4,930 matches
-
momente specifice: primul implică o teorie a cunoașterii care duce la un perspectivism sau un relativism în măsură să-i procure individului o putere de foc cardinală; al doilea pretinde o formă de ateism liniștit, sau măcar un fel de indiferență față de zei, devenită posibilă prin indiferența zeilor față de oameni; al treilea moment presupune o dietetică a dorințelor care generează o adevărată practică a plăcerii înțelese ca jubilare de a fi liber, independent, autonom, eliberat de orice teamă, frică sau angoasă
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
a cunoașterii care duce la un perspectivism sau un relativism în măsură să-i procure individului o putere de foc cardinală; al doilea pretinde o formă de ateism liniștit, sau măcar un fel de indiferență față de zei, devenită posibilă prin indiferența zeilor față de oameni; al treilea moment presupune o dietetică a dorințelor care generează o adevărată practică a plăcerii înțelese ca jubilare de a fi liber, independent, autonom, eliberat de orice teamă, frică sau angoasă. Primul moment: teoria democritiană a cunoașterii
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
confirmă eudemonismul și hedonismul poziției abderitane. Tăria sufletească - o altă accepție posibilă - la care îndeamnă Democrit definește de fapt plăcerea subtilă a relației cu sine a unui individ care nu se teme de nimic și poate, prin urmare, într-o indiferență absolută față de legi, să nu asculte decât de sine și să trăiască liber. 8 Strategii ale hedonismului. Hedonismul comportă o parte prea adesea uitată. Aspectul pozitiv de căutare a plăcerii își eclipsează de cele mai multe ori aspectul corelat: evitarea neplăcerii. Or
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
al lui Pyrrhon, figură emblematică a scepticismului -, Anaxarh s-ar fi rătăcit într-o zi și s-ar fi împotmolit într-o mlaștină tocmai când Pyrrhon trecea pe acolo. Filosoful suspendării judecății și al îndoielii, fidel indolenței sale filosofice și indiferenței sale existențiale, l-ar fi lăsat pe Anaxarh cu necazul lui, continuându-și drumul ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat... În loc să se supere, să se simtă jignit ori măcar contrariat, Preafericitul elogiază impasibilitatea, flegma și marea înțelepciune a lui
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
astfel încât să producă efecte pedagogice. Ce semnificație are așadar această anecdotă despre un Aristip care vine parfumat în agora? Mai mult decât aparenta provocare a deturnării unui artificiu feminin de către un filosof bărbat. Bineînțeles, acest comportament semnifică și desconsiderarea conveniențelor, indiferența față de judecata semenilor, recurgerea la metoda ironică, teatralizarea ludică și alte opțiuni dragi filosofilor din triunghiul subversiv, dar nu este indiferent faptul că în această istorioară e vorba de miros, de nas și de registrul asociat în mod obișnuit cu
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
-l trateze de sus pe personajul nostru! De unde și necesitatea de a practica o hermeneutică erudită și de a porni în căutarea semnificațiilor pierdute. Astfel vom descoperi, îndărătul acestor scenete filosofice, tot atâtea morale, adevăruri, învățăminte, îndemnuri, propuneri serioase: excelența indiferenței față de bani și avuții; condamnarea onorurilor și a considerației pentru semeni; recuzarea tuturor puterilor în afara celei pe care o obținem asupra propriei noastre persoane; natura soteriologică a filosofiei; rolul cardinal al educației în structurarea unui temperament filosofic; necesitatea imperioasă de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Downey, 1977) și în care ambientul prezintă pericolul maxim pentru organizație (nu se urmărește nimic altceva decât distrugerea sa!) îi corespunde o fază de obicei lungă - pacea - în care ambientul prezintă cu totul alte caracteristici, de la liniște și calm până la indiferență. Se pare că tocmai această duplicitate creează stereotipuri și percepții negativ valorizate asupra organizației militare în timp de pace. Deși toate organizațiile moderne acceptă ca posibile situațiile incontrolabile, factorul structural de incertitudine privind comportamentul organizației militare și al oamenilor în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
dezvoltării. Sensul conferit culturii sărăciei reprezintă o variantă simplificată a noțiunii dezvoltate de Oscar Lewis (1967): „ansamblu de norme, valori, credințe, atitudini care perpetuează sărăcia și degradarea comunității”. Atributele esențiale ale culturii sărăciei sunt, în accepțiunea ARDC, pasivitatea, paternalismul, apatia, indiferența, individualismul, un sentiment puternic al neputinței și lipsa perspectivelor de viitor. Astfel de comunități nedezvoltate ar fi „condamnate să rămână la mila celorlalți, pentru că nu au mecanisme interne de dezvoltare”. Cât despre cultura dezvoltării, aceasta ar caracteriza „comunitățile dinamice, cu
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
astfel de persoană se va simți mereu nedreptățită și va intra frecvent în contradicție cu semenii și cu societatea. Imaturitatea afectivă și morală, caracteristică acestei persoane, se concretizeazează în tendințe egocentrice, intolerantă față de normele juridice și morale, subestimarea greșelilor comise, indiferență și dispreț față de munca social-utilă, lipsa obiectivității față de sine și față de alții, absența unei integrări superioare în viața socială și chiar de familie. Integrarea socio-profesională și morală a individului presupune tocmai acest act de depășire a limitelor conștiinței individuale, de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sau a uneia activități (ex. a unei ambianțe agreabile, tonifinte pentru persoana obișnuită cu aceasta); pierderile (ex. a unei prietenii, a serviciului, etc.); interdicția de a frecventa anumite grupuri; calomniile, rivalitățile agresive; aprobarea pe care o așteptăm din partea colectivului și indiferența acestuia; discrepanța dintre posibilitățile noastre și cerințele profesionale etc. Categoria „frustrărilor interne” este, de asemenea, destul de bogata reprezentată, în ea incluzându-se barierele „fizice” și cele „psihice”. Cele dintâi, concretizate în infirmități, răni, boli, deficiențe organice permanente etc., pot fi
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Referitor la posibilitatea subiectului de a găsi noi modalități de echilibrare, H.H. Kendler evidențiază câteva din formele de reacție adoptate de subiect la „situația de frustrare”: a) „agresiunea” în diverse forme: de la atacul fizic, la blam; b) „apatia”, care exprimă indiferența externă față de ambianță, produsă atunci când frustrația este atât de puternică încât depășește limitele de rezistență ale subiectului; c) „raționalizarea”, prin care se găsesc pretexte justificative, aparent logice; d) „fantezia” sau „reveria” (mai ușor se poate învinge un obstacol în imaginație
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
dereglare a „afectivității”, de tipul: labilitatea emoțională excesivă, hipermotivitatea, reacțiile depresive cronicizate, sentimentul inferiorității, ambivalența afectivă, atitudinile infantile (stările de imaturitate afectivă), fenomenele obsesive-fobice etc., afectează desfășurarea normală a relațiilor persoanei în cauză cu cei din jur, generând reacții de indiferență, izolare, refuz de a colabora, sau afectând capacitatea de evaluare obiectivă a situațiilor de viață. Echilibrul și unitatea „personalității” sunt indisolubil legate - spunea V. Pavelcu - de viața și dinamica afectivă: „Conflictele afective pot duce la sciziunea și dezintegrarea personalității. Unitatea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a persoanei, b) „conștiința morală” care, prin simțul datoriei și al responsabilității, reglează propria conduită, c) „capacitatea volitivă”, de caredepinde atât persevereanța și curajul atitudinal, cât și înfrânarea la nevoie a unor impulsuri afective. Imaturitatea caracterologică — concretizată în tendințe egocentrice, indiferență și dispreț față de activitatea sistematică, dorința realizării unei vieții ușoare, autocontrolul insuficient, tendința spre simulare și disimulare, orgoliul excesiv, îngâmfare, intoleranță față de normele juridice și morale, indolența, subestimarea greșelilor comise etc., — ne face să înțelegem numeroasele și variatele conflicte cu
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
bine constituită a măririi, a gloriei, a grandorii proprii: individul în cauză își supraevaluează în așa măsură meritele, are o părere atât de bună despre sine, încât simte nevoia să-i convingă și pe ceilalți de calitățile sale deosebite. Orice indiferență sau ironie la adresa valorii sale de om excepțional este resimțită imediat de sensibilitatea lui suspicioasă, și o interpretează ca o apreciere răutăcioasă, sau ca o nedreptate la adresa sa, venită din partea unor oameni mediocri, incapabili de a discerne valorile. Ca forme
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
mare a reprezentărilor asupra percepției prezente. Tendința de a fi mereu vesel, optimist, sau invers; după cum unii tind mereu să aibă aceeași dispoziție, pe cănd alții și-o schimbă cu ușurință. Încrederea exagerată, oarbă, neargumentată, întreținută de propria infatuare, și indiferența, nu susțin însă eforturile adaptative. În tratarea acestei probleme vom face referiri, în special, la integrarea socio-profesională a tineretului școlar. Prin urmare, atât considerațiile de ordin general referitoare la problema „integrării”, cât și cele care se referă la profilaxia „frustrației
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sosit, tot ușoară, fără trădări de astă dată. S-a afirmat treptat, loială până la un punct, avizându-l din vreme de Înțepătura care avea să vină mai apoi. Și, odată cu durerea, ori preludiul ei, a venit și doza potrivită de indiferență. La naiba, a conchis, coborând pe scări. Totul avea aspecte bune și rele: o stradă, o tranșee, o durere. Acela, concret, Îl condamna la unele lucruri și Îl punea la adăpost de altele. Markovic devenea astfel doar un element În
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
piesă tezistă, e mai mult decât atât! Mult mai mult! Observăm mai întâi o supraveghere interioară, domestică, întreprinsă de mediul familial care îi furnizează argumente lui Orgon, numai că acesta nu le „prelucrează” (câți spioni nu s-au plâns de indiferența puterii politice față de informațiile livrate de ei! Stalin însuși a făcut greșeala de a refuza să admită ceea ce Sorge, agent infiltrat, îi transmisese despre planurile de invazie a Rusiei de către Hitler!). Ca reacție de protecție, intervine personajul Laurent, misteriosul însoțitor
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
are habar de dispozitivul al cărui „obiectiv” este: tânăra fată se vede silită să se prefacă, în timp ce noi, cei din sală, asistăm la cea mai sfâșietoare dovadă a acestei „duble gândiri” care reprezintă, după Orwell, specificul supravegherii totalitare. Iunia mimează indiferența față de Britannicus, declară că nu îl iubește, mințind cu durere în suflet, căci, știindu-se privită de Nero, știe și câtă suferință îi provoacă pretinsa-i mărturisire nefericitului ei adorator. Complet derutat, acesta nu izbutește să decodeze mesajul primit: „Te
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
de o parte, dar și pentru faptul că În perioada actuală parcursă de economia românească, În afara indicatorului de profit și a unor indicatori financiari, productivitatea muncii pare a nu fi În măsură să exprime eficiența economică, pe de altă parte; indiferența față de acest indicator și neluarea sa În considerare ca indicator de eficiență este Înlesnită de situația actuală de descentralizare a economiei, fapt care permite să nu se mai utilizeze obligatoriu În fundamentarea necesarului de personal niveluri minime admise de productivitate
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
direcției interpretative. Între altele, putem nota: - «a-l durea inimaă, indicând dezgustul și repulsia; - «o inimă de aură, «a-și pune inima pe tavăă simbolizând generozitatea, compasiunea, empatia; - «o inimă de piatrăă, «o inimă de gheațăă, «fără inimăă, exprimând insensibilitatea, indiferența; - în sfârșit, «a fi în inima a cevaă, adică a ocupa locul central, principal. Gât, gâtlej Gâtul constituie o zonă corporală cu multe semnificații, din cauză că asigură legătura dintre cap și corp, adică între planul material și planul spiritual. Ca urmare
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
2); bătrîna (2); binevoi (2); buneii (2); bun la inimă (2); bun la suflet (2); cerșetor (2); coleg (2); compasiune (2); copii (2); a dărui (2); dorință (2); dragoste (2); face un bine (2); fericire (2); harnic (2); implica (2); indiferență (2); încredere (2); încurca (2); lasă (2); lucru (2); mamă (2); mîna (2); nădejde (2); neajutorat (2); omenesc (2); omenie (2); omul (2); părinte (2); părinții (2); prietenos (2); a salva (2); salvare (2); spital (2); sufletist (2); susținere (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
despărțire; direcție; discul; distanță; dona; nu dori; a da drumul; a duce; durerea; dușman; a elibera; elimina; eliminare; emoție; energie negativă; excepție; foaie; fără folos; a folosi; forță; funia; găsi; geantă; ghem; grădină; grenadă; greutăți; gunoaie; haine; hainele; hîrtia; iartă; indiferență; inima; intenție; irosește; irosi; a irosi; irosire; îndepărta; înlătura; a înlocui; înstrăina; înstrăinare; a întinde; jet; joc cu cîinele; jocuri; a da jos; lac; a lansa; lemn; leu; libertate; lovește; a lovi; lumină; masă; meserie; dă-mi; mizeria; mîngîie; mult
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
6); sînge (6); udă (6); verde (6); pescuit (5); peste (5); băltoacă (4); rațe (4); apa (3); cocostîrc (3); copilărie (3); glod (3); mică (3); mîl (3); oglindă (3); Silviana (3); știoalnă (3); apă murdară (2); barză (2); Bălți (2); indiferență (2); lasă (2); loc cu apă (2); mocirlă (2); neagră (2); nufăr (2); ochi de apă (2); oglindire (2); păsări (2); de pește (2); țară (2); umezeală (2); ac; acasă; adînc; adîncime; adunătură; ani; apă cu pești; apă multă; de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cec; cheltuială; ciudat; coada; combustibil; crăpătură; critic; cu; cunoștințe; în cuptor; curaj; curiozitate; degeaba; degete; depărtare; dop; în dulap; enervant; face; fecior; flori în apă; folositor; forță; frigider; frivol; fură; găina; gărgăuni; geanta; groapă; gură; în gură; haine; implementa; incest; indiferență; indiscret; inel; infiltrare; inoportun; a intra; o introduce; insistent; intenție; interes; intervenție; interzis; intrat; introdu; inventa; investiție; a împinge; în; înainte; încăpere; încet; închide; închisoare; a încuia; îndesat; îndrăzneț; înfige; înjurătură; înjurături; înmulți; a însera; înserează; înțelegere; învață; învăța a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
curaj; curajos; curiozitate; cuțit; decent; demn; dezinteres; dispreț; domn; dor; dormitoare; drag; entuziasm; etern; exemplar; facere; fain; fata; față; făt; Făt-Frumos; ființă ciudată; flirt; floare; fost; fotbal; fotbalist; fraier; frumusețe; gagicar; gaj; galant; gay; Gigel; greu; greutăți; harnic; hotărît; imaturitate; indiferență; individ; integru; inteligență; interesant; iubitor; începător; întîlnire; înțelegere; jumătate; junior; laș; luptător; mamă; masculinitate; mașini; măgar; măreț; mărunt; Michelangelo; micul; mincinoși; minge; mister și întuneric total; mîndrie; modest; moștenire; muncitor; năzdrăvan; nebun; necunoscut; nesiguranță; nesimțire; neuitat; nimic; om cu caracter
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]