3,883 matches
-
argumentarea indicației de tratament: -tipul distrucției coronare carioase: extinderea în suprafață și profunzime, -nivelul fracturii (să nu fie mult subgingival), -grosimea pereților radiculari (să nu fie prea subțiri), -accesibilitatea canalelor radiculare tratate sau tratabile, -corectitudinea obturației de canal, -absența proceselor inflamatorii periapicale, -lungimea rădăcinii și diametrul ei, -numărul și direcția rădăcinilor (canalelor): paralele, divergente, curbe (la ce nivel), -integritatea rădăcinii: fracturi radiculare, resorbție radiculară, rezecție apicală (nivelul), -calitatea implantării osoase: rezorbții alveolare orizontale sau verticale, -starea parodonțiului marginal, -dinții adiacenți (migrați
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
protetică poate fi eliberată din tiparul flexibil de hidrocoloid într-un timp foarte scurt, cu un efort minim, finisările ulterioare ale protezei fiind reduse. Dezavantajele majore ale acestei tehnici sunt reprezentate de conținutul ridicat de monomer rezidual, ceea ce atrage reacții inflamatorii la nivelul mucoasei de sprijin; este necesar să remarcăm proprietățile mecanice mai slabe, neputând exclude o distorsiune posibilă a protezei total mobilizabile datorată flexibilității tiparului. În scopul anulării dezavantajelor prezente, în metoda expusă anterior s-a realizat o perfecționare a
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
de punte și alimentele și în spațiile greu accesibile curățirii, spații situate între corpul de punte și creastă. Regiunea subiacentă acestor punți constituie de cele mai multe ori punctul de plecare al unor stomatite și în mod obișnuit se constată aici modificări inflamatorii ale mucoasei. După raportul corpului de punte cu creasta, se disting următoarele tipuri de corpuri de punte: Corp de punte suspendat Pentru constituirea acestui gen de corp de punte este necesar ca între creastă și dinții antagoniști să existe spațiu
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
de ordin mecanic înaintea conceperii și confecționării protezelor fixe. Testele făcute asupra diferitelor forme de corpuri de punte arată strânse relații între țesuturi și materialele din care sunt aceste lucrări realizate. Forma este factorul cel mai important în prevenirea reacțiilor inflamatorii sub lucrările protetice fixe. Modificarea formei de la ,,acoperire completă” (șa) la minimum de contacte (creastă de acoperire modificată-corp de punte punctiform) a eliminat leziunea produsă intenționat, însă numai dacă suprafața era complet finisată, cu o netezire adecvată și o lustruire
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
de risc stabiliți se regăsește în sub 30% din toate cazurile, îndeosebi în țările vestice și majoritatea CC sunt sporadice neavând legătură cu factorii de risc cunoscuți [33, 34]. În prezența acelorași factori de risc, modificările oncogenelor, ale transmiterii semnalelor inflamatorii sau ale transportorilor biliari, alterările genetice și epigenice sau aberațiile cromozomiale, par a fi cele care contribuie la dezvoltarea și progresia CC [35, 36]. INFECȚIILE PARAZITARE Există date epidemiologice și experimentale care susțin legătura dintre infecțiile cu paraziți hepatici și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
totuși o creștere semnificativă a incidenței CSP [87]. Deoarece CSP reprezintă cel mai frecvent factor de risc cunoscut pentru CC în țările din Vest, tendința incidenței este importantă pentru monitorizarea tendinței de evoluție a CC. CSP se asociază frecvent cu bolile inflamatorii intestinale, îndeosebi cu colita ulcerativă. Aproximativ 40% dintre cazurile de CSP au colită simptomatică. Diferitele studii nu au evidențiat însă o corelație semnificativă între prezența, tipul și durata bolilor inflamatorii intestinale și riscul de CC la pacienții cu CSP [79
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
tendinței de evoluție a CC. CSP se asociază frecvent cu bolile inflamatorii intestinale, îndeosebi cu colita ulcerativă. Aproximativ 40% dintre cazurile de CSP au colită simptomatică. Diferitele studii nu au evidențiat însă o corelație semnificativă între prezența, tipul și durata bolilor inflamatorii intestinale și riscul de CC la pacienții cu CSP [79, 83]. În ceea ce privește fumatul și consumul de alcool ca factori de risc pentru CC la pacienții cu CSP, nu există date definitive care să ateste rolul cert al acestora în favorizarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
de 300 de ori mai mare de CC la pacienții expuși comparativ cu martorii neexpuși [108]. Alte studii ample efectuate în Germania și Danemarca au arătat același risc semnificativ crescut de CC la pacienții expuși la thorotrast [107, 109]. BOLILE INFLAMATORII INTESTINALE Deși asocierea bolilor inflamatorii intestinale (BII) cu CSP nu evidențiază un risc cumulativ pentru dezvoltarea CC în studiile suedeze [84], în țările cu prevalență scăzută a CC există alte studii care au evaluat BII (atât colita ulcerativă cât și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
mare de CC la pacienții expuși comparativ cu martorii neexpuși [108]. Alte studii ample efectuate în Germania și Danemarca au arătat același risc semnificativ crescut de CC la pacienții expuși la thorotrast [107, 109]. BOLILE INFLAMATORII INTESTINALE Deși asocierea bolilor inflamatorii intestinale (BII) cu CSP nu evidențiază un risc cumulativ pentru dezvoltarea CC în studiile suedeze [84], în țările cu prevalență scăzută a CC există alte studii care au evaluat BII (atât colita ulcerativă cât și boala Crohn) ca factori de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
risc stabilit, cu excepția zonelor endemice pentru infestațiile parazitare hepatice. Factorii de risc cu rol cert în dezvoltarea CC includ infecțiile parazitare, chistele ductelor biliare, litiaza intrahepatică și colangita sclerozantă primitivă. Factorii de risc cu rol mai puțin precizat, includ bolile inflamatorii intestinale, infecțiile cronice VHC și VHB, ciroza hepatică, obezitatea, diabetul, alcoolul, toxicele profesionale și polimorfismul genetic. Datele existente nu sunt consistente pentru a susține rolul BII independent de CSP, al obezității, al fumatului sau al polimorfismului genetic specific în conferirea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
ÎN AFECȚIUNILE PARODONTALE Capitolul 10..........................................................................165 SINELE DE IMBILIZARE ADEZIVE ÎN AFECȚIUNILE PARODONTALE Capitolul 11..............................................................................182 CONDIȚIA PARODONTALA LA PACIENȚII CU APARATE DE IMOBILIZARE Bibliografie .............................................................................194 </conents> Introducere Afecțiunile parodontale inflamatorii induse de placă sunt probabil cele mai răspândite afecțiuni inflamatorii la oameni, afectând în mod virtual toți adulții din întreaga lume. Gravitatea acestei afecțiuni variază între inflamația gingivala ușoară, până la pierderea avansată de atașament parodontal, cu apariția mobilității dentare, uneori ducând la pierderea dinților, în absența unui tratament adecvat. Boală
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
din cauza dificultăților de aplicare și a prețului de cost. A aparut necesitatea aplicării unor sisteme moderne, ca urmare a frecventei mari a parodontopatiilor cu evoluție spre mobilitatea dentară. Capitolul 1 ETIOLOGIA AFECȚIUNILOR PARODONTALE Considerate în trecut că maladii “esențiale”, afecțiunile inflamatorii ale parodonțiului marginal și profund recunosc la ora actuala o etiologie microbiană specifică, cu factor primordial placă bacteriană, la care se adaugă o multitudine de factori favorizanți și sistemici. Pentru a cuprinde întreaga complexitate a factorilor care determină patologia parodontala
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
ale parodonțiului marginal și profund recunosc la ora actuala o etiologie microbiană specifică, cu factor primordial placă bacteriană, la care se adaugă o multitudine de factori favorizanți și sistemici. Pentru a cuprinde întreaga complexitate a factorilor care determină patologia parodontala inflamatorie, s-au făcut numeroase încercări de clasificare, una dintre acestea fiind cea a lui Pawlack[252], care împarte factorii etiologici ai bolii parodontale în factori locali (determinanți și favorizanți) și factori sistemici. Multitudinea factorilor etiologici determina includerea parodontopatiilor în grupă
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
nu sunt frecvente dar pot apare după multiple episoade recurente Etiologie Bacteroides melaninogenicus, B.intermedius, Prevotella intermedia, Fusobacterium, Treponema și Selenomonas. Factori predispozanți: stresul psihosocial, imunosupresia, malnutriția, fumatul, gingivite preexistențe, traumatisme. AFECTĂRI ALE PARODONȚIULUI DE SUSȚINERE Majoritatea parodontopatiilor au natură inflamatorie. În bolile parodontale, agresiunea provine inițial din invazia produșilor microbieni în țesuturile gingivale. Corpul caută să neutralizeze sau să distrugă iritanții microbieni și să inițieze reparația tisulara și cicatrizarea. Țesuturile parodontale pot fi afectate inițial prin acumularea de placă în
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
prin progresie în profunzime în parodontita. Termenul de boală parodontala a fost folosit generic pentru a se referi la întregul proces care are loc la nivelul parodonțiului de susținere. „Parodontita“ este un termen general care cuprinde numeroase forme de boli inflamatorii, care diferă într-o oarecare măsură în ceea ce privește etiologia microbiană. Rolul pe care îl joacă răspunsul gazdei este foarte variabil. După Schröeder [291] „parodontita este o boală inflamatorie a sistemului de susținere a dintelui care provoacă distrucții rapide, inegale și profunde
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
de susținere. „Parodontita“ este un termen general care cuprinde numeroase forme de boli inflamatorii, care diferă într-o oarecare măsură în ceea ce privește etiologia microbiană. Rolul pe care îl joacă răspunsul gazdei este foarte variabil. După Schröeder [291] „parodontita este o boală inflamatorie a sistemului de susținere a dintelui care provoacă distrucții rapide, inegale și profunde ale Parodontita cronică Este singura dintre formele de boală parodontala induse de prezență plăcii, care nu prezintă alterări funcționale ale PMN și care prezintă cantități importante de
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
apariția proiecțiilor radiotransparente digitiforme orientate de la nivelul crestei către interiorul septului. Proiecțiile radioopace ce separă spațiile radiotransparente sunt imagini suprapuse ale osului trabecular parțial erodat. Resorbția osoasă crescută de-a lungul marginilor endosteale ale spațiilor medulare este dată de celulele inflamatorii, proliferarea celulelor conjunctive și intensificarea activității osteclazice. Reducerea progresivă a înălțimii septului interdentar ca urmare a extinderii inflamației și resorbției osoase. Aspecte radiografice ale afectării furcațiilor Diagnosticul de certitudine al leziunii de furcație se face prin examinarea clinică - sondaj cu
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
incorect pot provoca apariția mobilității dentare. Acest tip de mobilitate (provocată prin efectul de „du-te-vino" exercitat pe anumiți dinți) duce la o augmentare a spațiului periodontal care revine la. normal după corectarea sau îndepărtarea protezei. ba Mobilitate dentară de origine inflamatorie Toate inflamațiile parodonțiului superficial și/sau profund, pot determina mobilitate dentară. Acumulările de placă bacteriană, chiar și fără resorbții la nivelul suportului alveolar pot genera mobilitate dentară. Inflamațiile pulpare septice sau aseptice se pot propaga.în spațiul periodontal ducând la
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
crescute în trombozele acute, datorită activării simultane a coagulării și fibrinolizei. În consecință, valorile normale ale D-dimerilor fac improbabil diagnosticul de TEP. La vârstnici pot exista frecvent condiții clinice care determină valori crescute ale D-dimerilor ca neoplazii, boli inflamatorii cronice etc., ceea ce scade specificitatea testului până la 26% la pacienții de 70-79 de ani, ajungând la 9% la pacienții peste 80 de ani. Alegerea unei valori de referință mai mari la bătrâni va crește rezultatele fals negative i va duce
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
cea de receptori solubili (s-RAGE). Într-un studiu realizat de Park și colaboratorii săi (29), efectuat pe șoareci diabetizați tip apoE KO, tratați cu s-RAGE, s-a demonstrat efectul de supresie asupra dezvoltării plăcii aterosclerotice și reducerea reacției inflamatorii. Administrarea de com - plexe solubile s-RAGE a redus reacția inflamatorie și transformarea fibronectinei și a colagenului IV în aria aortei și a rinichiului, efect dependent de doza administrată de s-RAGE și independent de nivelul lipidelor și al glicemiei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
Park și colaboratorii săi (29), efectuat pe șoareci diabetizați tip apoE KO, tratați cu s-RAGE, s-a demonstrat efectul de supresie asupra dezvoltării plăcii aterosclerotice și reducerea reacției inflamatorii. Administrarea de com - plexe solubile s-RAGE a redus reacția inflamatorie și transformarea fibronectinei și a colagenului IV în aria aortei și a rinichiului, efect dependent de doza administrată de s-RAGE și independent de nivelul lipidelor și al glicemiei (29). 6.2.1.1. Interacțiunea cu sistemul renină-angiotensină-aldosteron (SRAA) Etiologia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
de DZ în sectorul microvascular contribuie la apariția suferinței oculare, renale, nervoase, cardiace și tegumentare. Disfuncția endotelială se asociază cu scăderea activității monoxidului nitric (NO) și creșterea activității angiotensinei II (AT II) și endotelinei (34, 35), afectarea relaxării endoteliu-dependente, reacție inflamatorie prin activarea citokinelor, creșterea adeziunii moleculare prin stimularea VCAM-1 și MCP-1 (monocite chemotactic protein-1) (35). Disfuncția endotelială este puternic asociată cu ateroscleroza (36, 37). După măsurarea com- ponentelor SRAA în plasmă s-a emis ipoteza că la pacienții diabetici există
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
urotensinei II (UT II). Niveluri circulante crescute de UT II s-au evidențiat la pacienții cu diverse afecțiuni cardiovasculare, HTA, DZ, ateromatoză carotidiană (44). Activitatea UT II este legată de stimularea oxidării NADPH în peretele vascular și a acțiunii citokinelor inflamatorii (45). De asemenea, în patogenia aterosclerozei la diabetici s-a descris și participarea unor membri ai superfamiliei TNF-receptor (tumor necrosis factor), numită osteoprotegerin, prin determinarea de niveluri crescute în plasma pacienților cu DZ și complicații cardiovasculare (46). Studii recente au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
Se estimează că 20-30% dintre persoanele cu simptome de BAP asociază diabet. Principalii factori de risc pentru BAP sunt: fumatul, diabetul, vârsta înaintată, HTA, disli - pidemia și hiperhomocisteinemia. Leziunile anatomo-patologice sunt specifice. La pacienții cu DZ există o importantă componentă inflamatorie vasculară, demonstrată prin nivelul seric crescut al proteinei C reactive, marker important, cu o puternică influență asupra procesului de fibrinoliză și scăderii tonusului vascular. De multe ori, modificările vasculare pot fi prezente înaintea diagnosticării diabetului și se agravează odată cu durata
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
Se instalează o balonizare care este urmată de liza membranei, descompunerea mitocondriilor și a celorlalte organite citoplasmatice, iar în final, de explozia celulei cu împrăștierea conținutului celular în afara fostei membrane. Este vorba așadar de o liză care antrenează o reacție inflamatorie. Macrofagele sosite la fața locului înglobează resturile celulare. ADN-ul inițial dublu catenar se desface și se fragmentează, din cauza apariției și acțiunii unor endonucleaze. Ele sunt ulterior fagocitate de către macrofage. d) apoptoza, care joacă un rol de seamă în embriogeneză
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]