3,541 matches
-
totalul celor chestionați. 1015 Din analiza datelor a rezultat faptul că unul dintre respondenți nu a dorit să răspundă la prima întrebare (prin răspunsul formulat exprimându-se clar în acest sens). 1016 Dl. Ralph Sundberg consideră că sunt importanți următorii itemi: a) implicarea activă și coordonată a actorilor internaționali, c) dezvoltarea unei culturi de responsabilitate (responsabilizare) la nivel regional prin implicarea deopotrivă a israelienilor, a palestinienilor și a statelor arabe vecine (dar și a Ligii Arabe) în pacificarea zonei, d) respectarea
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
build a new Middle East". 1085 Graficul a fost preluat de pe site-ul Institutului pentru Studiul Păcii "Tami Steinmetz", Secțiunea: "War and Peace Index (Peace Index)", http://www.tau.ac.il/peace/. Accesat: 7 februarie 2011. 1086 Întrebările pentru acest item au fost următoarele: 1. În general, te consideri un suporter sau oponent al procesului de pace dintre Israel și arabi?; 2. Considerați sau nu că în următorii ani va fi pace între Israel și arabi? 1087 Întrebările pentru acest item
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
item au fost următoarele: 1. În general, te consideri un suporter sau oponent al procesului de pace dintre Israel și arabi?; 2. Considerați sau nu că în următorii ani va fi pace între Israel și arabi? 1087 Întrebările pentru acest item au fost următoarele: 1. Care este opinia dumneavoastră cu privire la acordul care a fost semnat la Oslo între Israel și OEP (Acordul de principii)?; 2. Considerați sau nu că Acordul Oslo încheiat între Israel și OEP va aduce pacea între Israel
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
acordul care a fost semnat la Oslo între Israel și OEP (Acordul de principii)?; 2. Considerați sau nu că Acordul Oslo încheiat între Israel și OEP va aduce pacea între Israel și palestinieni în anii următori? 1088 Întrebările pentru acest item au fost următoarele: 1. Care este poziția dvs. cu privire la un tratat de pace între Israel și Siria în schimbul retragerii din Înălțimile Golan?; 2. Considerați sau nu că în următorii ani va fi pace între Israel și Siria? 1089 Întrebările pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
fost următoarele: 1. Care este poziția dvs. cu privire la un tratat de pace între Israel și Siria în schimbul retragerii din Înălțimile Golan?; 2. Considerați sau nu că în următorii ani va fi pace între Israel și Siria? 1089 Întrebările pentru acest item au fost următoarele: 1. Care este poziția dvs. cu privire la negocierile dintre Israel și AP?; 2. Considerați sau nu că negocierile dintre Israel și AP vor aduce pacea între israelieni și palestinieni în următorii ani? 1090 A se vedea răspunsurile formulate
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
General al Camerei Deputaților, Direcția de Drept Comunitar, 2011, p. 5. 1107 "Lieberman nu crede într-un acord de pace cu palestinienii înainte de "cel puțin un deceniu"", Agerpres.ro 5 ianuarie 2011, http://www.agerpres.ro/media/index.php/internațional/item/ 45312-Lieberman-nu-crede-intrun-acord-de-pace-cu-palestinienii-inainte-de-cel-putin-un-deceniu.html. Accesat: 10 febru- arie 2011. 1108 Lieberman a criticat în principal Cvartetul pentru Orientul Mijlociu. 1109 "Lieberman nu crede într-un acord de pace ...", Agerpres, op. cît. 1110 SUA în urmă eșecului negocierilor cu Israelul în vederea prelungirii moratoriului (în
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
direcții caracterizează această încercare prefațatoare: • evidențierea semnificației speciale a subiectului abordat: cercetarea minciunii umane, în multitudinea formelor sale (arhetipal-virtuale sau manifest-reale); lucrarea recenzată ne pune la dispoziție o impresionantă cantitate de "situații mincinoase", extrem de interesante și sugestive, grupate după principalii itemi ai cercetării sociologice, constituindu-se astfel ca un prețios "limbaj-obiect" pentru "metalimbajul" conturat de propriul nostru studiu introductiv; • urmărirea subiectului supus cercetării dintr-o dublă perspectivă: pe "verticala diacronică" a constituirii sale, pe de o parte, pe "orizontala sincronică" a
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
presupune din partea subiectului existența unor opinii și cunoștințe bine cristalizate, iar din partea cercetătorului o bună cunoaștere a realității. În cadrul chestionarelor, întrebările închise prezintă câteva avantaje: facilitează analiza statistică a răspunsurilor; sprijină memoria celui anchetat; permit aplicarea unor chestionare cu mulți “itemi”, servesc că “filtru” pentru întrebările următoare; sporesc anonimatul și siguranța celui anchetat; înlesnesc ”angajarea” în chestionar a persoanelor. Chestionarele cu întrebări deschise (libere, postcodificate) spre deosebire de cele închise(sau precodificate) lasă persoanelor anchetate libertatea unei exprimări individualizate a răspunsurilor. Vor apărea
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
șezlong, vizavi etc.; * utilizarea cratimei în cazul articulării cu articol hotărât enclitic a unor neologisme de tipul: cowboy-ul, party-ul, show-ul etc.; * aglutinarea articolului hotărât enclitic în cazul substantivelor neologice care au în final litere existente în alfabetul limbii române: itemul, boardul, clickul 26 etc. I.7.2. Principiul etimologic/ tradițional-istoric, explicat prin faptul că "nici una din cele cinci ortografii fonetice ale limbii române ortografia din 1880, ortografia din 1904, ortografia din 1932 (varianta Densusianu, varianta Pușcariu), ortografia din 1953, ortografia
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mai mică de 2 km de sat. 7. Mai puțin de 5% dintre gospodării au telefon funcțional. 8. Singurii agenți economici din sat activează în domeniul comerțului sau al alimentației publice. Ludoșul îndeplinește patru din cele opt criterii, mai precis, itemii 1, 5, 6 și 8, în timp ce Tălmăcelul bifează doar itemul 6, cel mai apropiat mijloc de transport regulat fiind în Tălmaciu, la 3 km de sat. Un alt dezavantaj și în același timp un argument în plus pentru sărăcia unui
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de 5% dintre gospodării au telefon funcțional. 8. Singurii agenți economici din sat activează în domeniul comerțului sau al alimentației publice. Ludoșul îndeplinește patru din cele opt criterii, mai precis, itemii 1, 5, 6 și 8, în timp ce Tălmăcelul bifează doar itemul 6, cel mai apropiat mijloc de transport regulat fiind în Tălmaciu, la 3 km de sat. Un alt dezavantaj și în același timp un argument în plus pentru sărăcia unui sat este și mărimea lui. Aceasta este o variabilă deosebit de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
preponderent în extrema negativă (Mărginean, 2005) 6. PERCEPȚIA SCHIMBĂRII SOCIALE ÎN TĂLMĂCEL ȘI LUDOȘ Campania de teren în Tălmăcel și Ludoș a urmărit și problematica schimbării sociale, a modului în care aceasta este percepută și definită de oameni. Unul din itemii chestionarului ne-au permis să conturez un portret al celor ce se tem de schimbare și o resping și al celor ce agreează schimbarea și o doresc. Am realizat acest portret comparativ pentru cele două sate, rezultând astfel patru profiluri
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pentru îndrăzneală, ceea ce indică o concentrare mai mult spre polul tradiționalist. În cele două sate analizate în cadrul studiului de caz, deschiderea la schimbare este mai mare decât la nivelul populației rurale a României (deși rezultatele trebuie interpretate cu precauție, pentru că itemii utilizați în cercetarea noastră și în EVS nu sunt similari). Pentru măsurarea atitudinii față de risc, având în vedere că aceasta nu este surprinsă ca atare, într-un singur item, am identificat o variabilă latentă prin analiza factorială a patru itemi
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
populației rurale a României (deși rezultatele trebuie interpretate cu precauție, pentru că itemii utilizați în cercetarea noastră și în EVS nu sunt similari). Pentru măsurarea atitudinii față de risc, având în vedere că aceasta nu este surprinsă ca atare, într-un singur item, am identificat o variabilă latentă prin analiza factorială a patru itemi din EVS 1999 (vezi variabila ANTIRISC, după modelul oferit în Voicu, 1999)14. Pentru a afla dacă există diferențe semnificative între mediile pe diferite arii culturale ale scorurilor factoriale
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
itemii utilizați în cercetarea noastră și în EVS nu sunt similari). Pentru măsurarea atitudinii față de risc, având în vedere că aceasta nu este surprinsă ca atare, într-un singur item, am identificat o variabilă latentă prin analiza factorială a patru itemi din EVS 1999 (vezi variabila ANTIRISC, după modelul oferit în Voicu, 1999)14. Pentru a afla dacă există diferențe semnificative între mediile pe diferite arii culturale ale scorurilor factoriale ale acestei variabile, am rulat o analiză Anova (F=2,90
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
6% optează pentru "Nu-mi pasă". Din această ultimă întrebare reiese mult mai bine propensiunea românilor pentru obediență, ceea ce indică tradiționalismul atitudinal al populației rurale (vezi graficele 3.1 și 3.2) Tendința spre planificare este surprinsă printr-un singur item în baza EVS 1999 (cel referitor la modul de cheltuire a banilor). Atât ruralul românesc, cât și urbanul sunt înclinate majoritar spre planificare (cu procente de peste 80%), cu precizarea că cei din urban au și înclinația de a cheltui bani
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fie cei cu studii medii și superioare, mai pesimiști cei fără școală și cu studii primare. În ce privește credința și participarea religioasă, este deja un lucru cunoscut faptul că românii sunt un popor religios în atitudine și comportament. O prelucrare a itemilor relevanți pentru această temă din EVS 1999, arată că 92,8% din românii din rural cred că există un Dumnezeu, 58,7% consideră că Dumnezeu este foarte important în viața lor și de asemenea 57,7% afirmă că religia este
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cu instituția religioasă (Dungaciu, 2004, Heintz, 2004). Concluzionând, am putea spune că românii se plasează la polul tradiționalist în ce privește credința și participarea religioasă. Atitudinea față de rolul femeii în societate este tratată pe larg în EVS 1999, printr-o serie de itemi ce pot fi văzuți în graficul și tabelul de mai jos. Pentru a obține o imagine mai detaliată a profilului celor ce au o atitudine mai mult sau mai puțin flexibilă asupra rolului femeii în societate, am corelat variabilele ce
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Căsătoriți * Venit mediu și ridicat * 26-33 de ani * Dobrogea * Necăsătorit * Liceu * 26-33 de ani * Venit ridicat * Crișana-Maramu-reș * Necăsătoriți * Maghiarii * Bărbații * Crișana-Maramu-reș * București * Maghiarii * Venit mediu * 42-49 de ani * București * Venit mediu Sursa datelor: prelucrare după EVS 1999 * Notă: Media fiecărui item (surprinsă numai pe rural), variază între 1 și 4, 1 însemnând "În foarte mare măsură", iar 4 "În foarte mică măsură". Cifrele arată de asemenea că oamenii consideră că învățământul românesc este mai bun decât cel din Occident (54,1
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de educație, ea depinzând de sistemul educațional al țării sau de alte variabile. Interesul pentru viața politică și pentru participarea politică este un alt indicator ce arată gradul de modernitate. Datele provenite din diverse baze de date, legate de acest item, sunt contradictorii. Astfel cele din EVS 1999 arată un interes mediu al populației rurale pentru evenimentele politice 29,6 % din populația rurală urmărește evenimentele politice din mass media zilnic, iar 23,7 % de câteva ori pe săptămână. Doar pentru un
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
deloc timpul liber în cadrul unor cluburi și asociații voluntare (sportive, culturale din comunitatea locală), iar 59,1% nu cunosc nici un astfel de club. Doar 2,4% își petrec timpul liber în astfel de cluburi, de câteva ori pe an. Urmărind itemii legați de petrecerea timpului cu prietenii, cu oamenii de la biserică și la cluburi și asociații, și calculând o variabilă latentă 18 (ce surprinde viața socială a subiecților) din acești trei itemi, observăm diferențe mari în funcție de regiunile țării. Astfel subiecții din
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
astfel de cluburi, de câteva ori pe an. Urmărind itemii legați de petrecerea timpului cu prietenii, cu oamenii de la biserică și la cluburi și asociații, și calculând o variabilă latentă 18 (ce surprinde viața socială a subiecților) din acești trei itemi, observăm diferențe mari în funcție de regiunile țării. Astfel subiecții din Transilvania și Crișana-Maramureș tind să fie mai puțin activi sociali, pe când cei din Banat, Muntenia, Oltenia și Dobrogea sunt mai activi, petrec mai mult timp cu prietenii, oamenii de la biserică sau
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
generală. Particularizând, putem vorbi de toleranță față de noile modele familiale, față de comportamente cum ar fi avortul sau homosexualitatea, sau toleranța ca acceptare a diferențelor între oameni. Noile modele familiale (familia monoparentală și cuplul consensual) sunt surprinse în EVS 1999 prin itemii v148, v150 și v151 (vezi Anexa 3, punctul 2). Populația din rural este însă extrem de conservatoare, în privința ambelor probleme: 93,4% din subiecți consideră că un copil nu poate crește fericit decât cu ambii părinți, iar 73,3% nu sunt
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
asemenea față de persoanele cu SIDA și țigani. Pentru a putea evalua gradul de toleranță este necesară însă compararea cifrelor obținute în România cu cele din Europa. Această comparație arată că în România, nivelele de intoleranță sunt mai ridicate la toți itemii analizați. Aceasta este situația generală. Dacă particularizăm și încercăm să conturăm un tablou specific pentru diversele variabile socio-demografice, obținem date extrem de interesante. O analiză factorială realizată pe itemii din graficul de mai sus, arată că în cadrul toleranței față de alte persoane
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
arată că în România, nivelele de intoleranță sunt mai ridicate la toți itemii analizați. Aceasta este situația generală. Dacă particularizăm și încercăm să conturăm un tablou specific pentru diversele variabile socio-demografice, obținem date extrem de interesante. O analiză factorială realizată pe itemii din graficul de mai sus, arată că în cadrul toleranței față de alte persoane, sunt cuprinși de fapt trei factori (vezi tabelul 3.3), pe care i-am numit toleranță etnică și rasială, toleranță comportamentală și toleranță politică. Se poate observa că
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]