136,133 matches
-
de efecte perverse pot apărea în timp, ca urmare a ignorării tramei ideologice a intervențiilor comunitare. Diversitatea de situații nu se reduce însă numai la ideologii sistematice și difuze. Există o variantă intermediară cu ideologii sistematice implicite. Cei care proiectează intervențiile comunitare nu acționează mai mult în temeiul unor forme incomplete, nesau parțial exprimate de ideologii sistematice. Diferitele variante de populism sau comunitarism sunt frecvent trama unor astfel de ideologii implicite în proiectele DEVCOM. Practicile de DEVCOM ajung să aibă conexiuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de tip comunitarist, democratic, autoritar sau identitar-naționalist sunt exemple de ideologii sociale difuze care pot conta foarte mult în proiectarea și implementarea unor programe sau proiecte de dezvoltare comunitară. Trecerea de la profilul ideological comunității la proiectarea modului de acțiune în intervenția comunitară nu are reguli precise de tip științific, ci ține mai mult de arta agentului comunitar. Distincția dintre spații identitare și fenomene identitare este dezvoltată în ultimul subcapitol în legătură cu raportul dintre loialitățile regionale, comunitare și profesionale pe regiuni istorice. Ideologii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
înlocuirea parțială a mișcărilor DEVCOM cu mișcări de contestare a ordinii sociale, de activism social, de reorganizare comunitară. În anii ’80, DEVCOM intră sub influența afirmării neoliberalismului. Accentul nu se mai pune pe cooperare locală, ci pe antreprenoriat, pe reducerea intervenției statului în producerea bunurilor publice. Interesul major este orientat spre dezvoltarea capitalistă locală ca mijloc de ieșire din sărăcie. De la soluțiile de tip cooperare comunitară se trece tot mai mult la cele de tip antreprenoriat. La rândul ei, abordarea neoliberală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sociale: liberal-individualist, liberal-comunitar, pragmatic-individualist, pragmatic-comunitar, conservator-individualist, conservator-comunitar (Sandu, 1999, pp. 59-61); democrat, comunitarist, autoritarist și rebel (Sandu, 2004a). Inconsistență de status (status inconsistency) - inegalitate a rangurilor pe careacelași subiect le deține pe dimensiuni diferite ale poziției sale în spațiul social. Intervenție comunitară - influență realizată de către sau cu ajutorul unui agent social asupra unui client social din cadrul comunității, cu sau fără participarea acestuia din urmă la înfăptuirea proiectului de intervenție. Locuire - „ansamblul activităților de refacere și dezvoltare a capacității de muncă și a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
careacelași subiect le deține pe dimensiuni diferite ale poziției sale în spațiul social. Intervenție comunitară - influență realizată de către sau cu ajutorul unui agent social asupra unui client social din cadrul comunității, cu sau fără participarea acestuia din urmă la înfăptuirea proiectului de intervenție. Locuire - „ansamblul activităților de refacere și dezvoltare a capacității de muncă și a relațiilor sociale, condiționate de caracteristici ale cadrului construit sau amenajat dintr-un teritoriu dat. Cunoașterea și evaluarea locuirii se face în principal prin analiza condițiilor, calității și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Press, Chicago. Reisch, M. (2005), „Radical community organizing”, în Marie Weil (ed.) (2005), The handbook of community practice, Sage Publications, Londra. Rogers, E.; Burdge, R. (1972), Social change in rural societies, Appleton-Century-Crofts, Meredith Corporation, New York. Rughiniș, C. (2004), Cunoaștere incomodă. Intervenții sociale în comunități defavorizate în România anilor 2000, Editura Printech, București. Salert, B. (1976), Revolutions and revolutionaries: Four theories, Elsevier, New York. Sandu, D. (1977), „Participare locală”, în Mioara Matei, Ioan Matei (1977), Sociologie și sistematizare în procesele de dezvoltare, Editura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
of public action attitude in Romania”, în Current Sociology, vol. 52(6), pp. 989-1020. Sandu, D. (2004b), „Cultură și experiență de migrație în satele României”, înSociologie Românească, nr. 3. Sandu, D. (2005), O hartă socială a comunităților de romi. Fundamentarea intervențiilor sociale printr-un sondaj asupra sărăciei comunitare PROROMI, Banca Mondială, București, iulie (raport de cercetare). Schuftan, C. (1996), „The community development dillema: What is really empowering?”, în Community Development Journal, nr. 31(3), pp. 260-264. Scott, J. (1990), Domination and
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sau mai mult? insistă locotenentul în dorința de a se afla cât mai aproape de adevăr. - De un’ să știe el, domn’ milițean; e doar un copil, interveni Rafira mama băiatului, scrie în acte la bulibașa nost’! Locotenentul nu dădu atenție intervenției acelei femei înțepate, căreia i-ar fi atribuit o vorbă grea, dacă nu s-ar fi aflat în asemenea circumstanțe, și continuă: - Cum te cheamă, frumosule? - Vișinel, dom’le. - Cum ai spus? - Vișinel, repetă băiatul, oarecum mirat de nedumerirea omului
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
arătară rezervați. Singura scânteiere de bine, ce lumina încăperea, era zâmbetul binevoitor al lucrătorului Ministerului de interne. Rămași numai cei maturi în încăpere, Ina îi solicită colonelului posibilitatea de a-i adresa mamei lui Vișinel câteva întrebări. I se acceptă intervenția: - Te cheamă Rafira, nu? - Da, așa mă cheamă, doamnă! - Uită-te bine la mine, mă mai cunoști!? - De unde să vă cunosc, doamnă? - Din maternitate, ții minte, aveam paturile apropiate... când... Nu mai continuă. Rafira îi luă vorba din gură: - Eheee
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
că nu veți deconspira niciodată secretul pe care vi l-a încredințat. Nu vă acuz! Nu cunosc motivul acestei tăinuiri, dar cum e și firesc, de aici se degajă o întrebare: de ce veniți tocmai astăzi cu această destăinuire? Judecătorul socoti intervenția ca neavenită și lăsă ca lucrurile să curgă fără a sancționa ieșirea avocatului Diaconescu, deși aceasta apăruse ca tendențioasă. Stăpână pe sine, Clara Dobrescu răspunse: - în primul rând, nu am jurat, i-am făcut o promisiune tacită. N-am voit
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
de ieșire din criză, cât și un comitet de criză care să poată gestiona cât mai eficient situația creată. O altă caracteristică extrem de importantă în definirea și conștientizarea unei probleme este legată de parametrul timp. Sunt probleme care necesită o intervenție imediată, pe când altele pot suferi amânare. Rezolvarea lor mai grabnică sau mai întârziată depinde și de efectele pe care respectivele probleme pot să le dezvolte în timp. O ultimă ca-racteristică la care vrem să facem referire este reprezentată de complexitatea
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
urmărite în campaniile anterioare 2.5. Rezultatele obținute în acele campanii 2.6. Evaluarea campaniilor anterioare 3. Problematica 3.1. Patronatul 3.2. Angajații 4. Axa de campanie propusă 5. Obiectivele de comunicare 6. Publicul-țintă 7. Piața-țintă 8. Strategia de intervenție 9. Activitatea de concepție 10. Factorii responsabili 10.1. Departamentul de relații publice 10.2. Firma de relații publice 10.3. Departamentele vizate din interiorul organizației 10.4. Departamentele regionale 11. Bugetul 12. Calendarul 13. Anexele"44. Referitor la modelul
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
pentru serviciile oferite; 6. timpul necesar realizării serviciilor de PR cerute; 7. convergența dintre firma de PR și propriul sistem, precum și capacitatea firmei de PR de a se plia pe realitățile sistemului. Dintre problemele sistemice generale care ar necesita o intervenție a departamentului de imagine propriu sau a unei firme de PR, am putea aminti următoarele: 1. realizarea de imagine sistemică (fără a avea o bază anterioară) sau realizarea unei noi imagini; 2. creșterea notorietății sistemului în mentalul colectiv; 3. construirea
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
este extensia și distribuția problemei-țintă și a populației-țintă? Planul este alcătuit în conformitate cu obiectivele fi-xate? Există o coerență rațională a acestuia? Au fost maximizate șansele de a avea succes? Monitorizarea și contabilizarea implementării planului Planul atinge populația-țintă specificată sau aria-țintă? Eforturile intervențiilor au fost conduse (aplicate) în conformitate cu cele specificate în program (plan)? Evaluarea utilității programului: impact și eficiență Programul este efectiv în ceea ce privește obiectivele propuse? Rezultatele programului pot fi explicate în baza unor procese alternative, care nu au fost incluse în program? Programul
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
să mențină sau să dezvolte anumite trend-uri prin aplicarea unor metode specifice muncii acestuia, dar acestea funcționează și ca sistem de alarmă în vederea evitării unor probleme sau crize care s-ar putea dezvolta la nivelul sistemului în absența unei intervenții. Analizând capitolele acestei lucrări, se poate desprinde un model de acțiune în cazul desfășurării campaniilor de PR, model pe care îl propunem spre analiză în cele ce urmează: Model de acțiune în cazul campaniei de PR Etapa I. Analiză situațională
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
bea cafeaua la mine), ori poate ca era Paulina, nenorocita de domnișoară bătrână, cu Început de amnezie și față de pește-sabie (asta și datorită nasului ei prelung, cu care Împungea aerul), venind mereu să Împrumute câte ceva. Sau... puteau fi Oamenii de la Intervenții (o firmă solidă, cică), pe care de atâtea ori Îi sesizasem telefonic prin șeful lor cel mofluz, nătărău și insipid, care mă liniștea Întotdeauna, afectiv, cu politicosul automatism "domnule, se rezolvă... stați liniștit că se re-zol-vă!" (du-te naibii, cretinule
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
pe care de atâtea ori Îi sesizasem telefonic prin șeful lor cel mofluz, nătărău și insipid, care mă liniștea Întotdeauna, afectiv, cu politicosul automatism "domnule, se rezolvă... stați liniștit că se re-zol-vă!" (du-te naibii, cretinule!). Apelasem la Oamenii de la Intervenții pentru că, din cate știam, ei cu asta se ocupau, asta le era meseria: să repare, să remedieze, să ajusteze etc. Și, chiar dacă ar fi Întâmpinat un caz mai dificil, ceva de speriat, ca În situația mea, consider că ar fi
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
mozaic pătat și pereții scorojiți de vopsea, nu era nimeni. Mă aflu În bucătărie (locul meu preferat), lungit pe patul improvizat din scaune și pături. Fumez liniștit și sorb din ceaiul amar, rămas de aseară. Îi aștept pe Oamenii de la Intervenții. Mi s-a promis (ca În atâtea alte zile) că astăzi vor veni cu siguranță. Sorb tăcut, uitându-mă aiurea. Privirea Îmi cade pe cana din mână. E frumoasă. Nici nu mai știu de unde o am. Albă, cu un desen
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
simțeam schimonosită, bărbia clănțănea cu Înfrigurare. Am Început să alerg Împleticit spre casă, cu buzele strânse, fără Însă a plânge. O ploaie rece, de toamnă, se repezi violent În urma mea. Soneria bâzâi agasant. Ei sunt mi-am zis Oamenii de la Intervenții! Am alergat Într-un suflet să deschid. Era domnișoara bătrână Paulina. Era Cap de pește-sabie. Era Urâtoteca, Aschimodia! Mă privi umed (ca de fiecare dată), cu fața ei osoasă, scursă Într-un nas nefiresc, și-mi ceru, cu o voce
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
să-și bea cafeaua la mine), ori poate ca era Paulina, nenorocita de domnișoară bătrână, amnezică și cu față de pește-sabie (asta și datorită nasului ei prelung, cu care Împungea aerul), venind mereu să Împrumute câte ceva. Sau, poate, erau Oamenii de la Intervenții, pe care acum nici nu știu dacă Îi mai așteptam. Când am deschis, două siluete Înalte, albe, intrară În mare grabă, ștergându-mi În trecere umărul și dispărând ușor pe ușa de la baie. Fără a mă dezmetici complet, mi-am
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
așteptam. Când am deschis, două siluete Înalte, albe, intrară În mare grabă, ștergându-mi În trecere umărul și dispărând ușor pe ușa de la baie. Fără a mă dezmetici complet, mi-am imaginat că nu puteau fi decât ei, Oamenii de la Intervenții. Uraaa! am strigat impresionat, buimăcit și de felul În care se derulase totul. După un timp, țipete sfâșietoare, bufnituri și gâfâieli sugrumate Îmi terorizară dintr-o dată auzul, prelungindu-se nesfârșit. Fereastra ușii de la baie era fulgerată de lumini vii, ca
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
printre fete o boală, se îndrăgosteau una de alta, de parcă ar fi dispărut sămânța băieților. - Nu cumva sunteți lesbiene? o întrebă pe Olga, mama ei. - Doamne, Dumnezeule, că multe mai pot încolți în capul tău mamă! Discuția se stingea fără intervenția pompierilor. Fetele respinseră categoric această năstrușnicie. Dacă nu legaseră încă prietenii durabile cu băieți, nu era nici un motiv de Îngrijorare. Altele erau prioritățile lor... - Olga, ți-ai făcut lecțiile pentru mâine? o întrebă grijulie mama sa Într-o zi. - Mai
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
la spitale sau în unele clinici treceau repede, apoi mergea la cămin, citea, se plimba puțin în jurul căminului, se delecta în diverse moduri. Acum, trebuia să lucreze opt ore pe zi, mereu în priză, strigată din toate părțile pentru o intervenție care nu suporta amânare, ceea ce îi turna plumb în picioare, încât seara cădea moartă de oboseală. Cu timpul însă, atât Olga cât și Ina se obișnuiră. Nu erau toate zilele la fel de încărcate, dar prima lor zi de activitate nu aveau
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
nu? Poate vreodată voi avea și eu nevoie de o zi liberă... - Nici o grijă, oricând. Și mulțumindu-i, se îndreptă spre ieșire. Din cadrul ușii, ținu însă să-i precizeze: ai să întâlnești la salonul 6 un inginer, a suportat o intervenție chirurgicală simplă, o bagatelă, a fost operat de apendicită. E cam alintat! Știi ce mi-a spus când l-am întrebat cum se simte: Bine, bine! Ce vă lipsește ca să vă simțiți foarte bine? am avut imprudența să-l întreb
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
a pune stăpânire pe timpul și preocupărilor sale. Un îndemn interior îl conducea spre căutarea unei partenere care să corespundă pretențiilor sale. Cunoscându-le pe cele două domnișoare doar în treacăt, când se aflase pe un pat de spital pentru o intervenție chirurgicală, o bagatelă, cum îi spuneau unii medici, își spuse că abordarea lor n-ar fi lipsită de interes. Trecuse un timp, dar gândul, încolțit încă de pe atunci, de a se afla în compania uneia dintre ele, îl urmărea ca
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]