12,854 matches
-
comandament capitalist 37. Pe această bază, internaționalismul proletar devine el însuși un mit. Toate aceste structuri decurg din maniera preluării puterii; a puterii folosite cu înverșunare pentru realizarea unui proiect utopic pentru care, pe lângă propagandă, folosirea forței, a terorii, este implicită. Michel Heller și Aleksandr Nekrich 38 vor remarca faptul că „Lenin descoperă primul secretul acestei alianțe a «spiritului cu forța brutală», a utilizării practice a forței pentru realizarea unui program utopic, a disimulării forței în spatele unui program utopic. Politica leninistă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
într-un stil viguros și expresiv. Preoții Dimitrie Dan și S.Fl. Marian sunt autorii unor culegeri de folclor bucovinean și din nordul Moldovei, dar literatură populară și articole de folclor trimit, de asemenea, Elena Niculiță-Voronca și Elena Sevastos. O implicită atitudine națională trebuie observată în preocuparea redacției de a tipări și retipări, număr de număr, literatura unor scriitori români reprezentativi: I. Budai-Deleanu, V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, M. Eminescu. Se tipăresc și versuri de G. Coșbuc, Al. Vlahuță, D. Petrino, D.
GAZETA BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287184_a_288513]
-
un fel de model organic al realității, pentru ca, la un moment dat, să fie vorba de descoperirea unei logici a imaginației. Revenind la vechea teză a imitației, nu știu În ce măsură ficționalizarea pe care o propui se desprinde efectiv de modelul implicit. Poeticieni italieni, precum Castelvetro, Luca del Robbio, Scaliger, Îl criticau pe Aristotel, Într-o lecție de ficționalizare - mimetică, am spune azi -, introducând noutatea personajului numit cititor, a plăcerii lecturii etc. Închei, Întrebându-mă cum poate ficționalizarea reprezenta și critica În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Scrierea liberă, ca tehnică de redactare, este una dintre cele mai importante practici În studiile etnografice. Clifford Geertz 3 descria „inscripționarea” drept principalul instrument al descrierii etnografice și al demersului analitic calitativ. Consemnarea exactă a tuturor fenomenelor și transformarea lor implicită În „date”, În materia primă a analizei rămâne tehnica preferată a etnologului. Notațiile „de teren”, consemnările și notele de cercetare constituie o practică fundamentală În orice studiu calitativ. Într-un „inventar” deloc exhaustiv, Roger Sanjek 4 descria o varietate amplă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sub forma a ceea ce a produs. Reprezentarea se vede astfel transpusă În obiectivitate fără a fi, prin aceasta, sustrasă subiectivității. O astfel de operație este privilegiul exclusiv al limbii; și fără această transpunere neîncetată care, manifestă În rostire sau chiar implicită, efectuează trecerea de la subiectivitate la obiectivitate cu reîntoarcere la subiect, e imposibil să dăm socoteală de formarea conceptului și, În general, de orice gândire veritabilă. Chiar independent de comunicarea interumană, limba constituie o condiție necesară, ce guvernează gândirea individului singular
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
la tine Însuți. Faptul că ai ales să lucrezi pe 11 Elegii de Nichita Stănescu se datorează tocmai faptului că, Într-adevăr, 11 Elegii au o dimensiune afină ție, fenomenologică, În sensul cercetării tale; dimensiunea nu este Însă explicită, ci implicită. În stilul sau În discursul paulin lucrurile acestea nu apar, și de aici vine nedumerirea mea: tu folosești stilul paulin ca pe un discurs de fond și utilizezi cele 11 Elegii În cealaltă direcție. Undeva, În textul pe care ni
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai frecvent (și la acest prim nivel al investigației) un mod de existență a scriitorului (În unele cazuri, al intelectualului) În spațiul public totalitar, În raport cu puterea politică. După cum s-a subliniat adesea (și mai ales În comparație - fie ea și implicită - cu accepțiunile militare sau paramilitare ale termenului), rezistența culturală În România comunistă n-a cunoscut o formă organizată, n-a existat așadar un proiect colectiv și nici, prin urmare, acțiuni de grup (excepțiile sunt puține și timide, spre finalul dictaturii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
modern. Credința religioasă ca formă de constrângere și proprietatea modernă ca formă de afirmare a unei etici individualiste sunt factori modelatori pentru crearea unei nivelări, și de aici a unui nivel de conformitate socială și culturală necesar pentru definirea modernității, implicit pentru afirmarea unui model cultural care să aibă Însemnele „localității”, deci și ale unui proces de localizare pe care modernitatea ca tranziție Îl Învederează. Problema proprietății este probabil mai specială decât cea a constrângerii religioase În contextualitatea istorică și socială
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
generic ori transcendent nu au fost o invenție autohtonă, ele au aparținut unui proces de „Împrumut” până la un punct al formelor culturale moderne europene, și apoi, de la acest punct, de acomodare și invenție locală. Apariția interesului pentru definirea românului generic, implicit a statutului său „transcendent”, coincide cu activitatea grupului cultural și politic al „Junimii”, care face În general prima critică ideologică coerentă a modernității și modernizării românești. Critica maioresciană a inadecvării modernității românești reia teza hegeliană a corespondenței organice Între un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
observat că paradigma criticii maioresciene s-a păstrat aproape În Întregime Între cele două războaie mondiale, când diferiți ideologi și teoreticieni culturali au repus În drepturi inadecvarea modelului cultural românesc sub diferite forme. Teoria imitației, dezvoltată de Eugen Lovinescu, recunoștea implicit nevoia unei „coordonări” instituționale și aducea, după cum se știe, exemplele Rusiei și Japoniei, țări care deveniseră moderne prin „imitație”. Pragmatismul imitației lovinesciene nu eluda Însă punctul nodal al civilizației românești, faptul că aceasta conținea „forțe reacționare” care se opuneau modernizării
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a existat În discursul politic și deopotrivă În cel cultural. Nu am Încercat o cercetare exhaustivă a acestor două tipuri de discurs, prezentarea mea ține mai degrabă de o abordare eseistică, În care vorbesc despre nevoia unei paradigme culturale comprehensive, implicit despre criza de reprezentare a acesteia... Corin Braga: Totuși, ce crezi, e vorba de o percepție (o reprezentare) a unei crize „obiective” sau de o criză (subiectivă) a percepției (a reprezentării)? Este o criză a conștiinței sau o conștiință a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
asta, că proiectul opzecist nu era decât unul estetic. Era un proiect estetic diferențiator, care propunea modelele prin care de fapt se sublinia că nu vrei să te lași subordonat. Și a construi acest tip de model Însemna o politică implicită, care trebuia dusă până la ultimele consecințe. Dar faptul că nu ai ajuns să conștientizezi suficient chestia asta te-a făcut până la urmă să rămâi undeva suspendat. Sunt foarte puțini optzeciștii care au avut această asumare politică - marea majoritate fugeau de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
genul: generație fără experiența istorică a evenimentelor pe care le conservă memoria. Ștefan ne Întreabă: de ce ne grăbim să transformăm perioada cu pricina, să spunem obsedantul deceniu, anii de teroare comunistă etc., Într-o realitate muzeală sau de bibliotecă, neutralizând implicit prin aceasta Întreaga sa Încărcătură umană atroce? Întrebarea este absolut dramatică, ceea ce s-a Întâmplat În anii stalinismului, anii marii represiuni, dar și după aceea, În timpul represiunii voalate a lui Ceaușescu, este o experiență istorică traumatică, ce nu știu dacă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Cordoș. Dacă până În anul IV nu mă interesa deloc cursul de istoria comunismului ținut de Ruxandra Cesereanu, Începând de la aceste cursuri mi s-a părut că este o epocă foarte interesantă și care merită discutată tocmai pentru că noi suntem produșii impliciți ai acestei epoci. Dacă vreau să mă Înțeleg pe mine și eșecul meu sau succesul meu viitor, atunci va trebui să Înțeleg și ce s-a Întâmplat În urma mea. Eu pledez pentru Înțelegere. Nu pentru uitare, conciliere, condamnare. Comunismul nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cu maximum de intensitate problemele epocii și le dă o expresie artistică determinată de „temperamentul” și „psihicul” său, de unde și prezența „tendinței”, ca semn al personalității lui. Inevitabil, deci, orice operă are o tendință socială, morală sau politică. Ea este implicită, de aceea opusă „tezei”, care, impusă din afară, este străină operei de artă. Într-o atare viziune, ce atribuie artei o menire importantă în viața socială, nu putea fi vorba nicidecum de supremația formei, pe care teoreticianul o subordonează „adâncimii
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
sedus de tumultul cosmic și de frenezia constructorilor (amplele imnuri închinate „macaralelor”, hidrocentralei de la Bicaz etc.), se proclamă inamic al „stagnării”. La vremea apariției lor, unele poeme au putut părea subversive; de pildă, Problema spinoasă a nopților e o pledoarie implicită pentru statutul inalienabil al poetului și poeziei, iar Ieremia, din poemul omonim apărut în volumul Nevoia de cercuri (1966), dând cu oiștea-n gard, este instituit ca simbol al interogației, al încercării și erorii fertile și pus în opoziție cu
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
a ajuns sub conducerea monstruos-dictatorială a unui „Stăpân” ori „Părinte”. Sub transparentul înveliș al parabolei e o virulentă diatribă la adresa lui Stalin și a dictaturii sale. Societatea cesiumiștilor e descrisă în registru sumbru-grotesc, cu arsenalul literar propriu utopiilor negative cu mesaj implicit antitotalitar. În privința „anticipărilor”, din nou câteva au fost confirmate de realitate: terorismul planetar, manipulările genetice ș.a. SCRIERI: „Direcțiunea mișcării hârtiilor”, București, 1948; Brigada cântă pe mai multe voci, București,1949; Candidatul de partid, București, 1953; J. B. C. trece Cortina
FARCASAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286959_a_288288]
-
sovieticii semnificativ la vremea respectivă. Reiese astfel că sovieticii ar considera că soluțiile parțiale la problema contracarării forțelor strategice ofensive ale Statelor Unite sunt nesemnificative și nu merită să fie puse în practică. Dat fiind însă că această opinie este doar implicită, și nu exprimată, ea nu este analizată în baza unor date concrete. (De exemplu, o evaluare atentă a acestei opinii ar fi trebuit să aibă în vedere accentul pus de sovietici pe apărarea strategică antiaeriană, existența unor adăposturi subterane pentru
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
oficialii americani i-au încurajat pe cei de la GCHQ să folosească și ei metoda poligrafului. (Prime se pare că a compromis mai multe informații secrete provenind din surse tehnice, date ce indicau o strânsă cooperare între Marea Britanie și Statele Unite.) Amenințarea implicită a recomandării de a folosi detectorul de minciuni era că SUA ar fi mai reținute în privința colaborării cu un serviciu secret care nu acceptă o astfel de procedură. Deși se pare că utilizarea poligrafului are un puternic efect de intimidare
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
devreme, de a evita surpriza strategică) și cu scepticismul subtextual al autorilor față de permanenta conlucrare decident - agenție de informații în stabilirea priorităților strategice. Și aceasta pentru că, în logica controlului, alocarea unor fonduri pentru funcția de avertizare strategică reprezintă un mandat implicit de scanare a orizontului spre a evita surpriza strategică... Incluse în același capitol 6, problemele serviciilor de informații în era informațională sunt tratate extrem de sumar, în puțin peste două pagini, într-o manieră care nu relevă decât partea tradiționalistă a
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
V. Alecsandri, poezia filosofică a lui Eminescu și psalmii arghezieni), sondează diferența specifică din scrierile gazetarului, recenzează critic ediții, resuscită sintagme devenite clișeu („poetul nepereche”), intervin în disputa deschisă de revista „Dilema” în 1998. Unghiul critic se lărgește în Polemici implicite (2003). Prin adjectivul din titlu M. își propune discutarea ideii, nu a emitentului ori a susținătorului ei, altfel spus, o polemică impersonală, cu finalitate exclusiv constructivă. Eminescu ocupă și aici interesul de prim-plan - studiul publicisticii, ideea că poemul Călin
MELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
ziar) (1975), alcătuită în colaborare cu Gh. Bulgăr, are meritul de a fi inclus articole ce nu mai fuseseră reeditate în timpul regimului comunist. SCRIERI: Traian Demetrescu, Craiova, 1983; Eminescu - univers deschis, București, 1987; Mihai Eminescu - poezia invocației, București, 1999; Polemici implicite, București, 2003. Ediții: Mihai Eminescu, Icoane vechi și icoane nouă (Pagini de ziar), introd. edit., București, 1975 (în colaborare cu Gh. Bulgăr); Drumuri și zări. Antologie a prozei românești de călătorie, București, 1982 (în colaborare cu Șt. Cazimir, Viorica Diaconescu
MELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
următoarea formulă: directori - Ovid Caledoniu și Vintilă Horia, prim-redactor - Ion Șiugariu. Rubricile semnificative sunt „Orizonturi”, „Cuvintele vremii”, „Viața cărților”. În articolul-program Note pentru călătoria noastră, Vintilă Horia invocă ideea sacrificiului care stă la baza oricărui act de cultură, motivând implicit și numele revistei: „E plină de impresionante certitudini legenda aceea în care un meșter renunța pentru totdeauna la ceva din el însuși [...] pentru a împlini perfecta operă de artă [...]. Gestul lui, reactualizat în miracolul fiecărei capodopere, poate deveni simbol și
MESTERUL MANOLE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288097_a_289426]
-
omul ar fi legat de ceva rău. La Euherie nu există acea ostilitate față de trup, caracteristică monahismului oriental și prezentă și la Ieronim. Nu există apoi nici o referire la doctrina păcatului originar și această tăcere trebuie înțeleasă ca o polemică implicită contra lui Augustin. Asemenea motive nu sunt menite să contureze modelul unui monah în suferință, măcinat de duritatea ascezei. Firește, suferința nu e străină de asceză, dar nu constituie esența acesteia cum se întâmplă în schimb în monahismul oriental și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
să organizeze sediile episcopale din Britania, locuită încă de anglii păgâni. Cu siguranță, evanghelizarea promovată de Grigorie pare astăzi imperfectă, pentru că papa ar fi făcut poate prea multe concesii, ar fi atenuat prea mult opoziția dintre idolatrie și catolicism, stimulând implicit persistența anumitor obiceiuri păgâne, mai ales în domeniul dreptului familial. Acest lucru e în contrast cu duritatea cu care i-a tratat pe păgânii care se găseau în interiorul granițelor imperiului; față de evrei, în schimb, el s-a arătat relativ tolerant. „Caracteristica geniului
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]