3,495 matches
-
ale lui Machiavelli: unul dintre puține pasaje care tratează nu războiul și supraviețuirea, ci conducerea pașnică a cetății. La sfarsitul capitolului 21, "Ce ar trebui să facă principele pentru a fi considerat excepțional", Machiavelli scrie: Un principe trebuie să fie iubitor de virtuți, arătându-și ospitalitatea față de cei virtuoși, si trebuie să îi onoreze pe cei care excelează într-o artă. Apoi, trebuie să-și încurajeze cetățenii să fie capabili să-și practice meseriile, în comerț, agricultură și în alte ocupații
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
diversele orientări politice, de-a lungul istoriei noastre contemporane, până în actualitatea imediată, de altfel, au căutat să-l confiște în beneficiul imaginii pe care voiau s-o ofere și pe care scontau în consolidarea popularității, solicitând atașamentul afectiv al publicului iubitor, necondiționat, al poetului. Așa încât, Florina Ilis are perspectiva unor vieți paralele ale poetului, pe de-o parte, în contemporaneitatea lui, când mitul eminescu tocmai începea să se coaguleze ("Crezi că e ușor să fii în locul meu, domnule Eminescu? îi explică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
a poeziei, cu romantismul german, cu Novalis etc. Dar nici G. Bogdan Duică nu fusese interesat de fondul ideatic al poeziei când declara, în 1931, în Buletinul "Mihai Eminescu", cu tot aplombul: "la Eminescu, este așadar o fată frumoasă, nebună, iubitoare. Despre infinit, despre alte înțelesuri, nici vorbă. Iubita era de la sat, de la Ipotești (...) Floare este o floare lirică fără nici un Novalis". Aflăm aici meteahna dintotdeauna a sursologilor care descoperă, prin cine știe ce înscrisuri vechi, câte un element de realitate concretă ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
pe cale bucală". Se vorbește apoi de "nediferențierea sexuală a lui Eminescu", despre grandomania acestuia, tot o "maladie narcistică", argumente aflând "în viața lui de toate zilele, dar mai ales în opera sa literară". Un subcapitol este consacrat mizofiliei lui Eminescu ("iubitor de murdărie"), un "simptom schizofrenic capital", ajungând la concluzia că "dacă poetul a trăit în mizerie, aceasta nu se datorește decât faptului că el singur o dorea". Este depistat și simptomul de mazochism, exemplificat cu scene din Cezara, "scene de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Campionatele Europene (6 de aur). Iată, în cele ce urmează, interviul acordat Bacăului Sportiv de fosta mare campioană. Rep.: Cu ce treburi ai venit la Bacău ? Simona Amânar: În primul rând, am venit aici în calitate de arbitră, dar și ca o iubitoare a gimnasticii. Eu sunt și vicepreședintă a Federației Române de Gimnastică și m-am bucurat să fiu alături de fetițe și să le urmăresc. Pot să spun că fetele sunt frumoase, foarte curate în mișcare și cred că au un foarte
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
secolului al XIX-lea, chiar dacă un aer de melancolie și regret "inundă", cum e și firesc, unele din rândurile celor trei volume. La un secol de la apariție, Păcate mărturisite capătă valoarea unui testament etic, civic și estetic, al unui patriot iubitor al binelui și al frumosului, așa cum ar trebui să fim cu toții, indiferent de păcatele (mărturisite sau nu!) pe care le avem, și să fim partizanii unui optimism justificat pentru românii de la începutul mileniului al III-lea: Să sperăm că poporul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
străbunilor, egalitatea complectă între tovarășii de pușcă și petrecerea lor în comun într-o intimitate frățească unde sălășluiește numai voia bună, toate aceste sunt elemente care compun nobila și bărbăteasca pasiune a vânatului. Nu e vânător care să nu fie iubitor de natură. Alecsandri a zis odinioară că tot românul e născut poet, eu adaog că e născut și vânător. În adevăr, puțini sunt aceia care nu cunosc puternica emoțiune ce simte omul când, rezemat de copac în pustiul codrului, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
efect răsturnarea lui Vodă Cuza și întronarea lui Vodă Carol, în Iași se prepara o altă mișcare dezbrăcată de orice caracter politic, ale cărei rezultate au fost, într-o altă direcțiune, aproape tot atât de însemnate pentru țară. O mână de tineri iubitori de literatură și anume: d-nii Theodor Rosetti, Vasile Pogor, Titu Maiorescu, P. Carp, Nicu Scheletti, Iacob și Leon Negruzzi se adunau regulat o dată pe săptămână sara, de obicei la d-nii Pogor sau Maiorescu, ceteau piese din Shakespeare, versuri din Goethe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
dramatic Matei Millu, Molièrul României, care a însuflețit scena română aproape jumătate de secol. În momentul când căruța a tras la scară, mi-a ieșit înainte Millu, vesel, cu mare alai, încunjurat de vro trei câni, căci și el era iubitor de animale și fusese în tinereță un călduros discipul a lui Nemrod. Se înțelege de la sine că stăpânul m-a primit cu brațele deschise ca pe un frate mai mic. Nu pot zice însă același lucru despre cânii lui care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mărturisiri din ale trecutului, care, luându-și zborul pe aripele tiparului , mi-au purtat numele când spre laudă, când spre ocara mea. Iar pe fereastră, ce văd?... Una din cele mai încântătoare priveliști de care se poate bucura un suflet iubitor de natură. La planul întăi se desfășură grădina mea veselă cu multă verdeață, cu multă umbră, cu brazi frumoși de munte răsădiți de mâna mea acum treizeci de ani, prin luminișurile cărora zăresc colo în vale așternându-se întreg orașul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
constituit Întotdeauna dintr’o specie de ciupercă evoluată și dintr’o specie de algă albastră sau verde, adică inferioară. Așa cum am arătat Într’un capitol anterior, evoluția Înseamnă, Între altele, adaptarea la medii tot mai oxidante și astfel, ciuperca, principial iubitoare de medii reducătoare, dar evoluată, respectiv alga, principial iubitoare de medii oxidante, dar neevoluată, se află deci la paritate din punct de vedere redox, ca și indivizii dintr’o biocenoză oarecare. Atunci când o substanță străină intră În contact cu lichenul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dintr’o specie de algă albastră sau verde, adică inferioară. Așa cum am arătat Într’un capitol anterior, evoluția Înseamnă, Între altele, adaptarea la medii tot mai oxidante și astfel, ciuperca, principial iubitoare de medii reducătoare, dar evoluată, respectiv alga, principial iubitoare de medii oxidante, dar neevoluată, se află deci la paritate din punct de vedere redox, ca și indivizii dintr’o biocenoză oarecare. Atunci când o substanță străină intră În contact cu lichenul are loc modificarea potențialului redox la nivelul mediului intern
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pe care l’am ales pentru exemplificare, are un efect reducător. Puși În situația de a-și căuta supraviețuirea, ambii parteneri ai asociației Își vor aduce aminte de ceea ce erau Înainte de a se fi adunat În lichen. Anume alga, principial iubitoare de medii oxidante, va fi inhibată, iar ciuperca, principial iubitoare de medii reducătoare, stimulată. Ciuperca va consuma substanța de rezervă, timp În care alga nu produce nimic. Dacă substanța care a creat dezechilibrul e un oxidant, precum trioxidul de sulf
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
reducător. Puși În situația de a-și căuta supraviețuirea, ambii parteneri ai asociației Își vor aduce aminte de ceea ce erau Înainte de a se fi adunat În lichen. Anume alga, principial iubitoare de medii oxidante, va fi inhibată, iar ciuperca, principial iubitoare de medii reducătoare, stimulată. Ciuperca va consuma substanța de rezervă, timp În care alga nu produce nimic. Dacă substanța care a creat dezechilibrul e un oxidant, precum trioxidul de sulf, problema se pune invers: alga va fi stimulată, iar ciuperca
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
redox mai mic ca urmare a separării celulelor componente ale unui țesut, alt argument pentru conceptul expus, este benefic. E cazul rănirii, deci apariția unei independențe parțiale a celulelor. De ce acest efect este benefic? Pentru că celulele animale sunt În general iubitoare de medii reducătoare și ca atare vor fi astfel stimulate În Înmulțire, acoperind rana. Evident, În momentul În care noile celule se vor Întâlni În centrul rănii, adică când nu va mai exista nici o margine propriu-zisă, Întregul fiind reconstituit, potențialul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
privesc problemele din afară; se vede mai bine... Spuneam că bunul creștin se veselește; dar tocmai pentru că e bun, n’ar trebui să uite că și natura vrea s’o poată face. Ca și cel de sus, ea este și iubitoare, dar și dreaptă. Și, mai ales, nu obișnuiește să uite. În ceea ce privește poluarea de origine fizică, chimică și biologică, adică acelea care modifică chimismul mediului, sunt destul de rezervat: posibilități de a o controla și contracara sunt - nu voi uita desigur să
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
transversală: la centru viteza apei e mare și scade spre maluri, devenind chiar nulă În unele meandre; vegetația va fi pe potrivă, variind de la plante submerse la mijloc, spre stufărișul din meandre. Peștii urmează și ei caracterul apei. De la speciile iubitoare de ape rapide și oxigenate, ca păstrăvul, se trece, la apele mai lente, la mreană, apoi la crap, iar in extremis, la biban. E, după părerea mea, vorba de specii Înșiruite după preferința lor pentru medii acvatice tot mai entropizate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
reducătoare scăzută, neputându-se opune eficient oxidării induse de heterotrofe, animalele. Apa devine astfel oxidantă. La o apă curgătoare, care este mereu Împrospătată, oxidarea este Împiedicată. Dar odată apa devenită stagnantă, oxidarea va decurge nestingherită. Atunci, acele specii vegetale inferioare, iubitoare de medii relativ reducătoare, vor fi Înlocuite de specii evoluate, ca stuful, ce preferă mediile oxidante. Mai departe, În urma colmatării pe care plantele de felul stufului o promovează, Își vor face apariția plantele lemnoase. Din râu, prin stadiul de baltă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
asigura, pentru situații neprevăzute, prin substanța de rezervă tactică, ca de exemplu polimeri de glucoză ca amidonul; rezerva este protejată prin caracterul său neutru din punct de vedere redox, ce-ar face-o inaccesibilă/neinteresantă pentru organismele heterotrofe, precum animalele, iubitoare de substanțe reducătoare. Al doilea scop este păzirea rezervei tactice, prin oferirea unui soi de tribut biocenozei, fapt realizat prin acumularea În fructe a unor substanțe reducătoare, dulci și tentante, ca glucoza, adică ceea ce au nevoie animalele, și care ar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cele aflate În ofensivă, acest sol trebuie pregătit astfel Încât să le fie optim. Aceste plante succesoare sunt de regulă dicotiledonate, adică ceva mai puțin evoluate și, implicit, cu slabe posibilități de pregătire din punct de vedere redox a solului și iubitoare de medii mai puțin oxidante decât plantele din ofensivă. Iar aceste condiții sunt realizate tot de acestea din urmă care, monocotiledonate fiind, reduc puternic solul format. Pentru că aici, spre deosebire de ochiul lacului, energia solară este bine captată de plante, se poate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
la suprafață și din ce În ce mai slabă spre adâncime. Cu alte cuvinte, cum dispare zăpada, deci se deschide drumul spre lumina Soarelui, pornesc la viață doar micile plante ierboase, cu rădăcini puțin profunde. Iar Între ele, primele sunt monocotiledonatele, adică cele mai iubitoare de medii oxidante, precum ghiocelul și vioreaua. Preferințele plantelor nu sunt aceleași tot anul, mai precis, odată cu creșterea temperaturii ele preferă o oxidare mai mică. Și astfel, după ghiocei și viorele, apar brebeneii și piciorul cocoșului, plante tot ierboase dar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
oxidante, precum ghiocelul și vioreaua. Preferințele plantelor nu sunt aceleași tot anul, mai precis, odată cu creșterea temperaturii ele preferă o oxidare mai mică. Și astfel, după ghiocei și viorele, apar brebeneii și piciorul cocoșului, plante tot ierboase dar dicotiledonate, deci iubitoare de medii mai puțin oxidante, adică de solul pe care l’a pregătit ghiocelul. Profunzimile solului au rămas Însă În același stadiu de oxidare de după iarnă, și doar creșterea temperaturii face să apară compatibilitatea plantelor lemnoase, cu rădăcini adânci. Evident
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
că dreptul la schimbare Îl are doar natura, adică mama noastră. Omul nu e chiar atât de Înțelept și, ca ucenicul vrăjitor, poate mai degrabă face o poznă decât să devanseze natura pe calea evoluției ei. Și, ca orice mamă, iubitoare dar dreaptă, ea Îi va administra acestui copil teribil o chelfăneală zdravănă. Frumusețea, pe care demult o asociam cu negentropia, n’are nevoie de grandoare, ci de Viață. Chiar la dimensiuni mai modeste ele, frumusețea și negentropia, se resimt la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
din atmosferă, prin frunze... iar atmosfera e aceeași pretutindeni pe Terra. Să revenim acasă, adică la solul care e, din punct de vedere entropic, o stare mai ordonată, negentropică deci. Aici vom găsi vegetația pe care o cunoaștem, majoritar dicotiledonată, iubitoare a unei stări negentropice intermediare. Și, urmărind o tot mai mare negentropie, să urcăm pe munte și Încă tot mai sus. Vom vedea rărindu-se foioasele, adică dicotiledonatele iubitoare de o negentropie intermediară, dar Îndesindu-se coniferele, doritoare de Încă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
deci. Aici vom găsi vegetația pe care o cunoaștem, majoritar dicotiledonată, iubitoare a unei stări negentropice intermediare. Și, urmărind o tot mai mare negentropie, să urcăm pe munte și Încă tot mai sus. Vom vedea rărindu-se foioasele, adică dicotiledonatele iubitoare de o negentropie intermediară, dar Îndesindu-se coniferele, doritoare de Încă mai multă negentropie. Apoi și acestea vor lăsa loc liber, În stâncăriile Înalte ce adăpostesc cea mai pură negentropiue, celor mai vechi și, implicit, mai doritoare plante, mușchii și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]