8,637 matches
-
schimbătoare: sol minor cu treapta a VI-a urcată cu treapta a VI-a și cu septimă mică (măsura 13), efectul pedalei de rezonanță menținându-le în mod corespunzător cu valorile de durată ale acordurilor. Alternanța cvartelor mărite și perfecte inserată în apogiaturile de început ce implică deopotrivă jocul dinamic al juxtapunerii diferitelor registre anunță apariția secțiunii mediane (Animez un peu). Discursul acesteia imprimă o ușoară activare avansării sonore, ce pare să corespundă proiecției pentru o clipă a acelei civilizații pe
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
creat după imaginea lui Dumnezeu și se lasă pă‑ truns și transformat de har, el devine o manifestare a lui Dumnezeu. Prin aceasta s‑a arătat așadar că un văl al întunericului a acoperit sufletul, un văl care s‑a inserat în sânul umanității prin nesupunerea lui Adam. Dar astăzi prin lumina Duhului Sfânt, acest văl este ridicat de pe sufletele oame‑ nilor cu adevărat credincioase și demne; acesta este motivul venirii lui Cris‑ tos. Prin Întrupare, prin chipul lui Cristos au
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
va răsplăti”. 96 Fil 4,7. 97 C. de lotto, Leggere L’icona, Ed. Bucceri, Padova 1992, 6. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 49 timp: fondul aurit substituia spațiul și îndepărtarea de timpul real; figura repre zentată era inserată într‑o dimensiune ideală, protejată de referințele fi‑ zice și corporale; persoanele și lucrurile erau reprezentate ca și cum ar fi um‑ bre necorporale; corpul era reprezentat după reguli ascetice: hainele cădeau rigid, copacii și natura înconjurătoare erau foarte stilizate. Tot în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
care o descrie în explicația pe care o dă acelui tablou: „Degetul meu indică spre locul unde mă doare”. În tabloul Elegie pentru Hristos portretele personajelor biblice sunt conturate realist, dar este surprinsă și o scenă pe care acestea o inserează prin exorcizarea urâtului. Mai îndurerată decât Maria, văitându se, femeia dintre Madonna și bărbatul care o ajută în a-l coborî de pe cruce pe Mesia, pare a purta o mască, la fel ca și Sfântul Ioan. Împreună cu bătrânul ce ține
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
la telefon, Octav Șuluțiu s-a arătat indignat de infidelitățile față de realitate. Un editor îi comunica lui Eugen Lovinescu un an mai târziu, că nu poate publica romanul, indiscret în ceea ce privește familiile Manolovici și Șaraga-Socec. Anton Holban a inserat în roman inclusiv numărul de telefon al Lydiei. „Autoficțiunea nu e un gen propriu- zis, ci doar o distincție tipologică nunațată în sensul biografic și al pactului nominal care poate pune alături romanele lui Holban, pe cele ale lui Blecher
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
de gramatic (demnitar ce avea în grijă catastifele), apoi de medelnicer (demnitar ce servea bucatele), serdar (demnitar cu atribuții militare), apoi de ispravnic (conducător al unui ținut) și i-a oferit-o pe fiica lui ca soție. Personajul care se inserează perfect mediului fanariot decadent și care ne interesează este Chera Duduca (chera = stăpână), amanta sau țiitoarea lui Andronache Tuzluc. Postelnicul se aruncase cu frenezie în brațele desfrânării, dar față de Duduca avea un sentiment puternic și posesiv de dragoste. Această Veneră
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sînt atît de frumoasă? Pentru că stăpînul meu mă spală. Cele două versuri ilustrează faptul că limba este traversată de valori și ecouri diferite ale cuvintelor după cum sînt utilizate. Dacă examinăm titlul secțiunii Capitale de la douleur (Capitala durerii) în care este inserat poemul: "Les petits justes", constatăm că titlul cu cunotație biblică trimite mai puțin la membrii grupului suprarealist (așa cum spun unii comentatori), cît la un sociolect pe care Éluard, fiu de croitoreasă, îl cunoștea cu certitudine. Într-adevăr, vocabularul modei desemnează
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
considerat destul de important, din moment ce l-a reluat de cinci ori. Apărut mai întîi în 1924, al doilea din cele șase poeme ale secțiunii "Les petits justes" din Mourir de ne pas mourir [Să mori că nu poți muri], textul este inserat în Capitale de la douleur, în 1926, în poziția a doua dintr-un grup de unsprezece poeme. Și, mai ales, după ce a fost publicat în revistă în 1928, este reluat în Choix de poèmes. E clar că ținea mult la aceste
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de adevăr), doxa subliniată prin prezentul iterativ. Secvența se deschide cu o ezitare categorială și temporală (falsul subiect tu și prezentul continuu, dilatat în raport cu momentul enunțării, introduc un obiect de discurs al cărui determinant anumite semnalează caracterul nedefinit). Textul fiind inserat în secțiunea cu titlul "Despre om", ne așteptăm la o izotopie umană, or textul se deschide prin instaurarea unei izotopii animale. Segmentul (A) ia succesiv forma unei descrieri de stare, centrată asupra proprietăților (sălbatice, masculi, femele etc.), apoi a unei
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
încheie banda desenată Le Schtroumpfissime de Peyo: T23 Bravo! Văd că în ciuda faptului că ați ștrumfit-o, ați rămas niște ștrumfei de treabă. Hai că vă iert! Această bulă de bandă desenată conține o suită de patru acte de discurs (A) inserate într-o singură replică a Marelui Ștrumpf: • e1: Bravo! Enunț monorem expresiv complet, avînd forma sintactică a unei exclamații. Act de discurs EXPRESIV(A1) care nu ia forma performativului de felicitare. • e2: Văd că: Segment introductiv al enunțurilor CONSTATATIVE e3
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
din această situație, P. Hamon a propus în domeniul poeticii literare o teorie generală a ceea ce el definește drept "efect de text" sau "dominantă" (1993: 5). El a pus accentul pe procedurile de uvertură și de încheiere a segmentelor descriptive inserate într-o povestire, pe natura profund tabulară a organizării enunțurilor descriptive, pe procedeele de metaforizare, de animare și de ordonare care contracarează efectul de listă. Descrierea, inerentă exercițiului vorbirii, este identificabilă mai întîi la nivelul enunțurilor minimale. Am văzut că
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
stănutat A. Chevrel. Propoziția [e2] apare deci ca o re-acțiune-Pn3 dintr-o povestire canonică. Urmarea este mai complicată:...căzînd din carul cu fîn [e3] pe care-l aducea de la Pervenchères (Ornes), [e4] expiră [e5]. Propoziția [e4] pare a fi fost inserată tardiv în cursul frazei (paranteza indicatoare a locului este plasată în general, în presă, la începutul narațiunii). De fapt, ea explică ce caută personajul în vîrful uni car cu fîn. Este propoziția care explică situația inițială-Pn1 a povestirii. În schimb
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
la dreapta > acest război este un război mondial [q]". În schimb, în (63b), incidența la stînga a conectorului IATĂ DE CE introduce enunțul îi poftesc pe toți francezii... ca pe un fapt cauzat/justificat de cotextul anterior: mișcarea explicativă (63a) este inserată în mișcarea explicativă (63b) a cărei incidență la stînga înglobează întregul cotext anterior. Avem aici ilustrarea dublei mișcări textuale explicative de bază: mișcare la dreapta, deschisă de un conector explicativ și care-și așteaptă marca de încheiere (63a), și mișcare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
un astfel de demers o constituie bibliografia. Am considerat că este necesar să selectăm nu doar o bibliografie specială, ci o bibliografie deschisă, europeană, aparținând și popoarelor cu care a interferat mai puternic istoria Germaniei. Ar fi mai interesant să inserăm, de pildă cu privire la impactul Revoluției franceze de la 1789, la consecințele primului Război Mondial și punctul de vedere al istoricului francez. În consecință, am fost preocupați de a scrie o scurtă istorie a Germaniei fără a folosi cu precădere o bibliografie
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
citi ce scrie pe ambalaje. Este modul lor de a se informa înainte de a se hotărî dacă să cumpere sau nu. Deci o companie care vinde produse pe bază de plante ar trebui să le ceară designerilor de ambalaje să insereze suficient text pe ambalaj. Orice designer trebuie să respecte cerințele clientului. Dar scrisul cu caractere mici este greu de citit pentru cumpărătorii în vârstă, care sunt principala piață de desfacere pentru vitamine și suplimente pe bază de plante. Și aceste
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
Oltenița, prin care răsplătește cu moșii pe slugile domniei : Tatu Vătaf, Voica și Mătea cu fiii și frații lor, pentru dreaptă și credincioasă slujbă” Având un fond de documentare destul de amplu, prof dr. Done Șerbănescu a realizat o monografie istoricoartistică, inserând date interesante despre oamenii de artă originari din Oltenița, precum pictorul Gheorghe Vânătoru și sculptorul Gheorghe Stănescu. Prof dr. Done Șerbănescu, deși s-a pensionat, a rămas să cerceteze istoria străveche a zonei Oltenița și și-a păstrat vechiul birou
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
ediția anterioară de la Presses Universitaires de France, intitulată Memoria colectivă, ediția a doua revăzută și adăugită, PUF, 1978. Mai întîi, din manuscrisul pe care l-am numit "Manuscrisul cu o mie de variante" am folosit 211 modificări care au fost inserate în text. Acestea constau în suprimări (suprimarea subtitlurilor puse de editori, suprimarea și corectarea erorilor de lectură sau de copiere, corectarea omisiunilor de punctuație). Am menținut, din ediția anterioară, cîteva corecturi ortografice evidente: acordul la plural între substantive și verbe
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
sau mai multor grupuri și să ne replasăm într-unul sau mai multe curente de gîndire colectivă". Unele variante care nu au fost bifate se găsesc la note. În schimb, variantele care se puteau integra direct în text au fost inserate, cele mai multe dintre textele omise de editorii precedenți fiind variante. În cîteva cazuri nu am reușit să citim unul sau două cuvinte ale lui Halbwachs, prea șterse, a căror prezență o indicăm prin trei puncte [...]. Varianta 189 (ultima în raport cu textul ediției
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
cuvinte ale lui Halbwachs, prea șterse, a căror prezență o indicăm prin trei puncte [...]. Varianta 189 (ultima în raport cu textul ediției precedente) se referă la articolul despre muzicieni; această variantă s-ar putea numi și "varianta 1 bis", deoarece articolul este inserat drept capitolul 1 al cărții. Al treilea grup de adaosuri din ediția critică este constituit de textele inserate între croșete. Treizeci și cinci de pagini au fost adăugate la cele 201 inițiale. Aceste inserții sînt în număr de 21. Textul 1 constituie
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
textul ediției precedente) se referă la articolul despre muzicieni; această variantă s-ar putea numi și "varianta 1 bis", deoarece articolul este inserat drept capitolul 1 al cărții. Al treilea grup de adaosuri din ediția critică este constituit de textele inserate între croșete. Treizeci și cinci de pagini au fost adăugate la cele 201 inițiale. Aceste inserții sînt în număr de 21. Textul 1 constituie noul capitol 1 ("Memoria colectivă la muzicieni") și corespunde paginilor 168-201 ale ediției de anterioare. Textul 2 este
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
intersectarea dintre influența unui curent de gîndire neperceput și ideea că "este dificil să discernem (forțele) mediile sociale care, din exterior, determină cursul gîndurilor noastre". Textul 5 este o omisiune înainte de al doilea paragraf de la pagina 87. Textul 6 este inserat la pagina 91 și evocă experiența călătoriei și tema experienței afective prin care trece un copil în familia sa, ca urmare a șocului produs de un eveniment. Halbwachs descrie semi-conștiința pe care o au membrii unei familii în legătură cu o vizită
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
capul familiei, semi-conștiință deoarece ei nu știu despre ce este vorba și cine este oaspetele, dar știu că, la un moment dat, tatăl a făcut parte din două grupuri familia și străinii -, spre deosebire de ceilalți membri ai familiei. Textul 8 este inserat la pagina 120 și contestă conceptul de memorie istorică la copil. Textul 9 este inserat la pagina 136. Textul 19 corespunde textului omis de la finalul capitolului despre memoria istorică. Se pune aici problema dacă ar fi posibil ca sentimentul de
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
dar știu că, la un moment dat, tatăl a făcut parte din două grupuri familia și străinii -, spre deosebire de ceilalți membri ai familiei. Textul 8 este inserat la pagina 120 și contestă conceptul de memorie istorică la copil. Textul 9 este inserat la pagina 136. Textul 19 corespunde textului omis de la finalul capitolului despre memoria istorică. Se pune aici problema dacă ar fi posibil ca sentimentul de identitate personală să apară într-o conștiință izolată. Acest text trebuie apropiat atît de ceea ce
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
spune într-un alt text omis în legătură cu conștiința timpului pe care ne-am putea imagina că o are un animal. Există aici un pasaj în care Halbwachs recurge la continuitatea evidențiată de Leibniz între infra-conștient și conștient. Textul 11 este inserat la pagina 143. Textul 12 este inserat la paginile 144-145 și este un ecou al textului 10, cu referire la societatea obiectelor. Textele 13 și 14 sînt inserate la paginile 179-180 și sînt convergente. Primul arată că timpul colectiv se
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
conștiința timpului pe care ne-am putea imagina că o are un animal. Există aici un pasaj în care Halbwachs recurge la continuitatea evidențiată de Leibniz între infra-conștient și conștient. Textul 11 este inserat la pagina 143. Textul 12 este inserat la paginile 144-145 și este un ecou al textului 10, cu referire la societatea obiectelor. Textele 13 și 14 sînt inserate la paginile 179-180 și sînt convergente. Primul arată că timpul colectiv se stabilizează, iar al doilea că timpul nu
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]