3,017 matches
-
românești care selectează auxiliarul a fi, iar lista de verbe cu a fi din limba română este inclusă în cea a verbelor cu essere din italiană. Astfel, se poate spune că româna se înscrie în tendința general romanică (de la care italiana face excepție) de a elimina auxiliarul 'a fi'; eliminarea a putut fi favorizată, în româna veche, de confuzia cu pasivul: astfel, româna actuală a păstrat această structură numai în situații în care confuzia cu pasivul nu este posibilă (inacuzativele neacceptând
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
AgrO de la Chomsky (1993). Autorul arată că, în spaniolă, propozițiile inacuzative cu participiu trecut nu au acord participial; în anumite dialecte din sudul Franței se face acordul participiului în structuri cu 'a avea'. Tot Kayne (2000: 115) menționează că, în italiană, acordul participiului perfect este imposibil. În ceea ce privește situația din limba română, acordul se face numai în cazul celor câteva verbe care pot selecta auxiliarul a fi și este imposibil în prezența auxiliarului a avea. 4. TESTUL OBIECTULUI INTERN 4.1. Folosirea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
că nu există o diferență de comportament sintactic între acestea, ci numai o preferință de utilizare a supinului în anumite contexte, eventual marcate stilistic. 6. TESTE CARE FUNCȚIONEAZĂ ÎN ALTE LIMBI ROMANICE Pentru unele dintre limbile romanice (în special pentru italiană − vezi Capitolul 3, 7., pentru testele inventariate de Cinque) au fost propuse mai multe teste de delimitare a clasei inacuzativelor, dintre care voi prezenta numai două: cliticizarea partitivă, pentru italiană și franceză, și posibilitatea apariției subiectului postverbal "nud", pentru spaniolă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
teste de delimitare a clasei inacuzativelor, dintre care voi prezenta numai două: cliticizarea partitivă, pentru italiană și franceză, și posibilitatea apariției subiectului postverbal "nud", pentru spaniolă. Aceste teste sunt aplicate și în alte limbi. 6.1. Cliticele pronominale partitive În italiană și în franceză pentru delimitarea inacuzativelor funcționează testul cliticelor pronominale partitive: it. ne, fr. en, clitice care sunt acceptate pentru tranzitive și inacuzative, nu însă și pentru inergative: it. Ne arrivano molti (inacuzativ) * Ne telefonano molti (inergativ) fr. Il en
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
en est arrivé trois (inacuzativ) *Il en a téléphoné trois (inergativ). Existența unei relații între cliticizarea partitivă și inacuzativitate a fost stabilită de Belletti și Rizzi (1981)24, pentru limba italiană. Fenomenul a fost studiat de Burzio (1986), tot pentru italiană, și de Hoekstra (1984) pentru neerlandeză. Burzio (1986: 33−34, apud Mackenzie 2006: 51) a analizat fenomenul cliticizării în legătură cu Principiul Proiecției și a ajuns la concluzia că ne este generat în poziția sa de clitic și primește rol tematic de la
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și inergativele prezentative au anumite caracteristici comune privind structura informațională, nu este nevoie să presupunem o sintaxă comună. Autorul observă că anumite clase de intranzitive (cele care redau activități nonagentive) au capacitate "prezentațională", dar selectează auxiliarul avere. Prin urmare, în italiană, cliticizarea partitivă și selecția auxiliarului nu sunt convergente. 6.2. Subiectul postverbal "nud" Mackenzie (2006: 70) arată că, în spaniolă, unde nu există testul selecției auxiliarului, nici testul cliticizării partitive, compatibilitatea cu subiectele "nude" este considerată ca fiind un diagnostic
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în care ser este asociat cu predicația de individualizare și estar, cu predicația de stare, iar relația semantică dintre referentul subiectului și localizarea prin predicat (care cuprinde o structură prepozițională) este foarte importantă; din al doilea grup fac parte catalana, italiana și româna, în care uzul celor două verbe copulative este oscilant, constantă fiind totuși selecția sistematică a verbului esse pentru fixarea în timp a unui eveniment. Deși considerarea lui a sta ca verb copulativ în română nu este foarte convingătoare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fi și a avea din limba italiană este analizată de Moro (1998), care pune diferența dintre aceste două verbe (atunci când funcționează ca verbe pline) pe seama numărului diferit de proiecții Agr (Acord). Conform acestei teorii, cele două verbe funcționează similar în italiană, selectând o propoziție redusă, în care ci funcționează ca predicat. Apariția celor două verbe într-o structură nu este determinată lexical: verbul se realizează ca essere 'a fi' dacă argumentul extern e absent, și ca avere 'a avea', dacă argumentul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
care încorporează parcursul (engl. path incorporating). În abordările "construcționiste", această disticție corespunde distincției telic (inacuzative)/atelic (inergative) − vezi infra, 4.4. 16 Intranzitive, în terminologia folosită de autoare. 17 P. Donaldio, "L'ipotesi inaccusativa e i verbi di movimento in italiano e in francese", ms., Università di Napoli. 18 Autorul notează că, în bască, verbele inacuzative de mișcare au subiect în absolutiv, dar selectează și complemente direcționale. 19 Holmer (1999) susține că aceeași analiză poate fi extinsă, în bască, și la
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1, p. 1−37. 28 A. Mendikoetxea, "Construcciones inacusativas y pasivas", în: I. Bosque, V. Demonte (eds.), Gramática descriptiva de la lengua española, vol. II, Madrid, Espasa Calpe, p. 1574−1629. 29 Belletti (1988), între alții, susține că numele "nude" din italiană și din spaniolă au caz partititiv/inerent (apud Mackenzie 2006: 13). 30 A. Alsina, "The Role of Argument Structure in Grammar. Evidence from Romance", CSLI Lecture Notes, 62, Stanford, CSLI Publications. 31 E. Torrego, "Unergative−Unaccusative Alternations in Spanish", în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
la phrase nominale", Mélanges de philosophie, de littérature et d'histoire offerts à J. Marouzeau, Paris, p. 253−281; republicat în L. Hjelmslev, 1971, Essais linguistiques, Paris, Éditions de Minuit, p. 174−200. 7 G. Longobardi, "La phrase copulare in italiano e la struttura della teoria sintattica", Annali della Scuola Normale di Pisa, 13, 4, p. 1151−1164. 8 D. Couquaux, "French Predication and Linguistic Theory", în: R. May, J. Koster (eds.), Levels of Syntactic Representation, Dordrecht, Foris, p. 33−64
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
-și desfășoare activitatea în domeniul muzicii sacre. Despre metoda de cercetare a profesorului Cristian Dumea nu este cazul să mai vorbim, ci mai degrabă de lucrul cu documentul. Bibliografia - cu titluri deosebite din muzicologia universală, și în special din cea italiană, unele chiar foarte puțin vehiculate în scrierile despre arta sunetelor, mare parte în premieră pentru cercetarea muzicală românească, a cântului gregorian și a temei - stă mărturie a setei de cunoaștere a fratelui franciscan și a aspirației sale de a sluji
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
posibilitățile de speculă s-au mărit. Ca urmare, situația noilor migranți a fost mai dificilă și mediul deja fragil al migranților ilegali a devenit și mai problematic. Fragmentare, supramuncă și încorporare în societatea italiană Odată deveniți migranți legali și învățând italiana, mulți români pot să își „înceapă” viața în Italia; pot să își caute o slujbă constantă, să facă credite la bancă și chiar să își cumpere casă sau mașină. Mulți dintre aceștia mai mențin încă relațiile cu mediul de migranți
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nume (din slavonul bobu). Atunci când fasolea și-a făcut apariția în țările române, ea și-a adus și numele (provenit din grecescul fasoli), acesta fiind de fapt termenul folosit inițial în Occident pentru bob (faisol în franceza veche, fagiolo în italiană). Cât despre stufat, este interesant cum anonimul „inventator“ român al rețetei a ales să-i pună mâncării o denumire care provine din cuvântul grecesc stufáton, la rândul său derivat din italienescul stufato; ambele popoare, adică românii și grecii, s-au
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
țării-gazdă ar fi fost lăudabilă. Această scurtă trecere în revistă a bucătăriei înalte, aristocratice, ne permite să observăm absența cvasitotală a preparatelor specific românești, precum și succesivele influențe care - cu excepția anilor ’50-’90 ai secolului trecut - au definit mesele protipendadei: cea italiană, cea turcească, cea polonezo-rusă, cea franceză (la început, exercitată prin intermediere rusească). Ultima dintre acestea rămâne și în prezent dominantă. Triste concluzii și sumbre perspective Radicalismul lui Păstorel Teodoreanu, care neagă existența unei „bucătării românești“, capătă acum noi dimensiuni. Am
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
a Editurii dell’Orso din Alessandria. A colaborat la revistele „Îl Dramma”, „Sipario”, „L’Europa letteraria e artistică”, „România Orientale”, precum și la „Secolul 20”, „Viața românească”, „Apostrof”, „Vatra” ș.a. Debutează că traducător de literatură română în 1972, cu transpunerea în italiană a optzeci de poezii de Marin Sorescu, autor al carui admirator și exeget va rămâne. O antologie din opera poetica a lui Tudor Arghezi, publicată tot în 1972, la prestigioasa editură Einaudi din Torino, si pentru care va fi distins
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286563_a_287892]
-
Bologna, 1994; Lucian Blaga, Lo spazio mioritico, Alessandria, 1994 (în colaborare cu R. Bussetto); Adrian Marino, Teoria della letteratura, Bologna, 1994; La poesia romena del novecento (da Bacovia alla generazione ’80), Alessandria, 1996. Repere bibliografice: Rodica Locusteanu, Marin Sorescu în italiană, SXX, 1973, 1; Nicolae Manolescu, O culegere a poeziei române de avangardă, SXX, 1976, 7-8. C.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286563_a_287892]
-
Meritul Republicii Italiei (1978, 1995), Premiul și Medalia pentru cel mai bun traducător al teatrului italian în Europa, acordat de Institutul Italian al Dramei (1979) ș.a., precum și premii naționale: Premiul Asociației Cineaștilor (1975, 1984), Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traducerea în italiană a romanului Craii de Curtea-Veche și a nuvelei Remember de Mateiu I. Caragiale (1980), Premiul Academiei Române (1981, 1983), Premiul Uniunii Cineaștilor pentru opera omnia (1996). Spirit cu o temeinică pregătire filosofică, estetică și culturală prelucrată marxist, P. reprezintă de-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
vocații cinematografice”, „Cinema”, 1975, 8, Antoaneta C. Iordache, Florian Potra, O, 1975, 10; Sorin Titel, Lecturi cinematografice, RL, 1976, 14; Manuela Cernat, Florian Potra, „Scânteia”, 1980, 11 695; Elena Nestor, „Reconstruiri”, RL, 1981, 52; Dan Ciachir, Mateiu I. Caragiale în italiană, SPM, 1982, 613; Ștefan Cazimir, Nu numai Caragiale, București, 1984, 246-256. C.Cl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
cazarme. Tinerii instruiți vor efectua doar un serviciu militar de scurtă durată, ca ofițeri, sau vor fi adesea dispensați de acesta. Recruții obișnuiți n-au această șansă, ei vor petrece ani întregi în cazarmă unde vor descoperi adesea franceza, germana, italiana, spaniola ori vreo altă limbă de referință comună. Mai mult decît atît, aici vor învăța uneori și să citească, scop pentru care vor fi reținuți un an suplimentar sub drapel (în Franța, după 1872). În astfel de cazuri nu aveau
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și-au schimbat sărbătorile în funcție de regimurile succesive. 432 J. Rupnik, L'Autre Europe, op. cit., p.30. 433 A. Finkielkraut, Comment pent-on être croate?, op. cit., p.104. 434 Expresia de națiune-stat a fost împrumutată de la Juan Linz, "Plurinazionalismo e democrazia", Rivista italiana di scienza politica (25) 1, aprilie 1995. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------8 ISTORIA NAȚIUNILOR ȘI A NAȚIONALISMULUI ÎN EUROPA 1 GUY HERMET
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
la București se serba Ziua Muncii, 1 mai, și tot orașul era mobilizat la defilare. În toamna anului 1954, urmînd sfatul unui fost coleg de liceu, m-am Înscris la examenele de la Facultatea de Filologie, presupunîndu-se că la secția de italiană aș fi avut mai multe șanse de a fi admis decît la istorie, din cauza, natural, a dosarului meu, al unuia cu origine nesănătoasă. Preocupările mele mă duceau spre istorie. La toate facultățile erau vizite de prezentare a instituției. La istorie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Fl= Finlanda; SE = Suedia; UK= Regatul Unit al Marii Britanii; LI = Liechtenstein; NO = Norvegia; CH = Elveția. *2 A se indica numele în ordinea statutului civil; *3 A se indica prenumele în ordinea statului civil; *4 În scopul instituției competente dacă este italiana, indicați codul fiscal În scopul instituției competente dacă este din Malta, indicați numărul Cardului de identitate în cazul cetățenilor maltezi, sau numărul social de securitate maltez în cazul cetățenilor ce nu sunt din Malta În scopul instituției competente dacă este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211558_a_212887]
-
de limba română pentru studenții străini din cadrul Facultății de Litere a Universității clujene. Este membră fondatoare, din 1991, a Societății Culturale „Lucian Blaga” și a Asociației Sindicale a Scriitorilor din Cluj-Napoca. Debutează la revista „Vatra” în 1980, cu traducerea din italiană a povestirii Canis sapiens de Lino Aldani. Colaborează cu traduceri la „Steaua”, „Tribuna”, „Napoca universitară”, „Convorbiri literare” și la almanahurile „Anticipația”, „România literară”, „Clujul literar și artistic”, „Domus” ș.a. Publică primul volum de traduceri, Noapte bună, Sofia de Lino Aldani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288559_a_289888]
-
asimetrie, până la formațiunile sale intensive, în diversitatea dezmembrării frumosului prin caricatură 179. Spre deosebire însă de comic, pentru care esențial este caracterul deliberat al nepotrivirii sau al dizarmoniei dintre lucrurile alăturate, în grotesc, susține Francesco De Sanctis (Storia della letteratura italiana), straniul amestec este realizat cu o naivitate grosolană. În realitate însă, considerăm că urma intențională nu poate fi negată nici în cazul grotescului, a cărui emergență se datorează tocmai exagerării, a "îngroșării", a căutării excentricităților, a tendinței de a întrece
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]