35,526 matches
-
că, în perioada de acomodare, interesul părinților se concentrează pe starea de sănătate și dezvoltarea fizică a copilului. După această perioadă, pe măsură ce copilul crește și-și lărgește sfera de interacțiune socială, fiind integrați în medii educaționale, preocuparea pentru dezvoltarea abilităților intelectuale și a particularităților atitudinal-comportamentale devine centrală. Din punct de vedere emoțional, după perioada de acomodare, majoritatea părinților semnalează atitudini și comportamente pozitive ale copilului în raport cu ei. O particularitate a copiilor adoptați este manifestarea afecțiunii, uneori excesivă, față de părinții adoptatori, ceea ce
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Sacră din mai 1936. În nota informativă a revistei asupra acestui moment se preciza limpede faptul că Șerboianu era "deservent al Capelei Crematoriului și convins al ideii cremațiunii umane față de religia creștină"56, candidatura sa fiind îndreptățită datorită valorii sale intelectuale. Se mai preciza faptul că arhimandritul era licențiat în Teologie, Filozofie și Drept (o exagerare evidentă, deoarece el a fost licențiat doar în Teologie). După revenirea în țară din Franța (1931), Șerboianu își asumă latura organizatorică în cadrul comunității țiganilor. Astfel
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
probleme de ordin sufletesc. Nu-i este dat unui om oricât de lungă viață ar avea ca să știe și să se ocupe cu toate problemele și enigmele, pe care le reprezintă viața. În societatea de astăzi "repartiția muncii fizice și intelectuale" joacă rolul principal și grație acestei "repartiții" se dorește tot progresul și civilizația. Ca atare, eu simplu muncitor manual, profesor, ofițer etc. nu sunt ținut să cunosc desăvârșit toate problemele sociale și nici pe cele sufletești, acestea fiind de competența
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cult" și "ritual". După cum se vede din această expunere, religiile sunt grefate una pe alta. Aceiași faze de dezvoltare pe care le găsim în viața individului le întâlnim și în viața religioasă a omenirei: copilărie, maturitate și bătrânețe. Puterea morală, intelectuală și religioasă a omenirei nu diferă de cea individuală, decât mai ales prin durată; încolo, același zbucium, aceleași ciocniri de idei și revoluții periodice, aceiași nestabilitate a spiritului omenesc. Ceia ce însă dă religiei caracterul de adevăr divin iar nu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
aiurea, se produce o nouă înflorire, care duce mai departe dezvoltarea vieții. Acesta se înfățișează ca fiind globală. Împreună, sprijinindu-se una pe alta și dându-și una alteia elan, forțele interioare ale omului se desfășoară: activitățile economică, meșteșugărească, artistică, intelectuală, morală, religioasă merg mână-n mână, și indiferent pe care o privilegiază comentatorul, acesta constată avântul simultan al cunoștințelor practice, tehnice și teoretice al căror rezultat poartă numele Sumer, Assur, Persia, Egipt, Grecia, Roma, Bizanț, Ev Mediu, Renaștere. Aici, în
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
posibilă, singurul fundament care poate fi atribuit unui comportament rațional în toate sferele experienței. Cum se face atunci că, în locul acestui comportament adaptat și sigur de sine, observăm pretutindeni, în fiecare dintre ordinile vieții sensibile, afective sau spirituale, precum și propriu-zis intelectuale sau cognitive, aceeași incertitudine și aceeași confuzie nu doar zdruncinarea valorilor artei, eticii sau religiei, ci nimicirea lor pur și simplu, brutală sau treptată? Căci nu de o criză a culturii este vorba în realitate, ci de distrugerea sa. Astfel
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
cunoașterea științifică. Lectura însăși a cărții este punerea în operă a unei cunoașteri a conștiinței, ea constând, pe de o parte, în perceperea cuvintelor, adică în intuirea sensibilă a semnelor trasate pe hârtie, și, pe de altă parte, în pătrunderea intelectuală a semnificațiilor ideale pe care le poartă cuvintele, semnificații care alcătuiesc împreună sensul cărții, cu alte cuvinte cunoașterea științifică inclusă în ea. Cunoașterea care a făcut posibilă mișcarea mâinilor și cea a ochilor, ridicarea, urcarea treptelor, băutul și mâncatul, odihna
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
nu cunoașterea științifică este cea care îi permite să asimileze cunoașterea științifică ce este conținută în carte el nu își mișcă mâinile sau ochii și nu își concentrează cugetul în virtutea unei astfel de cunoașteri. Cunoașterea științifică este abstractă, este intuirea intelectuală a unui anumit număr de semnificații ideale. Însă actul de a-și mișca mâinile nu are nimic abstract. Cunoașterea științifică este obiectivă, întâi de toate în sensul că este cunoașterea unei obiectivități, care la rândul ei nu este percepută decât
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
a cunoașterii conștiinței, adică a raportării la obiect. Însă aceasta nu este ea însăși posibilă decât pe fondul vieții în sine. Raportarea la obiect este perceperea obiectului, fie că este vorba de perceperea sensibilă a obiectului sensibil sau de perceperea intelectuală a unui obiect inteligibil precum numărul, raportul abstract, idealitatea de orice fel etc. Or cunoașterea conținută în perceperea obiectului nu se epuizează nicidecum în cunoașterea obiectului. Ea presupune cunoașterea percepției înseși, care nu mai este conștiința, raportarea intențională la obiect
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
sau științifică. Iată cum se întâmplă acest lucru: Descartes pune sub semnul întrebării viziunea în general ca sursă și fundament ale oricărui fel de cunoștință. În general: indiferent dacă este vorba de intuirea sensibilă a lumii sensibile sau de intuirea intelectuală a adevărurilor raționale. Dacă lumea sensibilă nu există poate cu-adevărat (nefiind decât un vis), dacă totalitatea adevărurilor raționale este falsă (cel Viclean înșelându-mă atunci când îmi închipui că doi plus trei fac cinci sau că "pentru ca să cuget, trebuie negreșit
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
și de la posibilitățile pe care le comportă ele, va fi astfel cu certitudine, printr-o mișcare invincibilă. Această mișcare este ceea ce numim progres. Noțiunea de progres a ajuns astfel să desemneze în mod exclusiv progresul tehnic. Ideea unui progres estetic, intelectual, spiritual sau moral, prezent în viața individului și constând în autodezvoltarea și auto-sporirea multiplelor potențialități fenomenologice ale acestei vieți, în cultura sa, nu mai are trecere, nedispunând de nici un loc care să-i poată fi atribuit în ontologia implicită a
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
însăși a fiecărei intenționalități constitutive a științei. Astfel există o bucurie aparte a descoperirii științifice de pildă, o bucurie care aparține viziunii ca atare și care, în funcție de modalizările, rafinările și perfecționările acestei viziuni, se modalizează ea însăși, parcurgând seria plăcerilor intelectuale care sălășluiesc în adâncul sufletului ca potențialități fenomenologice originare ale sale, care sunt ideile sale înnăscute într-un anumit fel. La fel, cel care, urmând sfatul lui Malebranche, încearcă se facă în așa fel încât într-un cerc nu toate
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
chiar ca definind-o. Există o facultate eminentă, inteligența și, dedesubtul ei doar, diversele planuri ale acțiunii, ale sensibilității și ale afectivității. Inteligența este cea care servește drept criteriu sau drept revelator energiei, epuizarea acesteia din urmă antrenând întreruperea activității intelectuale și înlocuirea ei cu reacții emotive și, la limită, cu simple reflexe, după cum putem observa la femei, la copii sau la bolnavii mintali. Însă această ierarhizare a psihismului este inadmisibilă, nu numai pentru că ea reia presupoziții care au fost mereu
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
Universitate nu sunt decât aparente: a intra în posesia unui limbaj, a unei cunoașteri, a unei tehnici, și aceasta în cadrul unui învățământ și prin el, nu înseamnă niciodată altceva decât a intra în posesie de sine, în măsura în care actul corporal sau intelectual pe care se pune de fiecare dată problema a-l reproduce devine, în această reproducere și prin ea, actul propriu al celui care "înțelege". Bogăția infinită, pe de-o parte, a modelelor de cultură care i se propun astăzi oricărui
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
o epocă dată, potrivit normelor și posibilităților acestei epoci. Însă 1) această înfăptuire este redusă la aspectul său material, la producția și consumul bunurilor utile în mod imediat vieții corporale (hrană, sexualitate, îmbrăcăminte, locuință, sănătate), în vreme ce rolul necesităților și bunurilor intelectuale, estetice și spirituale scade progresiv. Și aceasta deoarece 2) în lumea generată de revoluția galileană dezvoltarea vieții și a culturii cedează locul unei dezvoltări tehnice autonome și care tinde să controleze procesul de producție în ansamblul său, ordonându-l și
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
liceele să se reducă și ele la cincisprezece sau douăzeci de ore, cu vacanțe, și de data asta, mai lungi decât cele ale celorlalți salariați? Împinsă la extrem, revendicarea politică egalitară se exprimă după cum urmează: munca universitară este o muncă intelectuală. Poate fi aceasta rezervată unei caste de privilegiați? "Intelectualii" trebuie să cunoască și ei dificultatea efortului corporal, să se dedice muncii manuale, să facă sejururi în comunele populare, eventual în taberele de reeducare. A doua mască cu care se înzorzonează
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
dezvăluind adevărata semnificație a acesteia: egalitarismul, lupta împotriva elitismului etc. Sindicaliștii SNI (Sindicatul Național al Institutorilor) sau SGEN (Sindicatele Generale ale Educației Naționale), creștin-democrații preocupați să fie în pas cu vremurile, toți cei care încetaseră să-și facă din efortul intelectual și din cultură un ideal, demagogi, nemulțumiți, leneși de tot felul și-au dat mâna și au dat mâna administrației și puterii politice, care vedeau în noua situație prilejul de a da salarii minime valului de funcționari necalificați din domeniul
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
dat mâna și au dat mâna administrației și puterii politice, care vedeau în noua situație prilejul de a da salarii minime valului de funcționari necalificați din domeniul educației naționale, dându-le în același timp acestora prilejul să ia locul puterii intelectuale a Universității, doborâtă definitiv. Punctul extrem al acestei desfășurări nihiliste, cel mai mare pericol a fost atins atunci când, conform profeției lui Nietzsche, cei puternici s-au lăsat câștigați de ideologie și de resentimentul celor slabi, așezându-se în fruntea cortegiului
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
dacă vreți, hegemonia stărilor de lucruri sociale trebuie gândită în funcție de acestea din urmă, de tripla structurare a oricărei societăți: politică, economică și, astăzi, tehnico-științifică. Subordonarea politică înseamnă totalitarism. Subordonarea economică înseamnă a impune oricărei forme de acțiune, mai cu seamă intelectuală și spirituală, o finalitate străină, ea implică răsturnarea teleologiei vitale. Subordonarea tehnico-științifică, cu releele sale politice și administrative, cere expulzarea culturii din locul prevăzut pentru dezvoltarea sa și, astfel, distrugerea pur și simplu a unei Universități destinate culturii. Acestor trei
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
complezență iată ce trebuie să-i învețe pe elevi profesorii aserviți actualității, dogmei sociale, preschimbați în telespectatori, deveniți la fel de receptivi și de frivoli ca și ei. Căci adevărul concret al acestei întregi mișcări poate fi rezumat în felul următor: puterea intelectuală și spirituală asumată în mod tradițional de cei care, înfăptuind în ei marea mișcare de auto-sporire a vieții, își iau drept sarcină să o transmită altora într-o repetare posibilă această putere a fost smulsă clericilor și intelectualilor de către noii
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
bizantin, frescele, o carte, o gravură, executarea unei simfonii sunt, la urma urmelor, mijloace de comunicare, și astfel cultura însăși este de esență mediatică. Aceste sofisme grosolane cu care se acoperă cu pudoare josnicia și ipocrizia unei societăți sortite decăderii intelectuale, morale și sensibile a membrilor săi, disprețuirii lor profunde, nu ar trebui demascate dacă n-ar fi reluate de cele care au posibilitatea și, prin urmare, dreptul de a se exprima și care sunt toate, tocmai, creaturi ale mass-media. Mijloacele
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
doar cu o nefericire de o natură sau alta (abandon, sărăcie), fiindcă ea dispune și de instrumentele teoriei politice feministe. Știe că, fiindcă nimic nu este mai practic decât o teorie bună, această teorie (combinație reușită a multiplelor ei formații intelectuale) poate și trebuie să aibă relevanță pentru politicile publice. O parte tare a lucrării este demonstrația vastă, rar practicată în literatura românească de specialitate, a faptului că, adesea, ceea ce este personal este politic. Cristina Ștefan întreprinde o analiză a patriarhatului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
unui copil aflat în dificultate; • drepturile și obligațiile asistentului maternal profesionist. Asistenții maternali profesioniști au următoarele obligații referitoare la copiii primiți în plasament sau încredințare 36: • „să asigure creșterea, îngrijirea și educarea copiilor, în vederea asigurării unei dezvoltări armonioase - fizică, psihică, intelectuală și afectivă - a acestora; • să asigure integrarea copiilor în familia lor, aplicându-le un tratament egal cu ceilalți membri ai familiei; • să asigure integrarea copiilor în viața socială”. Prin instituirea profesiei de asistent maternal 37, se realizează ocrotirea temporară a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
poată citi și căuta noi cunoștințe. Spre sfârșitul vieții e mai important să meditezi asupra celor pe care le-ai citit odată. Prin ea însăși și în mod natural, bătrânețea ar trebui să fie un răstimp de digestie sufletească și intelectuală. Dimpotrivă, tânărul trebuie să stăpânească arta cititului și a scrisului. Literele sunt singurele semne demne de încredere pe harta drumului nostru în viață. Fără semnele scrisului, nimeni nu va avea capacitatea de a descifra harta de stat-major a existenței. Cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
un jurnalist corespondent. Și fiecare corespondent are teritoriul, domeniul lui. Nu știu ce scrie în corespondențele acelea. El are un fiu care se numește Manfred. Uneori spune: Sunt mândru de profesia mea. Noi, cei ce scriem articole la ziar, răspundem de libertatea intelectuală și de viața spirituală. Secretarul pe viață al Academiei Suedeze a scris articole scurte și ingenioase. Ca și ministrul Culturii. Președintele Franței scria și el la ziar în tinerețea lui. De asemenea, l-am auzit spunând de nenumărate ori: Aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]