5,277 matches
-
la naștere lui Herrant este tămăduitoarea bolii. Narațiunea se constituie într-o lungă așteptare a ,,razei" care vindecă. Herrant va rata momentul, revelația fiind experimentată de narator (Max Blecher). Tot o poveste a bolnavilor din sanatoriu Berck este și Don Jazz, a doua narațiune scurtă publicată de Blecher. Ceva din acest personaj vom întâlni în Quitonce din Inimi cicatrizate. Discursul lui despre fantasticele spectacole de music-hall din Paris se situează la limita dintre real și imaginar. Incursiunile în imaginar sunt create
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
în imaginar sunt create cu ușurință și transferate bolnavilor. De aici vine și tămăduirea. Sfârșitul personajului este tragic, asemenea morții în hohote de râs a lui Quitonce. Gheorghe Glodeanu observa în studiul său dedicat lui Blecher că Moartea lui Don Jazz este explicată la modul urmuzian: ,,Don Jazz a murit dintr-o contrazicere de natură geometrică în care, bineînțeles, a avut rolul principal". Mai exact, ea se datorează intersecției dintre gândul orizontal țesut de creierul personajului și gândul vertical țesut de
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
transferate bolnavilor. De aici vine și tămăduirea. Sfârșitul personajului este tragic, asemenea morții în hohote de râs a lui Quitonce. Gheorghe Glodeanu observa în studiul său dedicat lui Blecher că Moartea lui Don Jazz este explicată la modul urmuzian: ,,Don Jazz a murit dintr-o contrazicere de natură geometrică în care, bineînțeles, a avut rolul principal". Mai exact, ea se datorează intersecției dintre gândul orizontal țesut de creierul personajului și gândul vertical țesut de mâna care ținea revolverul. Consecința a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
datorează intersecției dintre gândul orizontal țesut de creierul personajului și gândul vertical țesut de mâna care ținea revolverul. Consecința a fost următoarea: ,,Glontele a pornit deci de la o tâmplă la alta orizontal, a întâlnit gândul vertical, și la încrucișare Don Jazz a murit 7. Tot în sanatoriul Berck este scrisă și schița Limite care este alcătuită din trei părți, fiecare dintre acestea reprezentând o meditație pe o anumită temă. Astfel că, prima dintre ele face diferența între furt și proprietate, a
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Berck, orașul damnaților, în Vremea, An VII, n. 558 din 7 octombrie 1934, p. 9. Blecher, Max, Buțu, în Adevărul literar și artistic, An XII, Seria a II-a, n. 661 din 6 august 1933, p. 2. Blecher, Max, Don Jazz, în Bilete de papagal, An III, n. 465 din 13 iulie 1930, pp. 6, 7. Blecher, Max, Herrant, în Bilete de papagal, An III, n. 463 din 29 iunie 1930, p. 9. Blecher, Max, In-mix-fix, în Frize, An I, n.
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
pneumă. Limpede este că și înălțimile se simt ispitite de lume și o doresc, îi dau târcoale circumterestre, o pețesc. Atât poemul eminescian cât și emoționanta piesă de teatru a lui Marcel Pagnol (e o piesă de tinerețe, se numește Jazz) iau sfârșit prin afirmarea supremației cugetului și purității; nu-i mai puțin adevărat că Hyperion și profesorul Blaise (ispitit în anii nebunatici de un lumesc ritmat de muzică de jazz) n-au rămas insensibili la chemările vieții sublunare, că aripile
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
lui Marcel Pagnol (e o piesă de tinerețe, se numește Jazz) iau sfârșit prin afirmarea supremației cugetului și purității; nu-i mai puțin adevărat că Hyperion și profesorul Blaise (ispitit în anii nebunatici de un lumesc ritmat de muzică de jazz) n-au rămas insensibili la chemările vieții sublunare, că aripile acestuia din urmă au străbătut vipiile trăirii în deplinul înțeles al termenului ori e cazul primului au stat la primejdioasa (critică, spun matematicienii) distanță de ele."131 Argumentele lui Nicolae
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
în pofida unei umanități care de ziua națională se înghesuie la fasolea cu ciolan festiv, iar în zilele obișnuite practică dacă nu violul, crima și incestul, măcar bătaia și sudălmile ("simfonia râsetelor/ înfundate și-a paturilor scârțâind, peste care/ muzica de jazz a țipetelor "nu da, tată!"/ și "futu-ți, curva dracului, nu m-ai făcut tu pe mine!" e cea mai tare"). Firesc, retragerea în sine se conjugă de obicei cu o nouă dezamăgire, a certitudinii că propria interioritate se lasă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
tema pierderii identității într-o societate incompatibilă structu ral cu aspirațiile personajelor. Una dintre cele mai cunos cute nuvele redactate de scriitor The Curios Case of Benjamin Button/ Strania poveste a lui Benjamin Button -, inclusă în antologia Tales of the Jazz Age/Întîmplări din epoca jazzului, ne confruntă cu faimosul erou (născut bătrîn) a cărui viață se derulează descrescător (o parabolă a insului situat în contratimp cu propria lui istorie). Povestirea principală din Babylon Revisited and Other Stories/Un diamant cît
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
societate incompatibilă structu ral cu aspirațiile personajelor. Una dintre cele mai cunos cute nuvele redactate de scriitor The Curios Case of Benjamin Button/ Strania poveste a lui Benjamin Button -, inclusă în antologia Tales of the Jazz Age/Întîmplări din epoca jazzului, ne confruntă cu faimosul erou (născut bătrîn) a cărui viață se derulează descrescător (o parabolă a insului situat în contratimp cu propria lui istorie). Povestirea principală din Babylon Revisited and Other Stories/Un diamant cît Hotelul Ritz și alte povestiri
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
noi -, Jonathan Coe are idealuri prerafaelite. El îmbină, profesional, două arte, muzica și literatura (prerafaeliții lui Dante Gabriel Rossetti preferau mai ales coabitarea poeziei și picturii), strălucind, de două decenii, mai curînd neverosimil, în ambele. Coe compune, cu succes, muzică jazz și de cabaret (lucru destul de vag cunoscut printre admiratorii săi literari!), fiind totodată unul dintre cei mai apreciați romancieri ai generației postmodernismului tîrziu, din Marea Britanie, distins cu nenumărate premii naționale și internaționale, în douăzeci de ani de activitate publicistică. În
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Observateur". Pentru că, poate mai mult ca oriunde altundeva, preferințele de lectură ale francezilor sunt un adevărat indicator socio-economic, cel puțin european, și dau măsura unor dominante ale imaginarului colectiv, definitorii pentru epoca noastră. Prin urmare, acest romancier discret, amator de jazz și de plimbări, de la care multă lumea așteaptă un Nobel, a publicat o trilogie inițiatică ce face furori în Japonia, încă de la publicare, în 2009, primul tiraj fiind epuizat în ziua lansării pe piață, lăsînd mult în urmă aventurile lui
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
i-a îngrijorat atât de mult pe americani. Rușii aveau rachete mai puternice decât ei. Încărcate cu bombe, ei puteau să-i distrugă. S-a declanșat isteria groazei și producția de calmante chimice ca LSD-ul, muzici ca rock-ul, jazzul, mișcări contraculturale ca hippies, beatnik, yippies. S-au deschis alte "cercuri", dintre care unul a devenit "extraterestru", cu o literatură, filme și SF-uri imense. Anul 1989 a instaurat un calm relativ. După războaiele din Golf, au apărut amenințările teroriste
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
adaugă "universalismul moral particularist" și "mentalitatea de supus", arta și estetica explozive sau, cum enunța H. Marcuse, "societatea ca operă de artă (...) cea mai mare utopie, cea mai radicală posibilitate de eliberare". (9, p. 441) Idee îmbrățișată de grupuri rock, jazz, după hippies sau beatniks, care s-au extins destul de repede și în Est după 1989. Pentru că la noi însăși cultura este în tot mai mare suferință și aceste forme de "contracultură" au efecte reduse în mobilizarea mai largă a publicului
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
prima oară pe 5 iulie a.c.”. Deci, putem trage concluzia că echipa artistică exista dar nu era! Tot la „cultură”, Iacob mai informa Bucureștiul că „...echipă de dansuri naționale și coruri nu avem organizate până în prezent”, în schimb: „...avem un jazz care ne dă tot concursul la manifestările noastre, ședințe plenare, conferințe”. Pe atunci, cuvântul „jazz” reprezenta un grupuscul ce (încă) mai interpreta bucăți muzicale de-ale lui Cristian Vasile, Jean Moscovici și alții, ce în curând vor fi interziși. De
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
nu era! Tot la „cultură”, Iacob mai informa Bucureștiul că „...echipă de dansuri naționale și coruri nu avem organizate până în prezent”, în schimb: „...avem un jazz care ne dă tot concursul la manifestările noastre, ședințe plenare, conferințe”. Pe atunci, cuvântul „jazz” reprezenta un grupuscul ce (încă) mai interpreta bucăți muzicale de-ale lui Cristian Vasile, Jean Moscovici și alții, ce în curând vor fi interziși. De aceea credem că pe la ședințele și conferințele utemiste se bătea amarnic „doba”! j. „La Vaslui
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
întreținute, scări de coborât în apă) și cu toate aparatele de gimnastică și de diferite sporturi (trapez, inele, paralele, joc de popice)”. Doi ani mai târziu, în cadrul ștrandului a fost dat în folosință și un restaurant, ce avea „orchestră de jazz și dancing”. Inițiativa modernizării ștrandului a fost cu atât mai salutară, cu cât cea mai mare parte a orășenilor era „condamnată de a fi închisă toată săptămâna între zidurile prăvăliilor sau ale băncilor, de a-și petrece zilele întregi în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
doua a notat lapidar următoarele: „2) Partea artistică cu un program adecvat zilei, compus din recitări, schițe umoristice și muzică”. Cum manelele nu apăruseră, încă, la fel ca și magnetofoanele sau casetofoanele, credem că asistența va fi fost încălzită cu jazz, la mare modă pe atunci, până când regimul comunist îl va interzice considerându-l de sorginte imperialistă americană, deci, decadent și nociv pentru generațiile de tineri români care vor trebui să muncească, nu să gândească. În fine, raportul se încheia cu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
concretețea detaliilor, crizele lumii moderne, ale acestui contondent mileniu. în mod cert, putem afirma că nici iubirea și nici emoția erotică (propriu-zisă) nu domină în acest roman. însă ceea ce fascinează sunt frazele muzicale care inundă naratologicului, dăruindu-i amprentări de jazz sau "blues for yesterday": „Vocea și trompeta lui Louis tapetau încăperea cu sunete din ce în ce mai moi, mai insinuante, mai lascive”. Privirile sunt „etilice”. CĂVătoria e „placidă”. Dispariția e „tabacică”. Râsul este „cometic”. Compătimirea e „fariseică”. Protagonistul evoluează „în aburul semianonimatului”, însă
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
my thrill?!...”) care au puncte comune cu mișFările pe durata regalului dans („două corpuri încântate de propria existență, îmbibate-n sunete lipsite de echivocuri, emanând senzualitate în stare pură, lascivitate inocentă...”) Suntem într-atât de cuceriți de acordurile muzicii de jazz, încât vizualul și auditivul devin un corpus fericit chiar și în mișFările străzii: „Pe străduța îngustă, mirosind a ev mediu îndepărtat, tineri subțiri alunecau, zgomotos, pe rotile, într-un balet grațios și periculos totodată. Plonjau cu viteză necontrolată spre zidul
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
verbale: training autogen Schultz; trainingul autogen modificat (TRAM); metoda celor trei grade de relaxare dinamică (R.D.); transterpsihoterapie (T.T.T.); hipnoză; 2. neverbale: bioenergie; masaje diverse, masaj perceptiv (F. De Rivage); vibrații japoneze; sunetele circulare ale lui J. Feijoo; ritmuri muzicale diverse (jazz, muzică indiană); dans monoton (codificat). Sofronizarea presupune, ca pe un moment indispensabil, inducerea progresivă a relaxării musculare, învățarea unei respirații corecte (abdominală) prin care se poate obține o energie suplimentară pentru creier. Prin metoda sofrologică se programează pozitiv zona abisală
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
germană „Deutsch als Fremdsprache 1-3” la „Volkshochschule Unterhaching” (Munchen). 2001 Certificatul European de Limbi Străine„Zertifikat Deutsch”, eliberat în Frankfurt am Main de către WBT, Goethe Institut, OSD 2006 Canto muzică ușoară la „Școala Populară de Artă”, TârguMureș 2007 2011 Canto jazz, Canto clasic, Dansuri standard și latino, Tango argentinian. 29. Giorgel P. LEHĂNCEANU Născut pe 27 martie 1953 în Giurgioana. Școala Generală Giurgioana și gimnaziul Lehancea. Liceul Podu Turcului. A absolvit Facultatea de Matematică Informatică Brașov în 1977. A lucrat la
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
la viață privată, inviolabilitatea domiciuliului, secretul corespondenței etc. Factorii care au erodat familia contenporană sunt: libertatea sexuală; libertatea femeii; mișcarea feministă (campania de obținere a egalității dintre femei și bărbați); e) Modele de viață modelul american lansat în perioada interbelică (jazz, filmul vorbit, fast-foods, benzi desenate, blue jeans etc.); modelul suedez caracterizat prin implicarea statului în economie, protecție socială deosebită, asistență financiară consistentă; modelul comunist caracterizat prin: egalitate socială, statul primează în fața individului, nerespectarea drepturilor și libertăților cetățenești, lipsuri, ateism, distincția
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Principiul generator (cf. Doise), care este o reprezentare socială, este o structură activă, dar generică. În abordarea noastră, acesta trimite la un gen care implică anumite scheme muzicale, o istorie, influențe sociale și o "stare de spirit" (ca, de exemplu, jazz, rock, rap, techno sau reggae). Subtendințe sau curente mai specifice tind să exprime sau să metaforizeze genurile de referință. Acestea includ, mai mult sau mai puțin periferic, inovații underground sau aportul anumitor creatori. Reluînd exemplele citate mai sus, am putea
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sau Theodor Adorno, au atribuit adesea maselor predispoziții anomice de rebeliune/supunere. Consumul de produse de cultură de divertisment sau televizate ar declanșa o postură fundamental pasivă, sursă potențială de incultură și de adorație fanatică a icoanelor starurilor. Amatorul de jazz din anii cincizeci, ca și hip-hopper-ul din anii două mii ar fi receptacule de influențe, cu scop comercial și financiar, amestecate cu tendințe de revoltă sau de somnolență: televiziunea ca "opiu al poporului" sau "valium al mulțimilor". O poziție mai de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]