3,184 matches
-
și baladele sârbești. Găsești în Doine sugestii de mari tablouri, litografii fantastice în care o Babă Cloanță săvârșește nocturnele călăriri satanice, ori șapte frați încălecați pe zmei aleargă pentru o fată cu flori galbene în păr. Mai ales caracteristică este jalea într-o geografie fabuloasă, făcută din pustiuri, din prăpăstii, în care călugărița lunatecă se înfundă în mari păduri la chemarea iubitului anonim: Hai cu mine-n codrul verde S-auzi doina cea de jale Când plăieșii trec la vale Pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în păr. Mai ales caracteristică este jalea într-o geografie fabuloasă, făcută din pustiuri, din prăpăstii, în care călugărița lunatecă se înfundă în mari păduri la chemarea iubitului anonim: Hai cu mine-n codrul verde S-auzi doina cea de jale Când plăieșii trec la vale Pe cărarea ce se pierde. Să vezi șoimul de pe stâncă Cum se-nalță, se izbește Peste corbul ce zărește În prăpastia adâncă. Hoțul lui Alecsandri e cam în stilul piraților romantici, grandilocvent, teatral, omorâtor de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la Eminescu într-un chip elementar, având ca notă dominantă cantitatea. Cutari versuri conțin numai noțiunea simplă de codru, dar în proporție colosală. Omul e anulat și zdrobit de foirea fluturilor și izbucnirea ierbii. Efectul euforic al germinației universale este jalea. Toate poeziile lui Eminescu exprimă încetarea rezistenței individuale, pasul lunatec către lac și codru: Prin a ramurilor mreajă Sună jalnic în urechi Cântec dulce ca de vrajă De sub teiul nalt și vechi. Iată sunetele sfinte Mișcă jalnic al tău piept
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o formă ce pare lineară, dar care e de o savantă împletitură. Piesa rară e cântecul cutărei fete din Călin nebunul, o bocire țărănească de singurătate, fiindcă fata se află în codri în puterea zmeului. Ritmica de descântec evocă o jale cosmică, frica omului singur într-un teritoriu infinit de "lunci deșarte". Solitudinea câmpurilor e simbolizată prin greier. Dar greierii, răspunzîndu-și la depărtări incomensurabile, sugerează corespondența gândurilor. Fata trimite dar greierul obscur din apropierea ei în grinda casei materne. Greierul acesta nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nou, devorat de chemările acvatice. Ninsorile cad monotone, punctate de funebrele ciori și însoțite de țipete sinistre: Cîrduri-cîrduri, ciori de toamnă Pleacă... Desfrunzite crengi de arbori De sub vifor se apleacă... Cârduri, cârduri, ciori de toamnă Pleacă... Cum pe sufletul meu jalea... Boi și vaci, cu răget umple Valea... Ninge! Ninge!... Alb e satul!... Ninge! Boi și vaci, cu răget umple Valea... Ceața peste deal s-așterne, Ca un cântec de iubire Soarele în nori se stinge... Ninge! Ninge!... Alb e satul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
inadaptabil sub orice raport, care și înnebunește printr-un fatalism biologic. Pană Trăsnea Sfântul mută mormântul soției în curtea casei, cultivă flori cu inițiala E, ridică ulucile grădinii și lasă copacii să crească în sălbăticire. El simbolizează cu alte cuvinte jalea romantică a caducității de care sunt atinși endemic mulți indivizi. Tot farmecul situației stă în absurditatea tristeții, adică în poezie. Radu Finuleț e de-a dreptul un smintit care aprinde lumânări pe pridvorul casei și cântă bisericește în amintirea moartei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
are un vădit aer ermetic, fiind un fel de Purgatoriu în care se petrec evenimente procesionale, în care lumea jelește misterios împinsă de o putere ocultă, cu sentimentul unei catastrofe universale: La noi nevestele plângând Sporesc pe fus fuiorul. Și-mbrățișîndu-și jalea plîng: Și tata și feciorul. Sub cerul nostru-nduioșat E mai domoală hora, Căci cântecele noastre plâng - În ochii tuturora. Afară de asta Goga a reluat "nenorocul" din lirica eminesciană, ideea unui destin ascuns ce conduce firele vieții, interpretîndu-le în sensul unui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu mai rătăceam Pe-atîtea căi răzlețe, M-aș fi-nsurat când isprăveamCu slujba la-mpăratul, Mi-ar fi azi casa-n rând cu toți... - Cum m-ar cinsti azi satul. Ca și Eminescu, Goga cântă un inefabil de origine metafizică, o jale nemotivată de popor străvechi îmbătrînit în experiența crudă a vieții, ajuns la bocetul ritual fără explicarea sensului. Înrâurirea simbolistă s-a exercitat și asupra lui Goga, fără a-i fi modificat structura. Satul ține la el locul "cetății moarte" a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
bate soarele-n ferestre... saloanele, fotoliile, oglinzile, pianul: Salonu-i gol, și-n umbră doar samovarul cântă... Ș-acum e gol salonul, e gol și-n umbra casei Stau vastele fotolii și lung prind să se mire... Oglinzile-și arată cu jale infinitul Și nu mai vine nimeni... zadarnic stai la geamuri... În neagra umbră, pianul cu dinții scoși afară Rânjește ca un monstru ce-ar vrea să mă sfâșie... paharul cu ceai (cu un mic feeric care e mai mult o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de fier vine o exploatare care îi dă lovitura de moarte, și ne unim în totul cu poetul nostru când zice..." 1, și se citează Doina lui Eminescu: Și cum vin cu drum de fier etc... Amintesc aici, încă o dată, jalea lui Delavrancea după această clasă a căruțașilor și aversiunea lui pentru clasa nouă, burgheză. Unde sunt "proletarii" în tot acest proces ce-l fac socialiștii formelor noi? Dar poate mai interesant încă decât analiza ce fac socialiștii societății românești din
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în Moldova (Eminescu și școala lui), pentru că, dacă în vremea idealurilor de redeșteptare, sentimentul dominant al păturii culte, speranța, era mai puternic în Muntenia - și deci acolo a înflorit lirismul -, apoi, sentimentul dominant al păturii culte, de după întoarcerea formelor noi, jalea pentru ruina ori amenințarea claselor vechi, pozitive, lovite de formele noi, trebuia să fie mai puternic în Moldova, unde aceste clase au fost mai lovite, unde nu s-a produs nimic ca compensare, căci Moldova a sărăcit în toate clasele
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
după Ciclul epic amazoana Pentesilea vine și ea să lupte în ajutorul Tro-iei și moare pe cîmpul de bătălie sub loviturile lui Ahile, care dezbrtăcînd-o de ar-mură să o prade, rămîne uimit de frumusețea ei și o plînge cu mare jale. Pentesilea era din Tracia, de neam arimin sau armîn cum își spun astăzi urmașii vechilor locuitori și cum zice Arctinios din care neam erau și geții, botezați de romani și italici daci, ca să mai aibă istoria grija unui nou popor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a împărțit în trei grupuri conduse fiecare de cîte o căpetenie. Cei care au venit pe malul de nord a Mării Ne-gre au intrat în Dobrogea și au distrus țara Aluta. În susținerea acestei idei este cu- noscutul Cîntec de jale al călugărului Rogerius dar și Cosmografia Anonimului din Ravena scrisă în secolul Vll după informații mai vechi unde se amintesc în Moesia Inferioară cetățile: Sacidaba(dabă: cetate + saci: popor scitic de la Pontul Euxin) și Ponti Aluti. Țara Aluta trebuie să
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
2005, pagina 146. Așadar cnezatele românești din Cumania și din ..episcopia cumană” peste care au năvălit tătarii, erau înzestrate cu structuri militare ce erau obligate să se ridice pentru apărarea ținutului. Clericul catolic Rogerius, autorul scrierii Carmen mise-rabile(Cîntecul de jale) care a fost martor al invaziei tătărăști spune: ,,regele Ca-dan, după trei zile de marș prin păduri între Rusia/Halici și Cumania a ajuns la bo-gata Rodna, așezare a germanilor, situată între munți înalți, mină de argint a rege-lui, în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ne arată tăblița 9 pe care se vede atît alfabetul get cît și scrierea specifică galilor. Tăblița 4 ne-a lăsat informații privind moartea conducă- torului în reședința sa Sarmisetuzo, fiind prima menționare istorică a centrului de putere get, unde jalea a fost mare. Adunarea neamului s-a îmbrăcat în haine de sărbătoare, a dansat și a cîntat în memoria decedatului. După săvîrșirea chinului(mor ții), au fost aduse sfintele pirostrii ale cetății cum este datina străbună(veche) pen-tru a fi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
am învățat câte ceva din tainele muzicii, ale muzicii corale, mi-am dat seama că erau femei școlite. Rugăciunile lor cântate erau ceva mai presus de firea pământească. Cântau noaptea de se auzea în tot satul. Strălucirea lunii se potrivea cu jalea armoniei lor. Nemărginitul nopții se armoniza cu chemarea nemărginitului care zbura din corul lor. Și necuprinsul Volgei, și chemarea deznădăjduită a veșniciei se deslușeau deopotrivă în imnele pe care le cântau. Corul lor se adresa sufletului, nu urechilor. Inima vibra
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
aș fi învățat. Te-am bătut mă dar tot n-ai învățat! El umilit de necazuri: Trebuia să mă bați mai tare și aș fi învățat și eu ca Florica sau ca Ștefan. Nu m-ai bătut destul, mamă. Ce jale la înmormântarea soției lui! Câte lacrimi istovitoare! După decesul soț iei, copii lui au fost îngrijiți de bunica Iordana un timp. După o vreme de doliu, unchiul Scarlat s-a recăsătorit pentru că nu era în stare să-și crească copiii
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Floricică (floare-albastră), Foiță (verde de nuc) ș.a. Cum avea să se abată tocmai Eminescu de la această formulare? La singular apar, în situații asemănătoare, și diversele „instrumente” muzicale, de care se servesc cîntăreții: fluier, ceteruică (cînd te-aud); Buciumul (sună cu jale); Din cobuz de os... și atîtea altele. Alte lecturi semnalate de autorul cărții pot constitui motive de discuție și de controversă. Pe temeiul acestora s-ar putea scrie o nouă carte. De acum înainte, nici un editor al poeziei lui Eminescu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lor aruncate într-o groapă comună peste care se toarnă multe damigene cu vitriol, pângărind chipul uman, chipul lui Hristos Dumnezeu, apoi totul se pecetluiește cu vagoane de beton. Pieptul nostru și sufletul nostru, al legionarilor, nu poate cuprinde imensa jale , iar mintea refuză orice comentariu și concluzie. Uciderea Căpitanului și a camarazilor săi rămâne un asfințit de soare îmbăiat în sânge, o rană unică pururea deschisă. „De-aici înainte, vremea se măsoară Cu trudnicile tale oseminte, Și veacul care curge
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
proză sau în versuri. Speciile fundamentale ale genurilor literare: I. Genul liricgenul literar în care ideile, sentimentele se transmit în mod direct prin intermediul eului liric si al figurilor de stil 1. Lirica orală(populară) cu speciile: * Doina : de dor, de jale, de voinicie, de cătănie, de înstăinare etc * Cântecul: haiducesc, de leagăn, ritual, de muncă, al obiceiurilor (colinde), al miresei, bocetul etc * Ghicitoarea, strigătura, proverbul, zicătoarea 2. Lirica scrisă(cultă) cu speciile: * Elegia * Oda * Pastelul * Idila * Cântecul * Meditația * Imnul * Satira * Pamfletul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
a venit vremea să-I scoată unii demoni ce o stăpâneau” * “Muierea îndura fără să crâncenească puterea omului ei și rămânea neînduplecată, cu dracii pe care-I avea; iar Nichifor își pleca fruntea și arăta mare părere de rău și jale. Apoi lumea li se prea iar bună și ușoară, după rânduiala lui Dumnezeu din povestea baciului” * “La copiii rămași amândoi se uitau cu plăcere... iar pe Gheorghiță și maică-sa îl ocrotea și-l apăra de câte ori în ochii lui Lipan
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ale calmului copleșitor. Deodată atmosfera se precipită, când mioara dezvăluie stăpânului complotul, iar zbuciumul sufletesc ia locul calmului si liniștii din secvențele anterioare. Tensiunea sufletească crește treptat, pe măsură ce ciobanul dă oiței dispozițiile testamentare in eventualitatea că va fi omorât. Durerea, jalea și disperarea ating intensități maxime prin metafora „lacrimi de sânge", prin alegoria moarte nuntă cosmică , episodul final al presupusei apariții a mamei care își caută feciorul dispărut. Prin reluarea alegoriei și în final, tensiunea sufletească nu scade, ci ea se
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
spuma laptelui, cu mustața deasă de forma spicului de grâu, cu părul și ochii negri, el devine prototipul frumuseții masculine în viziune populară. Acest portret fizic este prezentat din punctul de vedere al mamei sale grijulii și se întrupează din jalea acesteia, căci numai o mamă poate să creioneze cu sufletul, cu inima ei, o astfel de minune: "Mândru ciobănel,/ Tras printr-un inel/ Fețișoara lui,/ Spuma laptelui,/ Mustăcioara lui,/ Spicul grâului/Perișorul lui,/ Pana corbului,/ Ochișorii lui,/ Mura câmpului". Descrierea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
intensitatea trăirilor , prin dragostea de mamă ea nu este numai mama ciobanului moldovean, ci devine atât simbolul bătrânei care duce dorul celor plecați de acasă și neinițiați în tainele vieții, cât și simbolul mamei eteme sau așa cum remarca Liviu Rusu, "jalea eternului feminin". Ca și Fefeleaga lui Ion Agârbiceanu sau Vitoria Lipan, eroina din Baltagul" sadovenian, cu care are numeroase asemănări, măicuța bătrână stârnește admirația și prețuirea cititorului. Portretul baciului și cel al mamei sale sunt adevărate apariții de basm, fiind
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
o mai văzusem niciodată așa, parcă era ca sufletele noastre... Simțeam cerul că mă presează, Încearcă să se apropie de pământ sau pământul de cer... Totul era tulbure. Dunărea, și ea potrivnică, parcă și prin culoare, se manifesta luându-ne jalea și ducând-o mai departe... Eu atunci mă gândeam acasă, pentru că era Sfântul Nicolae. Și poate că nici o sărbătoare nu avea atâta fast cât avea ziua de Sfântul Nicolae. Tata Își serba cu sfințenie ziua. Cât eram la țară, veneau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]