3,301 matches
-
Cezar, Întunecare, vol. I, București, 1927; vol. 2, Craiova, 1928. Quinlan, Paul, "King Carol II, patron of the arts?", în International Journal of Rumanian Studies, vol. 3 (1981-1983), nr. 1-2. Ralea, Mihail, "Fenomenul românesc" în Dreptul la Memorie. În lectura lui Iordan Chimet, vol. III, Dacia, Cluj, 1992; Scrieri, vol. 3, București, Editura Minerva, 1981. Rebreanu, Liviu, Jurnal, București, Editura Minerva, 1984; "Liviu Rebreanu", în Cahiers roumains d'études littéraires, București, Editura Univers, 1/1985; Răscoala, București, 1932. Stăniloaie, Dumitru, "Ortodoxie și
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
trecut nu s-a ezitat nici o clipă să se folosească fotografii făcute prin satelit, falsificate tocmai pentru a susține o politică pe care o dorea Statele Unite" (În The Times, 19 septembrie 1990:5). Emery (1991) declara că regelui Hussein al Iordanului i s-au trimis, de asemenea, poze în care se vedeau tancuri înaintînd pe șosele, foarte aproape de granița Arabia Saudită-Kuweit, poze ce fuseseră arătate și arabilor saudiți și că regele Hussein a afirmat că saudiții au intrat în panică în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
1975; Sfere albastre, București, 1976; Ca să cresc mare și voinic, București, 1980; Sub cerul copilăriei noastre, București, 1989; Nevinovată. Vinovată, pref. Șerban Cioculescu, București, 1994. Traduceri: Pagini din proza bulgară, București, 1959 (în colaborare cu Constantin Velichi și Claudia Pătrașcu); Iordan Gheșev, Kremena le știe pe toate, București, 1959 (în colaborare cu Ath. Gospodinov); Kiril Boianov Krăstev, În numele vieții, București, 1960 (în colaborare cu Ath. Gospodinov); Pavel Spasov, Hornarii albi, București, 1961 (în colaborare cu Vasile Chiriță), Rechinii, București, 1962 (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
Shakespeare), Sevilla Baer-Tomoșoiu, Tudor Vianu (Mitul prometeic în literatura română), Martha Vilag, Gh. Bulgar (Ovidiu și peisajul dobrogean), Silvia Cucu, Alexandru Duțu (Alegorie și realism în „Divină Comedie” - însemnări inedite ale lui Coșbuc), Maria Gabrea, Tamara Gane, M. Hubert, Iorgu Iordan (Despre „perenitatea” limbii literare), Despina Mladoveanu, Nedda Brin, Liliana Popovici, Hertha Perez, Lăură Baz-Fotiade, Corneliu Barborică, Horia Deleanu, A. Kővary, Magdalena László, Mihai Miroiu, Heinz Stănescu, Mariana Sora (Heinrich Mann. O reconsiderare a operelor din tinerețe), N. I. Barbu, Simona Drăghici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
Weller Schoff, Câștigătorul ia tot, București, 1995 (în colaborare cu George Almosnino); Gershom Scholem, Cabala și simbolistica ei, București, 1996; Günter Grass, Toba de tinichea,București, 1997; Herma Köpernik Kennel, Jogging cu Securitatea, pref. Ana Blandiana, București, 1998; Michael Ende, Iordan Chimet, Împreună cu Elli în Imaginaria, pref. Mircea Horia Simionescu, București, 1999; Frank Geerk, Trandafirii dictatorului, București, 1999 (în colaborare cu Matei Gavril); Ernst Jünger, Eumeswil, București, 2000; Oskar Pastior, 33 poeme cu Petrarca, București, 2000; Ursula Michels-Wenz, Nietzsche pentru stresați
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
Pierre Albert, André-Jean Tudesq Istoria românilor, Catherine Durandin Istoria tinerilor în Occident (vol. 1, 2), Giovanni Lévi, Jean-Claude Schmitt (coord.) Istoria universităților, Christophe Charle, Jacques Verger Marile migrații din estul și sud-estul Europei, Victor Spinei Martha Bibescu și Kromprinzul, Constantin Iordan (ed.) O istorie a Rusiei, Nicholas Riasanovsky O istorie a statului și societății bizantine (vol. 1, 2), Warren Treadgold O istorie socială a cunoașterii, Peter Burke O scurtă istorie a Germaniei, Mary Fulbrook Orizont închis, Al. Zub Principatele române în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
N. Georgescu-Tistu, Folklor din județul Buzău, București, 1928, 60-62; Ion Diaconu, Folklor din Râmnicul Sărat, II, Focșani, 1934, 51-55; C. Nicolăescu-Plopșor, Balade oltenești, București, 1961, 70-79; Folclor din Oltenia și Muntenia, București, I, 1967, 199-203, II, 1968, 197-208, III, îngr. Iordan Datcu, 1969, 439-448, 625-627, 800-817, IV, îngr. Iordan Datcu, 1969, 211-231, 543-549; Al. I. Amzulescu, Cântece bătrânești, București, 1974, 307-316. Repere bibliografice: Lovinescu, Critice, VI, 91-95; Gh. Vrabie, Balada populară română, București, 1966, 376-389; Grigore Botezatu, Folclorul haiducesc în Moldova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]
-
60-62; Ion Diaconu, Folklor din Râmnicul Sărat, II, Focșani, 1934, 51-55; C. Nicolăescu-Plopșor, Balade oltenești, București, 1961, 70-79; Folclor din Oltenia și Muntenia, București, I, 1967, 199-203, II, 1968, 197-208, III, îngr. Iordan Datcu, 1969, 439-448, 625-627, 800-817, IV, îngr. Iordan Datcu, 1969, 211-231, 543-549; Al. I. Amzulescu, Cântece bătrânești, București, 1974, 307-316. Repere bibliografice: Lovinescu, Critice, VI, 91-95; Gh. Vrabie, Balada populară română, București, 1966, 376-389; Grigore Botezatu, Folclorul haiducesc în Moldova, Chișinău, 1967, 39-50; Liviu Rusu, Viziunea lumii în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]
-
celor amintiți mai sus devine, în fapt, misiunea tuturor activiștilor de partid, listă care cuprinde nu mai puțin de 55 de nume de referință în istorie: Ștefan Andrei, Gheorghe Apostol, Alexandru Babe, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnăraș (1904-1976) Bodnarenko, Petre Borilă (Iordan Dragan Rusev), Silviu Brucan, Nicolae Ceaușescu (1918-1989), Iosif Chișinevschi (Iacob Broitman), Ion Coman, Miron Constantinescu, Constantin Dăscălescu, Ion Dincă, Alexandru Drăghici, Florea Dumitrescu, Ștefan Foriș István Fóris, Teohari Georgescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Petre Gigea, Dr. Petru Groza, Nestor Ignat, Ion Iliescu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Dascălu, Crișu, Dialectica limbajului poetic, Timișoara, Editura Facla, 1986. David, Emilia, Modernitatea pe toate fețele, în "Observator cultural", 12 (2000). DEI = ***, Dicționarul enciclopedic ilustrat, București, Editura Cartier, 1999. DEX 1998 = Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", București, Editura Univers Enciclopedic, 1998. Deciu, Andreea, Deconstructivismul un nod de legătură, în "România literară", nr. 16 (2001). Derrida, Jacques, Limited Inc., Northwestern University Press, 1988. Derrida, Jacques, Acts of Literature, Edited by Derek Attridge, Routledge, New York, 1992. Derrida, Jacques
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
poetica ilocuționară etc." 41Nicolae Manolescu, Despre poezie, Brașov, Editura Aula, 2002, p. 9. 42Crișu Dascălu, Dialectica limbajului poetic, Timișoara, Editura Facla, 1986, p. 18. 43Ibidem, p. 19. 44Cf. DEX 1998 = Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", București, Editura Univers Enciclopedic, 1998, "TEXT, texte, s. n. 1. Ceea ce este exprimat în scris; cuprinsul unei opere literare sau științifice, al unui discurs, al unei legi etc. ♦ Fragment, parte dintr-o scriere". 45Ioana Em. Petrescu, op. cit., p. 49. 46Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ca strategie de interpretare. Nitezsche în lectura lui John Sallis, în "Hermeneia revistă de studii și cercetări hermeneutice", Iași, Editura Fundației Academice AXIS, nr. 4 (2004), p. 61. 48DEX 1998 = Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", București, Editura Univers Enciclopedic, 1998. 49Ibidem, p. 9. 50Ibidem, p. 10: "Conștientă că nu poate crea ex nihilo un limbaj nou, deconstrucția se resemnează să împrumute numele vechilor concepte metafizice, dar fără a le respecta sensul, conform normelor tradiționale ci
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
wikipedia.org/wiki/ Rom%C3%A2nia comunist%C4%83/accesat iunie 2011. 209 Vezi Comisia prezidențială pentru analiza dictaturii comuniste din România, Raport Final, București, 2006, p. 9. 210 DEX 1998 = Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", București, Editura Univers Enciclopedic, 1998. 211 NoDex = Noul dicționar explicativ al limbii române, București, Editura Litera Internațional, 2002. 212 Vezi sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Comunism/accesat iunie 2011. 213 Vezi Hannah Arendt, The Origins of Totalitarianism, San Diego
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
pe care le îndeplinea în viața orașului. Catedrala era punctul de unde porneau toate manifestările solemne. Aci, în prezența autorităților (prefect, primar, consilieri județeni și comunali, totdeauna în ținută de ceremonie, cu haine negre), aveau loc Te-Deum-urile pentru începutul Anului Nou, Iordan, înviere, înălțare, Crăciun, 24 ianuarie, 10 mai, zilele de naștere ale Regelui și Reginei, cît și parastasele pentru odihna sufletului personalităților defuncte. După oficierea serviciului divin, în piața din față, 24 Constantin Călin se desfășurau, în ritmurile muzicii militare, defilări
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
era membru al Biroului Politic al Comitetului Central al PMR; peste două luni avea să fie dat jos), C. I. Parhon, Leonte Răutu, Constanța Crăciun, Ion Pas, Sorin Toma, Pavel Țugui, Ștefan Voicu, Șt. Milcu, Geo Bogza, Al. Graur, Iorgu Iordan, D. Panaitescu Perpessicius, Al. Rosetti, Zaharia Stancu, Tudor Vianu, Eugen Jebeleanu, Ion Marin Sadoveanu (directorul Teatrului Național „I. L. Cargiale”). La Bacovia n-a fost nici un acadmician plin, nici un șef de ziar, nici un membru al Comitetului Central. La el ultima gardă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fost alcătuită din: Ion Pas, adjunct al ministrului Invățămîntului și Culturii, Eugen Jebeleanu, membru corespondent al Academiei, Aurel Mihale și Ferenc Szemlér, secretari ai Uniunii Scriitorilor, Mihai Novicov, Scarlat Calimachi, Dumitru Corbea. La catafalcul lui Camil Petrescu au vorbit: Iorgu Iordan, Tudor Vianu, Eugen Jebeleanu, Constanța Crăciun („în numele C. C. al PMR și al Consililui de Miniștri”), iar după ceremonia funebră I. M. Sadoveanu. La cel al lui Bacovia au fost trei vorbitori: profesorul universitar Ion Vitner, Mihail Petroveanu, Ion Brad, iar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mișcări spre democrația liberală în Coreea de Sud, Singapore și Panama, în timp ce Jamaica a avut un indice al democrației (liberale) scăzut, deoarece opoziția nu a participat la alegerile parlamentare din 1983 ca act de protest. Șase țări rămân astfel pe margine: Liban, Iordan, Mexic, Polonia, Iugoslavia și Chile. Polonia a devenit democrație liberală după 1989; împreună cu Ungaria, fusese pentru o lungă perioadă de timp țara comunistă cea mai aproape de a deveni o democrație liberală. Mexicul a avut un sistem cu partid dominant, dar
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
CUVÂNTÎNAINTE GABRIELA PANĂ DINDELEGAN 1. PREZENTARE GENERALĂ 1.1. Cartea Dinamica limbii române actuale - aspecte gramaticale și discursive este rodul unei munci în echipă, constituind una dintre lucrările de plan ale Sectorului de gramatică de la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" din București. Alături de contribuțiile membrilor colectivului, sunt incluse în volum și câteva studii venind din afara Sectorului de gramatică (Carmen Mîrzea Vasile și Monica Vasileanu), precum și două articole ale tinerilor Ana-Maria Mihail și Alexandru Nicolae, proaspeți absolvenți ai Facultății
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
bogată tradiție a lingvisticii românești privind studiile de dinamică a limbii române actuale, grație căreia dispunem de lucrări extrem de serioase pentru comparația cu etape anterioare de limbă, începând cu deceniul al 5-lea al secolului trecut, dintre care amintim: Iorgu Iordan, Limba română actuală. O gramatică a "greșelilor", 1943, Al. Graur, Tendințe ale limbii române actuale, 1968, Valeria Guțu Romalo, "Diachronie et synchronie", 1969, și Corectitudine și greșeală, 1972/2000, Grigore Brâncuș, "Productivitatea conjugărilor în româna actuală, "Pluralul neutrelor din româna
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
Massoff, Teatr. rom., VII, 85, 96, 136, 301, 419; Carol Isac, Permanențe în dramaturgie, Iași, 1982, 9-85; Brădățeanu, Istoria, III, 173-177; Stanca, Fragmentarium, 211-212; [Ion Luca], ATN, 1994, 11 (număr omagial); Valeriu Anania, „... Mistuiam dramele lui Luca...”, TR, 1994, 51; Iordan Datcu, Centenar Ion Luca, ALA, 1994, 246; Ion Luca, DRI, III, 208-222; Nicolae Cârlan, Dramaturgul Ion Luca între alb și negru, CL, 1998, 4; Dicț. esențial, 466-467; Ghițulescu, Istoria, 82; Marin Cosmescu Delasabar, Ion Luca, o jertfă creatoare, Bacău, 2000
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
ipostaze ale topos-ului "cartea sorții", în proverbe, în literatura de autor (Descrierea Moldovei, de Dimitrie Cantemir), în legendele biblice (despre Sf. Petru, Sf. Ilie), conchizând că această carte este imaginată într-un spațiu sacru, chilia, aflat în apropierea "Izvorului Iordanului". Evenimentele vieții sunt anticipate și fixate pe un suport imuabil - cartea, așa cum urmează ele să se desfășoare. Dintre studiile relativ numeroase apărute în ultimii ani, le selectăm pe cele care, deși își propun tratarea altor probleme, ajung, în mod logic
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
bărbați, și anume în povestea Sfântului Petru. După cât se pare, ei ajută să se îndeplinească scrisul fiecărui om." Povestirea culminează cu secvența în care dascălul își aduce aminte de scrisa ursitoarelor și se hotărăște să dea drumul sicriului pe apa Iordanului. Sicriul ajunge la "castelul cel mare și luminat al celor trei ursitori, trei mocani, care "s-au bucurat mult c-au găsit un suflet adus de peste ape". Când Petre a împlinit 9 ani, unul dintre cei trei Ursitori l-a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
poate abține să nu asculte vorbele ursitoarei: copilul nu se va naște până ce nu i-ar făgădui de nevastă pe "Zâna făr-de-tată", apoi pruncul "va deveni sfânt"; "Cartea vieții lui stă pe o masă, în chilia de piatră de la Izvorul Iordanului; Cine ne-a ascultat pe furiș, de mâna pruncului să moară." Omul apare în aceste narațiuni ca fiind supus unui traseu implacabil, manifestat prin împrejurări care impun alegeri tragice. d. Conjugarea destinului Tipul conjugarea destinului reunește narațiunile despre încercările întreprinse
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și ca autor al unui mesaj scris. Emițătorul este de cele mai multe ori individual, dar poate fi și colectiv (de pildă, DOOM, publicat în 2005 sub egida Academiei Române, a fost elaborat de un colectiv de lingviști de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti“ din București). În cazul textelor legislative și al altor documente oficiale, emițătorul nu este o persoană fizică, ci o persoană juridică - instituția abilitată să emită legi, ordine, regulamente, metodologii, prevederi, rapoarte, analize statistice oficiale etc. De exemplu, emițătorul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
revină din acest regres, să se redreseze. Iisus omul real a fost el însuși supus tentației de către diavol, ceea ce este atestat simbolic de mitul ispitei din evanghelia după Ioan. Lepădarea sa de ispita adamică este reprezentată simbolic de botezul în Iordan. Acest simbol al purificării este conform semnificației lui subiacente -identic cu simbolul "încarnării Cuvîntului". Identitatea este atestată simbolic: Cuvîntul, cea de a doua persoană, sau -ceea ce este același lucru spiritualizarea sublimantă, "Sfîntul Duh", apare sub forma unei porumbițe (simbol
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]