3,291 matches
-
în perioada socialist-comunistă, când o parte importantă dintre academicienii care nu aderaseră la noua doctrină își pierduseră titlul academic la fel ca și titlul de profesor universitar (fiind astfel excluși complet din viața publică). Astfel, câțiva lingviști importanți ca Iorgu Iordan, Alexandru Graur, Jacques Byck, Ion Coteanu și apoi Alexandru Rosetti se dovediseră părtinitori noii structuri politice, rămânând în înaltele foruri științifice și culturale și activând de asemenea ca profesori universitari. Totodată Institutul de Lingvistică din București al Academiei Române îi poartă
Alexandru Rosetti () [Corola-website/Science/297570_a_298899]
-
și apoi Alexandru Rosetti se dovediseră părtinitori noii structuri politice, rămânând în înaltele foruri științifice și culturale și activând de asemenea ca profesori universitari. Totodată Institutul de Lingvistică din București al Academiei Române îi poartă numele (alături de cel al lui Iorgu Iordan). Rosetti rămâne printre puținii oameni de cultură din România care au cunoscut o parte semnificativă dintre intelectualii români și străini ai secolului în care a trăit. A întreținut o corespondență notabilă cu George Călinescu și Tudor Vianu, dar și cu
Alexandru Rosetti () [Corola-website/Science/297570_a_298899]
-
pe teme lingvistice, semnalând apropieri între cuvintele din diferite limbi. Este autorul unor valoroase studii și articole apărute în revistele de specialitate ale secolului trecut, precum și al unor importante volume de lingvistică, la unele dintre acestea fiind coordonator. Împreună cu Iorgu Iordan și Ion Coteanu a fost redactor responsabil al noii serii a "Dicționarului limbii române" (DLR). A coordonat volumele de "Studii de gramatică" (1956-1961) și "Probleme de lingvistică generală" (1959-1967).
Alexandru Graur () [Corola-website/Science/297572_a_298901]
-
Colegiul National „I.L.Caragiale” din Ploiești, unde a fost coleg cu Nichita Stănescu. Între 1952 și 1957 a urmat cursurile Facultății de Litere a Universității din București. Printre profesorii săi se numărau Tudor Vianu, G. Călinescu, Alexandru Rosetti și Iorgu Iordan. A obținut titlul de doctor în științe filologice cu teza "Eugen Lovinescu, scepticul mântuit", condusă de profesorul Șerban Cioculescu (1969). După absolvirea facultății, a devenit cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române (1957-1962), lucrând în
Eugen Simion () [Corola-website/Science/297614_a_298943]
-
este o încercare de a îmbunătăți imaginea Stalinismului în România. ARLUS va publica în același an textele acestor conferințe într-un singur volum. Tot în 1945, Sadoveanu călătorește prin Uniunea Sovietică împreună cu profesorii Parhon, Săvulescu, sociologul Dimitrie Gusti, lingvistul Iorgu Iordan, și matematicianul Simion Stoilow, fiind invitat de Academia Rusă de Științe să ia parte la cea de-a 220-a aniversare a înființării ei. Sunt vizitate "colhozuri" și creșe, și au loc discuții cu agronomul Nicolai Tsitsin, un apropiat al
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
lucru ca „o sarcină de lucru” primită din partea ARLUS, într-o vreme când grupul împărțea copii gratuite și traduse ale constituției sovietice. Entuziasmul din scrierile sale, de asemenea, se manifestă în comportamentul său public: conform colegului său din ARLUS, Iorgu Iordan, Sadoveanu a izbucnit în plâns în timpul unei excursii în Uniunea Sovietică, vărsând lacrimi de bucurie în cadrul unei vizite făcute la o creșă de la țară. În timpul alegerilor din 1946, Sadoveanu a dat vina pe vechea clasă politică pentru problemele cu care
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
deodată: Aceasta se atestează și de către ritul latin, în troparul de la vecernia Bobotezei: "Astăzi steaua i-a dus pe magi le iesle; astăzi vin din apă s-a făcut la nuntă; astăzi Christos bine a voit a se boteza în Iordan de la Ioan." Acest fapt a determinat ca unele cântece de stea să aibă ca teme nu numai nașterea lui Iisus, ci toate cele patru evenimente. De pildă: "De atunci s-a cunoscut / La nuntă în Cana Galileii / Că Mesia s-
Cântec de stea () [Corola-website/Science/296844_a_298173]
-
Țerova, și din satul Moniom. Numele de "Reșița" poate proveni din Latinescul "recitia", care inseamnă "izvor rece", așa cum Nicolae Iorga sugera odată, presupunând romanii au dat numele orașului, de la un izvor de pe valea Domanului. O altă variantă, susținută de Iorgu Iordan, ar fi aceea că vine de la un cuvânt slav: al oamenilor care au trăit în zona Carașovei la 15 km distanță, care referindu-se la acest loc, ce în acele vremuri nu era decât un sat ca și al lor
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
s-au înțeles în secret asupra împărțirii de după război a Imperiului Otoman în zone de influență prin Acordul Sykes-Picot din 1916. Inițial, cele două teritorii au fost separate de o graniță ce se întindea aproape ca o linie dreaptă, de la Iordan la Iran. În orice caz, descoperirea petrolului în regiunea Mosul puțin înainte de sfârșitul războiului, a dus la o altă negociere cu Franța în 1918, prin care această regiune a fost cedeată 'Zonei B', adică zonei britanice de influență. Această frontieră
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
Portivit diferitor surse, inclusiv ale Națiunilor Unite, până la 100,000 de oameni au fost omorâți în iunie 2013, inclusiv 11,000 de copii. Pentru a scăpa de violență, peste 2.1 milioane de refugiați sirieni au fugit în țările vecine Iordan, Iraq, Liban și Turcia. Un număr estimat de 450,000 de creștini sirieni și-au părăsit casele. Cum războiul civil a continuat, au apărut îngrijorări că țara ar putea deveni fragmentată și va înceta să mai existe ca stat. Siria
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
Impasse Ronsin nr. 10. La 7 martie 1951, într-o ședință prezidată de Mihail Sadoveanu, Secțiunea de Știința Limbii, Literatură și Arte a Academiei Republicii Populare Române a luat în discuție această propunere. La ședință au participat George Călinescu, Iorgu Iordan, Camil Petrescu, Alexandru Rosetti, Al. Toma, George Oprescu, Jean Alexandru Steriadi, Victor Eftimiu, Geo Bogza, Alexandru Graur, Ion Jalea, Dumitru S. Panaitescu-Perpessicius și Krikor H. Zambaccian. Academicienii și intelectualii români au respins oferta lui Brâncuși, considerându-l pe sculptor un
Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/297109_a_298438]
-
al Bulgariei, iar între 2001 - 2005 prim-ministru al Bulgariei. Este cunoscut și sub numele de "Simion de Saxa-Coburg și Gotha" sau în bulgară ca "Симеон Борисов Сакскобургготски", Simeon Borisov Sakskoburggoțki. Simeon a fost botezat cu apă adusă de la râul Iordan și a zburat înapoi în Bulgaria cu un avion militar. A devenit țar în 1943, după moartea neașteptată a tatălui său, țarul Boris al III-lea. Deoarece era minor unchiul său Prințul Kiril al Bulgariei a fost numit regent. În
Simeon de Saxa-Coburg-Gotha () [Corola-website/Science/297175_a_298504]
-
XIX-lea După eliberare, literatura bulgară a adoptat rapid stiluri europene, cum ar fi romantismul și simbolismul. De la începutul secolului al XX-lea, au ieșit în evidență mai mulți scriitori bulgari, cum ar fi Ivan Vazov, Pencio Slaveikov, Peio Iavorov, Iordan Radicikov și Țvetan Todorov. În 1981, scriitorul de limbă germană născut în Bulgaria Elias Canetti a primit Premiul Nobel pentru Literatură.. Muzica populară bulgărească este de departe cea mai complexă formă de artă tradițională și s-a dezvoltat treptat de-
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
de silex - în mormântul ceh nefiind găsite astfel de arme. Mai mult, în 2015, o pereche de schelete bărbătești vechi de 5.000 de ani a fost descoperită lângă orașul Tell el Hammeh, în partea de sud a văii râului Iordan. Potrivit cercetătorilor de la universitatea din localitate, scheletele ar putea fi dovada celei mai vechi perechi de homosexuali din istorie. În Asiria antică, dacă un bărbat voia să aibă sex cu un alt bărbat cu o poziție socială similară, se credea
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
Principala religie este islamul de rit sunit. Limba oficială este araba. Teritoriul Iordaniei, sărac în resurse, dar bogat în istorie, a început să fie menționat în jurul anului 2000 î.Hr. când semiții amoriți s-au stabilit pe malul estic al râului Iordan, în timp ce canaaniții (care aparțineau de filisteni) s-au așezat pe malul vestic al Iordanului. Printre invadatorii și coloniștii care au trecut prin se numără, în ordine cronologică, anatolienii, egiptenii, israeliții, asirienii, babilonienii, perșii, grecii, caldeenii, romanii, arabii musulmani, cruciații creștini
Iordania () [Corola-website/Science/298109_a_299438]
-
în resurse, dar bogat în istorie, a început să fie menționat în jurul anului 2000 î.Hr. când semiții amoriți s-au stabilit pe malul estic al râului Iordan, în timp ce canaaniții (care aparțineau de filisteni) s-au așezat pe malul vestic al Iordanului. Printre invadatorii și coloniștii care au trecut prin se numără, în ordine cronologică, anatolienii, egiptenii, israeliții, asirienii, babilonienii, perșii, grecii, caldeenii, romanii, arabii musulmani, cruciații creștini, otomanii și britanicii. În timpul Primului Război Mondial, pentru a submina dominanța otomană din Orientul Apropiat și
Iordania () [Corola-website/Science/298109_a_299438]
-
între evrei și arabi, „Legiunea Arabă” a fost una dintre cele 6 armate arabe care au invadat Statul Israel nou-format. Conform planurilor regelui Abdullah I, ea a primit ordinul să ocupe - pentru alipirea de Iordania - toată zona de vest a Iordanului (Cisiordania) și Ierusalimul, cu locurile sfinte. Legiunea Arabă s-a angajat în lupte în mai 1948 și a fost singura, dintre toate armatele arabe invadatoare, care a izbutit să-și execute sarcinile în marea lor majoritate. În urma retragerii mandatului britanic
Iordania () [Corola-website/Science/298109_a_299438]
-
de sănătate (de natură psihică), a fost numit ca urmaș la tron prințul Hussein, nepotul lui Abdullah și fiul lui Talal. Acordul de armistițiu arabo-israelian din 1949 a menționează afilierea Cisiordaniei, cucerită de iordanezi și redenumită „Malul de Vest” (al Iordanului, în ) Iordaniei, care se unificase politic și geografic cu populația palestiniană din zonă prin „Acordul de la Ierihon” (sau, „A II-a Conferință Arabo-Palestiniană”) din 1 decembrie 1948, și care l-a proclamat pe Abdulah I-ul al Iordaniei Rege al
Iordania () [Corola-website/Science/298109_a_299438]
-
la 13 decembrie Parlamentul transiordanian a votat pentru transformarea «Transiordaniei» în «Regatul Hașemit al Iordaniei», iar regele Abdullah a devenit „Rege al Iordaniei”. Unificarea a fost definitivată Adunarea Națională Iordaneză formată din 20 de reprezentanți ai malului de Est al Iordanului și 20 de reprezentanți ai malului de Vest, la 24 aprilie 1950. Actul de unificare conținea și o "clauză protectivă" care venea să asigure drepturile arabe asupra "întregului teritoriu arab" (adică, clauza includea și teritoriul Israelului).. Numai Regatul Unit a
Iordania () [Corola-website/Science/298109_a_299438]
-
Wadi Rum figurează pe lista patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO. Iordania este împărțită administrativ în 12 guvernorate ("muhafazah"), care la rândul lor sunt împărțite în 52 de "nawahi". Cele 12 guvernorate sunt: Singura graniță naturală a Iordaniei este râul Iordan, care împarte teritoriul în Malul de vest al Iordanului (Cisiordania) și Malul de est (Transiordania). Celelalte granițe, la nord, cu Siria, la est, cu Irakul și la sud-est, cu Saudia, au fost trasate cu rigla, după bunul plac și interesele
Iordania () [Corola-website/Science/298109_a_299438]
-
umanității UNESCO. Iordania este împărțită administrativ în 12 guvernorate ("muhafazah"), care la rândul lor sunt împărțite în 52 de "nawahi". Cele 12 guvernorate sunt: Singura graniță naturală a Iordaniei este râul Iordan, care împarte teritoriul în Malul de vest al Iordanului (Cisiordania) și Malul de est (Transiordania). Celelalte granițe, la nord, cu Siria, la est, cu Irakul și la sud-est, cu Saudia, au fost trasate cu rigla, după bunul plac și interesele colonialiste cuprinse în Acordul Sykes-Picot. Economia Iordaniei Populația Iordaniei
Iordania () [Corola-website/Science/298109_a_299438]
-
al Prințesei Elisabeta, Ducesă de Edinburgh și a Prințului Filip, Duce de Edinburgh și primul nepot al regelui George al VI-lea și al reginei Elisabeta. A fost botezat la 15 decembrie 1948 la Palatul Buckingham cu apă din râul Iordanului, de către arhiepiscopul de Canterbury, Geoffrey Fisher. Nașii prințului sunt: regele George al VI-lea (bunicul matern); regele Haakon al VII-lea al Norvegiei (vărul său, reprezentat de contele de Athlone); regina Mary (străbunica maternă); Prințesa Margaret (mătușa maternă); Prințul George
Charles, Prinț de Wales () [Corola-website/Science/298189_a_299518]
-
fie îmbogățită prin perspectiva descoperirilor arheologice. Palestina nu este un teritoriu unitar cu granițe naturale. Conform reperelor geografice și frontierelor valabile în timpul administratiei mandatare britanice din 1918-1948, Palestina este delimitată spre vest de țărmul mării Mediterane, spre răsărit, de valea Iordanului și Marea Moartă și spre sud-vest de peninsula Sinai. În trecut noțiunea cuprindea și teritoriile de pe malul estic al Iordanului, cunoscute și ca Transiordania. Regiunile geografice ale Palestinei, orientate pe direcția nord-sud, sunt clar limitate: Câmpia de coastă, lanțul deluros
Palestina () [Corola-website/Science/298177_a_299506]
-
valabile în timpul administratiei mandatare britanice din 1918-1948, Palestina este delimitată spre vest de țărmul mării Mediterane, spre răsărit, de valea Iordanului și Marea Moartă și spre sud-vest de peninsula Sinai. În trecut noțiunea cuprindea și teritoriile de pe malul estic al Iordanului, cunoscute și ca Transiordania. Regiunile geografice ale Palestinei, orientate pe direcția nord-sud, sunt clar limitate: Câmpia de coastă, lanțul deluros și montan care pornește de la piscul cel mai înalt din regiune, Muntele Hermon, situat în podișul Golan din nordul Palestinei
Palestina () [Corola-website/Science/298177_a_299506]
-
Moartă (cea mai joasă mare din lume și cea mai sărată, a cărei apă este o soluție suprasaturată de săruri, în majoritate clorură de sodiu - NaCl, într-o concentrație care variază cu temperatura și presiunea atmosferică) și continuă cu Valea Iordanului, care se termină în golful Eilat al Mării Roșii. Râul Iordan (; ), cu o lungime totală de 320 km, care ocupă cea mai joasă parte a fosei tectonice sirio-africane, izvorăște în munții Antiliban, o prelungire septentrională a muntelui Hermon, traversează pe
Palestina () [Corola-website/Science/298177_a_299506]