție efectivă. Oare Carmen, în Balconul, nu recunoaște deschis că, dintre toate scenariile evadării în imaginar propuse celor ce frecventează „Casa de iluzii” a doamnei Irma, cel mai mult o atrage apariția de la Lourdes a Fecioarei Maria? Când jucase „scena” pentru contabil, unul dintre clienții „Casei de iluzii”, fusese uluită, șocată chiar de efectele ei asupra
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
multiple, ascunse, topite în bidimensional de obișnuința noastră în a percepe, în a înțelege dimensiunile ca fiind lineare sau plane. Inversiunea este o ieșire din linearitate și din planitate (Greene, 2008). Semnificația inversiunii acoperă și înțelegerea aventurii spirituale în lumea imaginarului (Patapievici, 2004). Prin inversiune categoriile apar într-o altă perspectivă, relațiile dintre ele semnifică diferit, trec din zona difuză în cea clară, de la condiția de concepte vagi la aceea de concepte în sine, în care abstracțiunea este explicită, degajă sens
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
baza unui document, dar putem avansa ipoteza că, la Aristip, trupul e suflet și viceversa; că dihotomia platoniciană pare chiar lipsită de existență sau, cel puțin, lipsită de mize asemănătoare cu ale noastre, noi cei care trăim astăzi, formați de imaginarul dualist creștin. Astfel încât plăcerile sufletului și cele ale trupului, deosebite doar artificial, desemnează niște jubilări similare, deoarece sunt resimțite, trăite și percepute de aceeași identitate corporală, de aceeași subiectivitate carnală. Pentru că, să nu uităm, Aristip nu încetează a face din
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pe căi aprobate de societate (în caz contrar, sporește tensiunea psihosomatică, apărând starea de disconfort, anxietate, și sentimentul de frustrație). În scopul evitării anxietății, omul folosește tehnici variate: „sublimarea”, „mânia”, „anularea” semnificației a ceea ce ne incomodează, „personificările fantastice”(refugierea în imaginar) etc. După E. Fremm, omul occidental de azi este, prin excelență, o ființă nefericită, frustrată - această datorită incompatibilității dintre principiile practice promovate de societatea capitalistă (ex. egoismul, competiția acerbă etc.) și pricipiul „dragostei” (care reprezintă, după E. Fromm, „nevoia ultimă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
explicită, afișată. „Zâmbiți, sunteți văzuți!”, se poate citi în autobuzele pariziene. Deplasare datorată modernității. Supravegherea și-a schimbat practicile, dar asta nu ne va împiedica să aruncăm o privire asupra formelor prin care se exercita odinioară și care marchează încă imaginarul nostru de spectatori, de supraviețuitori ai secolului XX. Pentru generațiile actuale, percepția supravegherii e diferită, dar niciodată complet diferită: va persista întotdeauna un sâmbure de neliniște, un anume disconfort, o suspiciune. Căci memoria funcționează, ea se constituie într-un depozit
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
science-fiction: ecrane, circuite și conexiuni cu creierul uman, mașini de prospectare a crimei..., tot arsenalul instrumentelor de control care sperie și, totodată, fascinează publicul. Cinematograful mizează astfel pe incertitudinea care reunește panica produsă de ubicuitatea controlului și seducția neliniștitoare a imaginarului tehnologic. Spectatorul crede, deși nu îi vine să creadă... realul și irealul se confundă. În versiunea sa cinematografică actuală, „controlul” este în egală măsură constatare și proiecție, adevăr imediat și spaimă viitoare. Teatrul, în schimb, continuă să-și rezerve domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
la Catedra de jurnalism din cadrul Facultății de științe Politice). Cărți publicate În domeniul violențelor politice: Călătorie spre centrul infernului. Gulagul În conștiința românească (eseu), Fundația Culturală Română, București, 1998; Panopticum. Tortura politică În secolul XX (eseu), Institutul European, Iași, 2001; Imaginarul violent al românilor (eseu), Humanitas, București, 2003; Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții (eseu), Polirom, Iași, 2004; Gulagul În conștiința românească. Memorialistica și literatura Închisorilor și lagărelor comuniste (eseu), ediția a II-a, Polirom, Iași, 2005. A publicat Împreună cu studenții săi
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
XXI, Limes, Cluj-Napoca, 2005; România Înghesuită. Ipostaze ale ghetoizării În comunism și postcomunism, Limes, Cluj-Napoca, 2006. A beneficiat de mai multe burse și stagii de cercetare În domeniul universului concentraționar. Este director de program În cadrul Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului, din Cluj. Adrian Cioroianu este doctor În istorie, conferențiar la Facultatea de Istorie a Universității din București. Volume publicate: Scrum de secol. O sută de povești suprapuse, Curtea Veche, București, 2001; Focul ascuns În piatră. Despre istorie, memorie și alte
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și umanism În Banat. Secolul XVII, Editura de Vest, Timișoara, 2003; Istoria Transilvaniei, vol. II, Institutul Cultural Român, Cluj-Napoca, 2005 (coautor). Ioan Stanomir este licențiat În drept și litere, Universitatea București. Doctor În drept, Universitatea din București. Domenii de interes: imaginarul comunist, istoria ideilor politice și constituționalismul comparat. Volume publicate: Reacțiune și conservatorism, Nemira, București, 2000; Nașterea constituției. Limbaj și drept În Principate, până la 1866, Nemira, București, 2004; Conștiința conservatoare. Preliminarii la un profil intelectual, Nemira, București, 2004; O lume dispărută
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Cadru constituțional și „putere populară”tc "Cadru constituțional Și „putere populară”" Înțelegerea cazului românesc nu poate fi disociată de o dimensiune a politicii postbelice: realitatea expansiunii sovietice (succesoare a puterii germane, ca factor hegemon) este dublată, la un nivel al imaginarului politic, de fascinația pe care antifascismul și lupta de eliberare a Europei, asumate ca obiective de Uniunea Sovietică, le exercită În acești ani de după 1945. Departe de a fi doar o pasiune sovietică, comunismul devine În acestă epocă o pasiune
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
condițiile unui conflict internațional dintre URSS și țările occidentale, În momentul concret al intrării trupelor americane În țară, era principala direcție strategică În acțiunea rezistenței armate anticomuniste din România. Întreținerea și etalarea unui astfel de obiectiv s-a sedimentat pe imaginarul colectiv circumscris proiecției salvatorului, a unei ieșiri soteriologice din comunism și care a luat expresia mitului „venirii americanilor”. El se derulează În conformitate cu mecanismul construirii legendelor și miturilor, și anume acela al „reprezentării lumii În funcție de dorința și nevoile noastre”34. Ca
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cu speranța că mâine, poimâine se schimbă treaba și vor rămâne oamenii cum au fost Înainte, liberi”36. Amânarea venirii americanilor impunea realimentarea acestui mit, reconstruirea lui permanentă sau autorealimentarea lui dinspre aceleași impulsuri mesianice care frecventau În durata lungă imaginarul popular. Această realimentare presupunea În cele din urmă articularea referențială a mitului „venirii americanilor”, a unui descensus În timpul și spațiul așteptărilor Înfricoșate de pericolul instalării definitive a comunismului În lumea românească. Localizarea și temporația (articularea referențială) urmau să răspundă la
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În timpul și spațiul așteptărilor Înfricoșate de pericolul instalării definitive a comunismului În lumea românească. Localizarea și temporația (articularea referențială) urmau să răspundă la Întrebările: „Când?” (vor veni americanii) și „Cum?” (vor veni americanii). Momentul izbăvitor trebuia reamplasat din memorie și imaginar În istorie, care nu este altceva decât o reîntâlnire postbabeliană (după aprecierea lui P. Zumthor) a timpului cu povestirea, cuvântul. Așadar, momentul, temporalitatea (când?), a beneficiat de o povestire, de o anecdotică (cum?), iar Îngemănarea dintre timp și povestire recompune
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
prin ancheta orală producând o reconstituire istorică de primă importanță În concurență cu istoria oficială. În al doilea rând, percepția rezistenței anticomuniste s-a sedimentat la nivelul memoriei colective care se dispută sau se dinamizează prin jocul dintre real și imaginarul popular În cadrul actului memorizator. Altfel spus, imaginea luptătorilor anticomuniști transcrie o serie de clișee din durata lungă În receptarea lor Între real și imaginar. Figurile partizanilor beneficiază de transfigurări legendare. Astfel, unii dintre ei sunt asimilați cu haiduci sau eroi
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
sedimentat la nivelul memoriei colective care se dispută sau se dinamizează prin jocul dintre real și imaginarul popular În cadrul actului memorizator. Altfel spus, imaginea luptătorilor anticomuniști transcrie o serie de clișee din durata lungă În receptarea lor Între real și imaginar. Figurile partizanilor beneficiază de transfigurări legendare. Astfel, unii dintre ei sunt asimilați cu haiduci sau eroi populari, invulnerabili la gloanțe, posesori ai unor arme miraculoase primite În dar de la rege sau Împărat (aspect ce trimite spre prelucrările din imaginarul popular
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și imaginar. Figurile partizanilor beneficiază de transfigurări legendare. Astfel, unii dintre ei sunt asimilați cu haiduci sau eroi populari, invulnerabili la gloanțe, posesori ai unor arme miraculoase primite În dar de la rege sau Împărat (aspect ce trimite spre prelucrările din imaginarul popular ale actelor de Învestitură ale cavalerilor medievali), cum este cazul lui G. Pașca, comandantul unui grup anticomunist din Maramureș 49. Unii dintre ei au apariții miraculoase, salvatoare și justițiare În situații-limită, cum este cazul lui Sfîrloagă, partizan din Munții
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Munții Banatului 50. Percepția grupurilor de partizani transmisă prin memoria colectivă glisează așadar Între realitate și mit, fapt ce demonstrează că mișcarea de rezistență anticomunistă a avut un puternic impact În conștiința colectivă circumscrisă zonelor de activitate ale grupurilor. Degajările imaginarului popular din reconstituirea prin releul oralității a mișcării de rezistență rămâne În sarcina unor Întreprinderi istoriografice care ar trebui să-și asocieze particularitățile metodologice și interpretative centrate pe raportul dintre memorie și istorie. Acest raport este În fapt o confruntare
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de un simbol ce-și află semnificația în funcție de loc: - America pune accentul pe dorința de noutate (Lumea Nouă), de explorare, dar și de expansiune și de putere (țară bogată). Continentul european împărtășește parțial aceleași semnificații; - Africa, pământ de foc în imaginarul colectiv, asociată cu animalele sălbatice, cu savana, cu vegetația specifică, cu riturile animiste, simbolizează partea arhaică a psihicului și indică faptul că situația face apel la dimensiunea instinctuală; în funcție de scenariu, această animalitate îl sperie sau îl atrage pe cel ce
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
corpului. Barbă Barba este simbolul autorității și al puterii. Este motivul pentru care numeroși zei, dar și regi și conducători, arborează o barbă stufoasă. Barba falsă pe care o purtau faraonii era destinată să le sporească puterea și suveranitatea. În imaginarul popular, Moș Crăciun este și el reprezentat cu o barbă albă și lungă, semn al vârstei sale înaintate și al înfățișării protectoare pentru copil. Barba sa mătăsoasă îi îmblânzește trăsăturile și expresia, dar îi subliniază și atotputernicia: el hotărăște dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
stimulare legată de vorbe amoroase sau senzuale. Pentru înțelegerea totală a visului, nu trebuie neglijat faptul că urechile au avut un rol în sarcina miraculoasă a Mariei. Urechile au aici o semnificație de creație și de sublimare a materiei. În imaginar, urechea are o legătură intimă cu pedeapsa. Ea este locul fizic al expierii, după cum arată expresiile: «a fi tras de urechiă, «a lăsa urechile în josă. Automutilarea pe care și-o aplică Van Gogh se poate înțelege parțial prin această
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
în vis, culoarea albastră a unui obiect ori a unui element pune accentul pe natura sa psihică și, în funcție de scenariul oniric, pe necesitatea de a reflecta sau, dimpotrivă, pe importanța de renunța la reflecția sistematică sau în exces. Blond În imaginarul popular, blondul reprezintă candoarea și inocența. Îngerii sunt reprezentați cu păr blond, moale și buclat. În vis, a fi blond este semnul purității intențiilor inimii și sufletului. Dar legătura cu inocența, atunci când este împinsă la extrem, face uneori din blond
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
fi blond este semnul purității intențiilor inimii și sufletului. Dar legătura cu inocența, atunci când este împinsă la extrem, face uneori din blond simbolul prostiei (numeroasele bancuri cu blonde sunt o dovadă în acest sens). Brun, maro Opus candorii blondului, în imaginarul popular, brunul manifestă mârșăvia scopurilor și a intențiilor. Mai este și semnul maturității și al experienței, ce îi înlătură ființei inocența primordială. Pe de altă parte, culoarea maro este asociată cu pământul, cu noroiul, cu excrementele (vezi cuvintele respective), deci
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
și al non-manifestării. Obscuritatea pe care o generează îl înrudește cu forțele nocturne și oculte (opunem, de altfel, magia albă, pozitivă, magiei neagre, negative). Reprezintă munca latentă a visului, oprirea activităților pe timpul nopții, odihna trupului și trezirea spiritului. Gestionează domeniul imaginarului și al fantasmelor. Nu este conștiință, ci inconștient. Din acest motiv, în numeroase culturi, sufletul are această culoare la ieșirea din corp. Negrul este tot ceea ce nu este cunoscut, dar există totuși, iar dacă sperie, aceasta se întâmplă din cauză că dezvăluie
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]