7,709 matches
-
de prognostic. Material și metodă Lotul studiat a cuprins un număr de 500 paciente care au beneficiat de tratament chirurgical în Clinica a-IV-a Obstetrică-Ginecologie Iași, în perioada ianuarie 1992-decembrie 2001. Volumul tumoral a fost apreciat prin examen clinic, prin metode imagistice și prin datele furnizate de examenul histopatologic. Deși este grevat de unele aproximări (în funcție de experiența examinatorului), examenul clinic este foarte important, aprecierea dimensiunilor tumorii prin această metodă având valoare prognostică. În majoritatea cazurilor, examinarea clinică a apreciat tumora ca fiind
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
este grevat de unele aproximări (în funcție de experiența examinatorului), examenul clinic este foarte important, aprecierea dimensiunilor tumorii prin această metodă având valoare prognostică. În majoritatea cazurilor, examinarea clinică a apreciat tumora ca fiind mai mare decât atunci când au fost analizate examinările imagistice și cele histologice. Vârsta medie a pacientelor a fost de 51,53 ani, cu limite între 24 și 79 ani. Din punct de vedere al status-ul menopauzal, lotul de paciente a fost clasificat astfel: 193 paciente în premenopauză (38
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
condiționată de următoarele elemente: caracteristicile biologice ale celulelor tumorale; gradul rezistenței manifestată de gazdă; durata evoluției bolii până în momentul stabilirii diagnosticului. În cancerul glandei mamare, examenul clinic are un rol foarte important. Deși apar diferențe față de dimensiunile furnizate de metodele imagistice, aprecierea clinică a volumului tumorii are valoare prognostică [363]. Relația dintre volumul tumoral, starea ganglionilor și prognostic este cunoscută de mult timp, volumul tumoral fiind un factor clasic de prognostic. În general, tumorile de dimensiuni mari (> 5 cm) sunt mai
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
de prognostic. Material și metodă Lotul studiat a cuprins un număr de 500 paciente care au beneficiat de tratament chirurgical în Clinica a-IV-a Obstetrică-Ginecologie Iași, în perioada ianuarie 1992-decembrie 2001. Volumul tumoral a fost apreciat prin examen clinic, prin metode imagistice și prin datele furnizate de examenul histopatologic. Deși este grevat de unele aproximări (în funcție de experiența examinatorului), examenul clinic este foarte important, aprecierea dimensiunilor tumorii prin această metodă având valoare prognostică. În majoritatea cazurilor, examinarea clinică a apreciat tumora ca fiind
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
este grevat de unele aproximări (în funcție de experiența examinatorului), examenul clinic este foarte important, aprecierea dimensiunilor tumorii prin această metodă având valoare prognostică. În majoritatea cazurilor, examinarea clinică a apreciat tumora ca fiind mai mare decât atunci când au fost analizate examinările imagistice și cele histologice. Vârsta medie a pacientelor a fost de 51,53 ani, cu limite între 24 și 79 ani. Din punct de vedere al status-ul menopauzal, lotul de paciente a fost clasificat astfel: 193 paciente în premenopauză (38
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
condiționată de următoarele elemente: caracteristicile biologice ale celulelor tumorale; gradul rezistenței manifestată de gazdă; durata evoluției bolii până în momentul stabilirii diagnosticului. În cancerul glandei mamare, examenul clinic are un rol foarte important. Deși apar diferențe față de dimensiunile furnizate de metodele imagistice, aprecierea clinică a volumului tumorii are valoare prognostică [363]. Relația dintre volumul tumoral, starea ganglionilor și prognostic este cunoscută de mult timp, volumul tumoral fiind un factor clasic de prognostic. În general, tumorile de dimensiuni mari (> 5 cm) sunt mai
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
Elementele clinice de suspicionare a invaziei ganglionare sunt: diametrul egal sau mai mare de 1 cm, duritatea, neregularitatea, fixarea, ganglioni multipli sau grupați. Datele obținute prin evaluarea clinică a status ului ganglionar au fost comparate cu cele obținute prin metode imagistice și prin examenul histopatologic al pieselor de exereză. Prelevarea ganglionilor s-a făcut prin disecția axilară, metodă ce face parte din tratamentul chirurgical tradițional al cancerului mamar [26,325,377,447]. În cadrul etapei chirurgicale a protocolului terapeutic al pacientelor tratate
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
cele mai agresive neoplasme nu conțin vase limfatice, [296], migrarea particulelor coloidale de radiotrasor din locul tumorii la ganglioni după administrare intratumorală, a fost demonstrată prin limfoscintigrafie mamară, folosită și în stadializarea axilară a cancerului de sân [297, 298]. Rezultatele imagistice satisfăcătoare din aceste rapoarte au fost la fel cu cele obținute în cazuistica proprie, cu albastru de metilen 3-4 ml injectate peritumoral. Ganglionul sentinelă (primul eșalon) este definit ca ganglionul care primește drenajul direct de la tumora primară; al doilea eșalon
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
silabe, identificarea numărului de silabe, recunoașterea cuvântului și corelarea cu obiectul real/ imagine după perceperea labială și/sau auditivă a cuvintelor. La matematică, activități de învățare au vizat utilizarea acelorași obiecte din sala de clasă la dimensiuni reale și reprezentări imagistice ale acestora pentru a sublinia caracterul practic-aplicativ al cunoștințelor matematice. În cadrul orei de matematică elevii învață că același conținut concret poate avea valoare și poate fi valorificat și ca suport în formarea noțiunilor matematice. S-a urmărit cultivarea interesului și
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
accidente nedorite; se realizează cu efort fizic, fiind mai greu de efectuat de cei care au dizabilități fizice la nivelul membrelor superioare; presupune „răbdarea” de a aștepta până termină de transmis emitentul pentru a putea interveni; dezvoltă mai ales latura imagistică a gândirii implicând receptarea eminamente vizuală; nu poate fi urmărit de persoanele cu deficiență vizuală; obligă poziționarea interlocutorilor față în față pentru o bună recepție a mesajului, fapt care nu este posibil întotdeauna; presupune contactul direct cu persoana cu care
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
unor dificultăți din aceeași familie tipologică cu cele întâlnite în relațiile interpersonale normale. Dacă la auzitori înțelegerea unor lucruri se poate realiza prin limbaj verbal, deficienții de auz vor rezolva mai ușor sarcinile privind înțelegerea unor situații, „făcând" și „interpretând" imagistic. Jocul dramatic, ca tehnică pedagogică, este prezent în forme incipiente în practicarea spontană a psihodramei în cadrul jocului liber. Metodologia aplicării psihodramei cuprinde două planuri: crearea materialului dramatic ce trebuie parcurs, împărțit pe teme și subiecte; alegerea modalităților concrete de desfășurare
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
interpretarea indexului de aviditate, calculat prin raportul dintre cantitatea de anticorpi cu aviditate crescută si cantitatea anticorpilor specifici totali. Utilitatea testului este mai mare în excluderea (aviditate IgG crescută) decât în confirmarea unei infecții dobândite recent (aviditate IgG scăzută). Criterii imagistice în diagnosticul bolilor infecțioase Imagistica tinde să ocupe un rol tot mai important în diagnosticul bolilor infecțioase moderne, aducând dovezi clare și verificabile asupra prezenței unor imagini semnificative pentru procesul infecțios cercetat. Investigațiile imagistice nu sunt proceduri de rutină, recomandarea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
dobândite recent (aviditate IgG scăzută). Criterii imagistice în diagnosticul bolilor infecțioase Imagistica tinde să ocupe un rol tot mai important în diagnosticul bolilor infecțioase moderne, aducând dovezi clare și verificabile asupra prezenței unor imagini semnificative pentru procesul infecțios cercetat. Investigațiile imagistice nu sunt proceduri de rutină, recomandarea lor fiind bazată pe o argumentație logică, justificată de examenul medical clinic. Metodele imagistice utile pentru diagnosticul bolilor infecțioase sunt: radiodiagnosticul, ecografia, computer tomografia și rezonanța magnetică nucleară. Uneori, imaginile obținute după aceste investigații
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
în diagnosticul bolilor infecțioase moderne, aducând dovezi clare și verificabile asupra prezenței unor imagini semnificative pentru procesul infecțios cercetat. Investigațiile imagistice nu sunt proceduri de rutină, recomandarea lor fiind bazată pe o argumentație logică, justificată de examenul medical clinic. Metodele imagistice utile pentru diagnosticul bolilor infecțioase sunt: radiodiagnosticul, ecografia, computer tomografia și rezonanța magnetică nucleară. Uneori, imaginile obținute după aceste investigații sunt patognomonice pentru anumite diagnostice infecțioase. De exemplu, imaginile ecografice pot fi patognomonice pentru diferite stadii de maturare ale chistului
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Imaginile radiologice pulmonare pot fi suficiente pentru diagnosticul de localizare al unor infecții pulmonare (de exemplu bronhopneumonia, pneumonia lobară, pleurezia), uneori chiar și pentru o anumită etiologie a leziunilor (tuberculoza). Totuși, pentru a finaliza un diagnostic corect și complet, datele imagistice trebuie să fie corelate cu datele clinice și de laborator. Criterii terapeutice în diagnosticul bolilor infecțioase Proba terapeutică, denumită și diagnostic “ex juvantibus”, constă în administrarea unei medicații empirice, pentru o anumită etiologie suspicionată dar care nu este susținută de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
scăzută, este rar întâlnită în encefalita urliană, coriomeningita limfocitară sau tardiv în encefalita herpetică. Scăderea glicorahiei este caracteristică meningitelor bacteriene, fungice, tuberculoase, parazitice, leptospirotice, sifilitice, sarcoidozice sau neoplazice. Orientarea etiologică a encefalitelor poate fi sugerată de elemente epidemiologice, clinice sau imagistice. Diagnosticul etiologic este determinat de evidențele microbiologice, prin metode directe (biopsie cerebrală, culturi virale sau bacteriene, tehnici de biologie moleculară) sau indirecte (evidențierea Ac IgM specifici în ser și LCR sau creșterea în dinamică a titrului de Ac serici). Testul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
urinară, biliară, digestivă, ORL, pulmonară, venoasă; uneori poarta de intrare nu se poate identifica și rămâne necunoscută localizările secundare (metastaze septice): pulmonare, pleurale, hepatice, renale, cerebrale, osoase etc. Examenul clinic se repetă sistematic și se completează cu investigații biologice și imagistice. IV. Investigațiile pentru diagnostic sunt orientate pentru precizarea etiologiei, cât și a disfuncțiilor organice constituite. examenele microbiologice se bazează pe principiul obligativității prelevării hemoculturilor în orice suspiciune de stare septicemică, înainte de instituirea oricărui tratament etiologic; se examinează microbiologic toate produsele
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
babesiozei și erlichiozei. Suspiciunea de meningită impune recoltarea de LCR prin puncție lombară, de preferat înainte de administrarea antibioticelor. Dacă există semne de focar, edem papilar sau alterarea statusului mental, asociate cu risc de herniere după puncția lombară, sunt necesare investigații imagistice cerebrale (CTC, RMN). În aceste situații, antibioticul se poate administra empiric înaintea investigațiilor imagistice, dar după recoltarea hemoculturii. Alte investigații utile în urgențele febrile sunt uroculturile, culturile din alte secreții și produse biologice, radiografii, computer tomografii și RMN țintite, echocardiografii
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
preferat înainte de administrarea antibioticelor. Dacă există semne de focar, edem papilar sau alterarea statusului mental, asociate cu risc de herniere după puncția lombară, sunt necesare investigații imagistice cerebrale (CTC, RMN). În aceste situații, antibioticul se poate administra empiric înaintea investigațiilor imagistice, dar după recoltarea hemoculturii. Alte investigații utile în urgențele febrile sunt uroculturile, culturile din alte secreții și produse biologice, radiografii, computer tomografii și RMN țintite, echocardiografii. Tratamentul febrei acute și hipertermiei Cele mai multe stări febrile sunt autolimitante, așa cum se întâmplă în
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
specialitate oftalmologic nu obiectivează modificări posttraumatice ale acuității vizuale. Datele din anamneză, examenul obiectiv și rezultatele explorărilor complementare permit stabilirea diagnosticului pozitiv de: „Fractură disjuncție de complex zigomatic stâng (agresiune)”. Deși diagnosticul pozitiv este bine susținut de elementele clinice și imagistice prezentate, este necesară trecerea în revistă a unor repere de diagnostic diferențial: 1. Echimoză regiunea geniană și palpebrală stângă (absența înfundării osoase a malarului, a discontinuităților osoase la marginile malarului sau a semnelor de fractură pe radiografie); 2. Hematom difuz
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
a pacientului este necesară o explorare complementară țintită reprezentată de: explorări biologice sanguine uzuale (s-au efectuat în servicul de urgență în urmă cu 24 ore); radiografia în incidență „sinusuri anterioare ale feței”; examenul computer tomografic (pentru segmentul cefalic) Explorarea imagistică menționată este necesară pentru a se preciza direcția și rapoartele liniilor de fractură și mai ales pentru aflarea gradului de dislocare a fragmentelor osoase. În cele din urmă, datele din anamneză, examenul obiectiv și explorările complementare ne permit stabilirea unui
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
crestele zigomatoalveolare sunt integre). Diagnosticul definitiv (care este totodată și diagnosticul de certitudine) al afecțiunii de bază rămâne: „Fractură de masiv facial ocluzofacială transversală mijlocie Le Fort II bilaterală, cu retrudarea treimii medii a etajului mijlociu al feței” (confirmat și imagistic). Evoluția cazului fără tratament poate semnala complicații imediate, secundare sau tardive. Complicații imediate: asfixie (retrudare masiv facial, corpi străini - sânge, chiaguri, hematom perifaringian, edem nazal și faringian obstructiv progresiv, căderea limbii), edem cerebral. Complicații secundare: infecții de părți moi sau
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
anamneză, examenul obiectiv și explorările complementare efectuate permite stabilirea unui diagnostic pozitiv de: „Supurație de spațiu fascial secundar maseterin stâng, consecutivă parodontitei apicale acute supurate 3.8”. Chiar dacă diagnosticul pozitiv este evident și bine susținut de elementele clinice, biologice și imagistice, este necesară trecerea în revistă a unor elemente de diagnostic diferențial: 1. Abcesul obrazului (tumefacția cu caractere inflamatorii acute este situată mult mai anterior); 2. Adenita acută supurată pretragiană (debutul fenomenelor inflamatorii acute este nodular, pretragian); 3. Abcesul parotidian (tumefacția
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
4.6”. Alți termeni echivalenți pentru definirea acestei supurații sunt: „flegmonul difuz al planșeului bucal”, „supurația difuză a spațiilor sublinguale, submandibulare bilaterale și a spațiului submentonier”, „angina Ludwig”. Chiar dacă diagnosticul pozitiv este bine susținut de elementele clinice, de laborator și imagistice, facem și o trecere în revistă a principalelor repere ale diagnosticului diferențial: 1. Supurația de spațiu fascial sublingual (supramilohioidian) și supurația de spațiu fascial submandibular (submilohioidian) - nu sunt interesate toate spațiile planșeului bucal; 2. Sialadenita litiazică acută supurată submandibulară (secreție
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
local și general precum și rezultatele explorărilor complementare permit stabilirea diagnosticului pozitiv de: „Sinuzită cronică maxilară dreaptă consecutiv osteită cronică periapicală 1.6; Hipertensiune arterială stadiul II; Cardiopatie ischemică cronică nedureroasă”. Deși diagnosticul pozitiv este bine susținut de elementele clinice și imagistice prezentate, facem o trecere în revistă a principalelor repere ale diagnosticului diferențial: 1. Sinuzita maxilară cronică de cauză rinogenă (este bilaterală); 2. Mucocelul sinusal (opacefiere parțială în aria sinusului maxilar „în soare care răsare” -, convexitatea fiind orientată superior); 3. Epiteliom
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]