4,125 matches
-
unui simț grobian, care pe deasupra îndeamnă la mistuirea obiectului (etimologic orice „digerare“ este o „împărțire în părți“, adică o „analiză“), de aceea Hegel a caterisit gustul afirmînd că frumusețea nu are nevoie de o facultate proprie pentru a fi percepută. Intelectul, imaginația și rațiunea ajung spre a contempla splendorile artei, o altă facultate fiind oțioasă. Echivocul gustului se regăsește în latină sub forma perechii gustussapor, unde primul desemnează simțul prin care percepi savoarea unui lucru, pe cînd al doilea desemnează chiar
Caleidoscop gustativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2576_a_3901]
-
se referă la senzații subiective, al doilea la însușiri obiective. O lume insipidă nu are pic de gust, așa cum un homo sine sapore înseamnă un caracter șters. Mutația pe care o aduce estetica este că mută senzația de pe limbă în intelect, rafinînd gustul pînă la a-i lua cu totul sensul gustativ. Gustul încetează să fie o senzație și devine o impresie. La Kant, impresia de gust e spontană, dezinteresată și nu urmărește vreun scop pragmatic, astfel că din ea se
Caleidoscop gustativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2576_a_3901]
-
precum și școlile cu clasele I-VIII nr. 1, nr. 7 și nr. 21 din Timișoara. L. R. , M. D. M. Campanie de informare l Tulburările din spectrul autist Cu prilejul Zilei Internaționale de luptă împotriva discriminării persoanelor cu dizabilități de intelect, ce a fost marcată și la Timișoara, în 5 mai, Fundația „Pentru Voi” a lansat un nou proiect - „Nu mai ignorați persoanele cu autism! Acest proiect este un semnal de alarmă, întrucât în România - spun specialiștii - există carențe în privința cunoștințelor
Agenda2006-21-06-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284982_a_286311]
-
greoaie, exterioară naturii operelor, care se străduiește a se recomanda pe sine, contribuind prea puțin la progresul contactului estetic cu acestea, un contact neapărat emoțional, printr-un circuit ontologic între subiect și obiect, ori natural speculativ, reverberînd jocul neconstrîns al intelectului critic. Unui gen de excese i s-a opus un altul, concretului artistic sau pseudoartistic, similar derutant în enorma-i expansivitate, i s-a contrapus un discurs abstractizant, uscat, cu resorturi abuziv extrapolate din alte sectoare ale cunoașterii. Generalizînd, să
Amurgul metodelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7993_a_9318]
-
Descartes pentru a produce o metodă de o rigoare perfectă, de tip matematic, aparent simple, evidența, analiza, sinteza, recapitularea, nu-și vădesc limitele prin împrejurarea că sînt interpretabile, posibilitatea erorii fiind indusă de puterea noastră de judecată care depășește ceea ce intelectul consideră că ar fi clar și distinct? Încă Leibniz critica infailibilitatea evidenței , care e doar un criteriu subiectiv, după cum empiriștii i-au negat caracterul intelectual, apreciind-o drept un fapt sensibil. Tentînd a identifica metoda dialectică și logica, Hegel releva
Amurgul metodelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7993_a_9318]
-
creștinesc, un intelectual este o ființă degenerată ale cărei șanse de îndreptare soteriologică sunt infime. Cauza stă în strîmba orientare pe care o dă minții sale. Căci a fi intelectual înseamnă a te mișca scolastic într-o lume precumpănitor seculară, intelectul nefiind decît facultatea care adună la un loc cele două elemente-cheie: scolasticul și secularul. Scolastica e apoteoza sterilității în varianta ei livrescă, genul de optică care, făcîndu-și din comentariu o rațiune de a fi, repudiază din instinct orice apel la
Scolastica științei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5449_a_6774]
-
nu ai putea spune ce legătură există între facultatea imaginației și darul profeției. Apoi vei afla că, potrivit lui Maimonide, imaginația este unul din organele profeției. Mai precis, Maimonide gîndește profeția ca fiind "o emanație care se revarsă dinspre Dumnezeu, prin intermediul intelectului activ, mai întîi asupra rațiunii și apoi asupra imaginației." (p. 81) Această pogorîre în trepte a mesajului divin, de la intelect prin rațiune către imaginație, este algoritmul de bază al nașterii unei profeții. Așadar, e nevoie de o revărsare a lui
O călăuză de încredere by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7562_a_8887]
-
este unul din organele profeției. Mai precis, Maimonide gîndește profeția ca fiind "o emanație care se revarsă dinspre Dumnezeu, prin intermediul intelectului activ, mai întîi asupra rațiunii și apoi asupra imaginației." (p. 81) Această pogorîre în trepte a mesajului divin, de la intelect prin rațiune către imaginație, este algoritmul de bază al nașterii unei profeții. Așadar, e nevoie de o revărsare a lui Dumnezeu asupra lumii, adică de o providență care își alege cîțiva oameni cărora le dăruiește cîte ceva din misterul a
O călăuză de încredere by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7562_a_8887]
-
o providență care își alege cîțiva oameni cărora le dăruiește cîte ceva din misterul a ceea ce urmează să se întîmple. Acești aleși sunt profeții Vechiului Testament. Stranietatea e că, în cazul lor, profeția face uz de facultăți prin excelență cognitive: intelect, rațiune, imaginație. Te-ai fi așteptat ca profetul să fie un posedat căruia Dumnezeu să-i vorbească prin intermediul unor facultăți obscure. Te-ai fi așteptat ca darul prezicerii să ceară pîrghii mai iraționale, mai adînci, cînd de fapt totul se
O călăuză de încredere by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7562_a_8887]
-
Gabriela Ursachi Ca scriitor iluminist de contur european, I. Budai Deleanu își măsoară dintru început anvergura unui intelect de excepție în preajma cărturarilor din gruparea Școlii ardelene, al cărui vîrf se va dovedi prin Țiganiada lui. "Poemationul eroi-comico-satiric"constituie "un product nou", după cum se ambiționează chiar "auctorele" în a-l situa pe linia originalității și este limpede că el
August - Septembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12514_a_13839]
-
inimă generoasă și sensibilă, dar era un temperament nervos și ușor iritabil. Avea un cap frumos, dar era șchiop; pictorii îi copiau cu plăcere trăsăturile feții și cerșetorii se strîmbau după el pe stradă. Distins laolaltă prin puterea și slăbiciunea intelectului său, afecționat dar pervers, un lord sărac, un schilod bogat, el avea nevoie de cea mai disciplinată educație. Dar natura caprițioasă dete mamei care trebuia să-l crească un caracter desordonat ca al său". Accentele critice nu lipsesc, N. Steinhardt
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
inima se usucă. Dacă nu ești un colos, dacă nu ai umeri de Hercule, rămîi fie fără inimă, fie fără talent". în cazul muzicii savante - fără inimă, de vreme ce creația sonoră cultă s-a instalat pletoric ori la nivelul creierului (al intelectului) ori sub centură, la nivelul senzațiilor atavice, gregare. în Evul Mediu muzica era consecința unor trăiri spirituale intense, la înălțimea creierului, ca ecou de vrajă al dependenței de divinitate. Cîntul gregorian constituia măsura readucerii în auzul interior a efuziunilor acelor
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
a fost jocul de șah - au transformat cele trei zile, cât a durat Noul Festival, într-o binevenită prelungire a atmosferei ultimelor trei ediții ale Săptămânii Internaționale a Muzicii Noi. Spun binevenită, întrucât am certitudinea că fenomenul artei contemporane stimulează intelectul și psihicul uman într-o măsură notabilă supunându-l - în sensul cel mai nobil al cuvântului - unui permanent exercițiu de verificare a propriului orizont cultural și chiar a descoperirii propriei identități uman-spirituale. Căci, în timp ce semnificațiile artei clasice sunt intrinseci, cele
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
au devenit excelențe. Aceștia sunt viața! O alta nu există.” Splendidul poem Torino stă mărturie pentru felul în care apărea și trăia în versurile lui Benn figura iubită a filozofului și poetului care „încă nu despărțise istoria și natura de intelect, el încă mai credea întro compensare”: „«Pingelele la ghete-s duse», /marele geniu în pustie/ în ultima-i scrisoare spuse -/ apoi, țac, Jena -; psihiatrie.”// Nu-mi cumpăr cărți, s-au dus toți banii, / așa prin librării mă țin:/ note - la
Gottfried Benn – melancolie și distrugere by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3450_a_4775]
-
și Sartre atacă împreună, deși din unghiuri diferite, metafizica (naivă) imanentistă a imaginii... Subiectul cunoaște direct obiectul, nu prin intermediul unui clișeu,... nu prin intermediul unei còpii - s-a văzut - al unei imagini, așadar, conținută în conștiință (naivitate primitivă!). Astfel, îndepărtînd din intelect "còpiile", Husserl a rezolvat dificultatea problemei raportului "imagine-gîndire". O eliberare extremă a gîndirii. Revoluția ei modernă. Imaginea, prin urmare, nu este decît un nume pentru funcția ce o are conștiința de a-și viza obiectul. Datorită numelui, formal!... Departe de
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
insulta. Dar o voim inteligentă, și-i pretindem, ca pentru cîntece și blesteme, o situație și un stil. A "înjura" e o artă literară tot atît de spinoasă ca și lauda, în acatiste, în sonete, sau la... "notițe". Pînă astăzi, intelectul omenesc nu a depășit unicele sale două resurse: admirația și repulsia - și în aceste două extreme spiritul trebuie să se comporte cu o egală putere. Omul sentimental e un degenerat dacă nu știe, iubind frumos, să urască admirabil...". Arghezi dă
Scurt tratat pentru intelectuali obosiți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8830_a_10155]
-
e criză de sistem, și amenințare profundă, prin acest conformism politicos, protocolar față de puterile constituite. Ca și mari probleme - Mediterana, de pildă, axul milenar al civilizației noastre, ridicînd interogații în fața cărora au avansat propuneri luminoase, dar fără urmări pragmatice, un intelect de talia lui Paul Valéry și alte mari spirite ale Europei. Și n-o să le rezolve bătînd din palme miniștrii care se întîlnesc cîteva ceasuri într-o reuniune pretențioasă. Să nu confundăm planurile! Și dacă sîntem o Academie, trebuie să
O flacără, dincolo de proza reușitei pragmatice by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4545_a_5870]
-
valul copleșitor al criticii care diviza fără discernămînt "sensul" într-o perioadă bine determinată? Reproșul principal ar fi acela că interpretarea întreține himera "conținutului" unei opere de artă. Asistăm la "domesticizarea" fenomenului artistic, la o "poluare intelectuală", o răzbunare a intelectului asupra artei. Arta contemporană ar fi tocmai rezultatul agresivității interpretării - ea este o continuă fugă din fața tăvălugului hermeneutic. Singura artă care poate lupta de pe poziții egale cu acest blestem al sensului este cinematografia. Filmul este, în opinia autoarei, singurul capabil
O carte veche, o nouă sensibilitate by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16371_a_17696]
-
de interes și, negreșit, pot fi atinse corzi esențiale. Bacovia mai poate fi citit, cu indenegabile utilități, ca un autor "vechi" printr-o grilă "veche", adică descifrat filologicește, restaurat pas cu pas, cu mijloacele conjugate ale emoției justificatoare și ale intelectului deopotrivă circumspect și edificator: "Deși parcurse în toate sensurile, unele din textele sale mai Ťdormť ca să folosesc o vorbă a lui Unamuno. Ele trebuie trezite, interogate, lămurite". Cu oarecare cochetărie, Constantin Călin întoarce ocheanul exegetic, dorind a surprinde nu un
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
și cu mediul. Exercițiile lui corporale și vocale de pregătire, aparent simple, mi-au părut a fi tehnici anamnetice, de regresiune și de regăsire a unității persoanei, tehnici de permeabilizare a graniței care separă-unește conștientul și inconștientul, mintea și trupul, intelectul și afectivitatea, capacitățile cognitive și cele emoționale, memoria și imaginația etc. Exercițiile fizice cu care pregătește masa actorilor, însoțite și de comentarii precis-sugestive, sînt, de fapt, tehnici anamnetice, care fac apel la ființa complexă și trează, autentică și vie, a
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
în care Ș. Cioculescu descifrează numai "expresii cuvenite", este și acela că ea se mișcă, de fapt, pe terenul minat al celor mai diverse influențe. Explozii din muniția teoretică a lui Valéry: "Un poem trebuie să fie o sărbătoare a intelectului" se aud pe fondul unor îngînări din Novalis, cel "beat de el însuși", care știe că drumul tainic al poeziei duce "înăuntru", spre suflet, sau alături de categoricul divorț de sine rimbauldian "Je est un autre". Clasicismul se termină în franjurile
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
fi dorit-o Avicenna pe calea ascetică, în ciuda „lațului” rămas la picior (dorul pentru cele lumești, impulsurile drăcești, sinele inferior). Totuși, chiar și ceea ce s-ar putea numi „mistică raționalizantă” la acest filozof (ascensiunea către divinitate, dar strict legată de intelect) se petrece în aura gândirii, iar cel care o practică este un „știutor”, un maestru al meditației, un „fericit al Adevărului”. Textul apare pentru prima oară în limba română. (G.T.) În numele lui Allah cel Iertător, Îndurător! Căci doar în El
Ibn Sīnā (AVICENNA), 980-1037 - Epistola păsării (Risalat al-Tayr) () [Corola-journal/Journalistic/4374_a_5699]
-
în cuvinte. E una din soluțiile date în Evul Mediu la problema universalelor (cearta universalelor) pe care Porfir (discipol al lui Platon, școala Alexandria 232) a pus-o în următorii termeni: " Genurile și speciile există în sine, sau numai în intelect și în primul caz sunt corporale sau incorporale; există ele, în sfârșit, în afara lucrurilor fizice, sau se confundă cu ele?" Nominalismul răspundea că real este doar individualul. Antistene (cinic) îl combătea pe Platon zicând: "Văd calul, dar nu văd Ťla
Depersonalizarea, armă de apărare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7499_a_8824]
-
lectura lui Schopenhauer fixase de timpuriu în conștiința lui o urmă adîncă și durabilă), tînărul și-a pierdut rapid credința (dacă o fi avut-o vreodată), rămînînd doar cu speranța în viitorul rațional al omenirii. Agnostic, mizează doar pe forța intelectului și de aceea intră curînd în masonerie, adică în forma de organizare umană care îi împăca propensiunea elitistă cu refuzul oricărei transcendențe. Dacă „dincolo” nu există nimic, atunci se cuvine să clădim pe această lume forma cea mai logică de
Supremul pontif by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5709_a_7034]
-
lasă Pavlovici descriindu-și calvarul. De aceea, violența cărții nu are virulență, cum nici bestiile nu sunt inumane. Aceste trei trăsături - finețea limbii culte, unghiul de vedere al perspectivei păsării și firea sarcastică - fac din Pavlovici un observator al cărui intelect nu îngăduie paroxisme sufletești. Autorul nu suferă patetismele, efuziunile, tensiunile sau încordările pînă la limita colapsului. În schimb preferă poanta, surpriza caraghioasă, ridicolul situației. Într-un cuvînt, are predilecție pentru comedia de situații, nu pentru drama de caractere. Din acest
Hiperbola cruzimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3347_a_4672]