4,210 matches
-
caute informația despre modă și care, în cadrul cercetării, au înregistrat un scor ridicat după aplicarea scalei de măsurare a liderilor de opinie. 2. Independente social, indivizi care nu sunt interesați de informația despre modă, dar care se implică în activități interpersonale de comunicare privind domeniul modei vestimentare. 3. Dependente social, persoanele care sunt preocupate să caute informația despre modă, dar care nu au tendința de a vorbi despre aceste subiecte în contexte formale sau informale. 4. Izolate social, persoanele care experimentează
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
3. Dependente social, persoanele care sunt preocupate să caute informația despre modă, dar care nu au tendința de a vorbi despre aceste subiecte în contexte formale sau informale. 4. Izolate social, persoanele care experimentează mai puțin sau chiar deloc comunicarea interpersonală și cu un interes scăzut în domeniul modei vestimentare. Dintre acestea, doar două categorii persoanele integrate social și dependente social au caracteristicile liderilor de opinie în domeniul modei vestimentare, consideră Fred D. Reynolds și William R. Darden, deoarece doar acestea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
3 30.2 37.5 Independent social 40.7 29.6 29.6 Dependent social 63 25.9 11.1 Izolat social 60.4 24 15.6 Un alt obiectiv al acestui studiu a constat în determinarea gradului de influență interpersonală al liderilor de opinie asupra receptorilor și a modului în care variabila "încredere în sine" corelează cu calitatea de liderii de opinie. Rezultatele au confirmat faptul că persoanele integrate social au mai multe relații interpersonale și intragrupale și tind să
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în determinarea gradului de influență interpersonală al liderilor de opinie asupra receptorilor și a modului în care variabila "încredere în sine" corelează cu calitatea de liderii de opinie. Rezultatele au confirmat faptul că persoanele integrate social au mai multe relații interpersonale și intragrupale și tind să aibă mai multă încredere în propria persoană decât celelalte trei categorii listate anterior (tabelul 2.4). Scala de măsurare a încrederii a) De obicei reușesc să mă concentrez la ceea ce am de făcut. b) Sunt
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
c) Cred că am mai multă încredere în mine decât alte persoane. d) Îmi place să fiu considerat un lider. e) Cred că am o multitudine de abilități personale. Fred D. Reynolds și William R. Darden, Mutually Adaptive Effects on Interpersonal Communication, 1971, p. 453 Tabelul 2.4. Distribuția răspunsurilor în urma aplicării scalei "încredere în sine" (N = 300) (după F. D. Reynolds și W. R. Darden, 1971, 453) Categoria Încrederea Scăzut Mediu Ridicat Integrat social 6.3 62.5 31.3 Independent
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în măsura în care persoanele de vârsta mea o poartă. 9. Este important ca articolele de îmbracaminte pe care le adaug la garderoba să fie atractive. tradusă și adaptată după Tricia W. Johnson et al., 2007, 236. 3.2.6. Vestimentația și atracția interpersonală Se pare că vestimentația este un indicator mai puțin precis al atitudinilor sexuale decât al celor social-politice (S.B. Kaiser, 1985/1997, 333). Totuși, îmbrăcămintea are un rol în orientarea pozitivă sau negativă spre celălalt, condiționând raporturile dintre indivizi în relațiile
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Se pare că vestimentația este un indicator mai puțin precis al atitudinilor sexuale decât al celor social-politice (S.B. Kaiser, 1985/1997, 333). Totuși, îmbrăcămintea are un rol în orientarea pozitivă sau negativă spre celălalt, condiționând raporturile dintre indivizi în relațiile interpersonale. Încă din 1954, Thomas F. Hoult a pus în evidență faptul că atractivitatea unei ținte depinde de stilul vestimentar și de înfrumusețarea acesteia, în consecință subiecții își exprimau disponibilitatea de a iniția relații cu țintele apreciate ca fiind mai atractive
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Michael A., "Reinforcing Values: A Public Dressing Down", în Harvard Bussines School: http://hbswk.hbs.edu/item/4688.html, 2005. Gavreliuc, Alin, O călătorie alături de "celălalt". Studii de psihologie socială, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2002. Gavreliuc, Alin, De la relațiile interpersonale la comunicarea socială. Psihologia socială și stadiile progresive ale articulării sinelui, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2006. Gibson, Pamela, "Fashioning the body", în Bruzzi, Stella și Pamela, Gibson (eds.), Fashion cultures: theories, explorations and analysis
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Research Journal, 5, 1986, pp. 10-19. Pannabecker, Rachel K., "Fashion theory: A critical discussion of the symbolic interactionist theory of fashion", în Clothing and Textiles Research Journal, 15, 1997, pp. 178-183. Park, Haesun și Lennon, Sharron J., "Beyond physical attractiveness: interpersonal attraction as a function of similarities in personal characteristics", în Clothing and Textiles Research Journal, 26, 2008, pp. 275-289. Parott, Françoise și Tirelli, Ezio, "Evoluție", în R. Doron și F. Parot (eds.), Dicționar de psihologie, Editura Humanitas, București, 2007, pp.
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pp. 9-45. Ray, Geraldine H., "Perception of physically impaired job applicants: effect of dress, credentials and rater's sex", în Clothing and Textiles Research Journal, 4, 1986, pp. 16-20. Reynolds, Fred D. și Darden, William R., "Mutually Adaptive Effects of Interpersonal Communication", în Journal of Marketing Research, 8, 4, 1971, pp. 449-454. Reynolds, Fred D. și Darden, William R., "Why Midi Failed", în Journal of Advertising Research, 12, 1972, pp. 39-44. Rezsohazy, Rudolf, Sociologia valorilor, traducere de I. Opaiț, Editura Institutul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
unicate. Predarea unui curs interdisciplinar este o provocare atât pentru profesor, cât și pentru elevi care poate deveni o călătorie interesantă În cursul căreia atât unii, cât și ceilalți acumulează cunoștințe și aptitudini socio-profesionale și dobândesc unele abilități de relaționare interpersonale care au la bază cunoașterea și acceptarea diversității. Cultivarea respectului pentru tot ceea ce Înseamnă identitate prin respectul valorilor unei minorități naționale transpiră din toate capitolele manualului prezent, pe alocuri fiind făcute trimiteri și Îndemnuri, subtile, la civism și respect pentru
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Pornind de la aceste date ale cunoașterii actuale, ne putem întreba însă care va fi evoluția disciplinei în următoarele decenii. Ne putem întreba dacă evoluțiile tehnologice rapide la care asistăm vor provoca în continuare schimbări semnificative în logica și dinamica relațiilor interpersonale, iar acestea, la rândul lor, vor provoca mutații semnificate și domeniul motivațional, o nouă filosofie asupra vieții și a muncii, o nouă dinamică a relațiilor psihosociale în context organizațional. La aceste întrebări probabil vor răspunde competent experții de mâine, poate
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
conducerea unui serviciu psihotehnic la STCRP (strămoșul RATP-ului, Regia Autonomă a Transporturilor Pariziene). La acel moment, o nouă etapă a fost atinsă prin cercetările efectuate de Mayo la Hawthorne, între 1927 și 1932, care demonstrau un fapt: calitatea relațiilor interpersonale afectează comportamentul salariaților. Această etapă marchează emergența psihologiei sociale a organizațiilor. În paralel, ascensiunea nazismului îi încurajează pe psihologi sociali ca Lewin să realizeze cercetări asupra stilului de leadership, care-i vor interesa curând nu doar pe pedagogi, ci și
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
organizarea muncii, adaptarea mașinii la om; 2) relația între om și organizație: este vorba de stabilirea relației între individ și organizație (recrutare, socializare organizațională), de dezvoltarea ei (formare, motivare, implicare, progres în carieră...), precum și de încheierea ei (pensionare...); 3) relațiile interpersonale în legătură cu sarcinile și structurile (relații ierarhice, dinamică de grup, luarea deciziei, cooperare și conflict...). Acum putem situa psihologia socială a organizațiilor în raport cu diferitele niveluri de analiză definite de ENOP. Fischer scrie că psihologia socială "este studiul relațiilor complexe care există
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
vieții, valorizarea relativă a acestor domenii, structura schimburilor între domenii, proporția activităților efectuate în mod obișnuit în fiecare domeniu al vieții, în fine, auto-atribuirile cauzale referitoare la realizarea activităților. La acest nivel, interesul se îndreaptă către procesele intra-individuale. Dimensiunea interpersonală este evaluată prin scale de auto-plasare socială. Este vorba de un indicator al diferențierii/asimilării unui subiect față de grupuri semnificative, a cărui importanță a fost atestată de diverse lucrări (Depolo et al., 1993). Această dimensiune este, de asemenea, apreciată prin
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
salariaților. Ea include specializarea, gradul de standardizare, gradul de formalizare. Concentrarea autorității Această variabilă traduce centralizarea organizației. Controlul ierarhic al parcursului muncii de producție Cea de-a treia dimensiune separă controlul exercitat de ierarhie și cel exercitat prin intermediul unor proceduri interpersonale. Gruparea celor 52 de întreprinderi după primele două dimensiuni permite punerea bazelor unei tipologii: o primă formă va fi numită "birocrație axată pe producție": este vorba de organizațiile în care structurarea activităților este puternică și care au o slabă concentrare
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
proactivitate. În primul rând, ea nu poate fi limitată la o singură căutare de informații. Mai mulți autori (Ashford și Black, 1996; Depolo et al., 1998) notează că proactivitatea se dezvoltă pe mai multe registre: strategiile de construire a relațiilor interpersonale, negocierea unor schimbări în muncă... Apoi, alți autori (Baubion, 1998) pledează pentru luarea în considerare a unei socializări plurale, care nu ar fi limitată la registrul profesional. Unii cercetători adoptaseră deja o asemenea orientare. Higgins et al. (1992), de exemplu
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
articol recent, Barker (1997) arăta că 75% din lucrările consacrate leadership-ului nu presupun o definiție a acestui termen. În ce ne privește, vom prelua definiția lui Bergeron (1979, citat de Maillet, 1988): "Ansamblu de activități și mai ales de comunicări interpersonale prin care un superior ierarhic influențează comportamentul subalternilor în sensul unei realizări voluntare mai eficiente a obiectivelor organizației și grupului". Cercetările despre leadership sunt foarte numeroase în psihologia socială. Pentru a ordona informația, vom opune mai întâi o abordare generalizatoare
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
la situație a comportamentelor liderului este cea care asigură eficacitatea leadership-ului. Referindu-ne la comportamentul liderului, vom vorbi, pentru a simplifica, de "centrare pe grup sau centrare pe sarcină". Inițial, Fiedler credea că liderii preocupați de menținerea unor bune relații interpersonale sunt cei mai eficienți. Investigațiile efectuate la început pe echipe sportive nu i-au confirmat așteptările. Fiedler a încercat atunci să verifice dacă se obțin aceleași rezultate în alte contexte (armată, întreprindere). El a constatat că relațiile dintre comportamentele liderului
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
subordonații lor, ceea ce ar putea produce răspunsuri deformate; el le propune pur și simplu să descrie pe mai multe scale un coleg care nu este apreciat. Descrierile pot fi favorabile sau defavorabile. O descriere favorabilă exprimă o orientare spre relațiile interpersonale. Dimpotrivă, o descriere defavorabilă apare la responsabilii centrați pe sarcină. Rezultatele obținute până acum validează această relație între descriere și comportamentul ierarhic; • situația: este analizată sub trei aspecte: relațiile dintre lider și grup (acceptarea liderului); structura postului (se va vorbi
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
rotația personalului, satisfacția în muncă, angajament, climat social... Aceste lucrări demonstrează cât de util este modelul schimbului. Totuși, psihologia socială a organizațiilor subliniază importanța grupurilor în organizații. Or, modelul integrează prea puțin această dimensiune, situându-și analizele la nivelul relației interpersonale. Sunt de dorit așadar unele evoluții. 3.2. Leadership tranzacțional și transformațional Burns (în 78) a distins între două tipuri de lideri: liderii tranzacționali și liderii transformaționali. Leadership-ul tranzacțional poate fi apropiat de liderul pe care l-am descris în
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
al celor care trăiesc într-un mod intens și uneori angoasant aventura mobilității, precum "noii profesioniști" ai tehnicilor de vârf în laboratoare sau birouri de studii, tinerii tehnicieni sau funcționari care urmăresc o promovare." (Piotet, Sainsaulieu, 1981, p. 207) Raporturile interpersonale sunt intense, dar puțin numeroase. Grupurile sunt evitate, deoarece constituie un obstacol pentru mobilitate. Responsabilii capătă în acest context un loc central. Ei pot oferi susținerea necesară demersului de reușită personală. 4.4. Retragerea Munca nu este o necesitate economică
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
A Clinical and Psychophysiological Assessment and Treatments Study on a Romanian Sample, Dana Maria Bichescu-Burian Memoria autobiografică, Ticu Constantin Negocierea și medierea perspective psihologice, Ștefan Boncu O psihologie a educației, Gabriel Albu Orașul: studii de psihologie environmentală, Corina Ilin Procese interpersonale, Ștefan Boncu Psihologia utilizării noilor tehnologii, Ana Maria Marhan Psihologie politică, Laurențiu P. Maricuțoiu Psihosociologia comportamentului deviant, Maria Nicoleta Turliuc Psihosociologia comunităților virtuale religioase, Zenobia Niculiță Psihopatologie și psihologie clinică, Camelia Dindelegan Reprezentările sociale, Jean-Marie Seca Universul psihic, Ștefan Lupașcu
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
faptul că la baza comportamentului specific al cadrului didactic se află o serie de însușiri caracteristice vizând întreaga structură de interioritate a personalității și implicând, în egală măsură, planul cogniției și creativității, planul vectorial activator, planul operațional-performanțial ca și planul interpersonal, relațional- valoric. (Gherghinescu R., Marcus S., et al, 1999, p. 7) În literatura de specialitate se cunosc diferite încercări de definire a conceptului de competență profesională didactică, unele dintre acestea ilustrând viziuni unilaterale, care iau în considerație fie numai normele
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
supuse unor criterii afective; - Competența de a proiecta finalul în minte (de a elabora obiective, finalități, de a anticipa activitatea și rezultatele); - Competența de a planifica în funcție de priorități (de importanță); - Competența de a raționa avantaj/avantaj. Acesta presupune capacitatea conducerii interpersonale, capacitatea de conștientizare, imaginația, conștiința morală și voința, autonomia în relațiile cu ceilalți, în realizarea scopurilor; - Competența de a înțelege și apoi de a solicita să fii înțeles. - Competența de a acționa sinergic, având capacități subordonate, cum sunt: cooperarea creativă
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]