3,084 matches
-
referențialului politic și de valorificarea unor informații particulare. Impactul publicisticii eminesciene în epocă derivă din erudiția și competențele discursive ale gazetarului, din refuzul ancorării ideologice și din respectul față de publicul cititor. Reprezentarea problematicii politicii interne și internaționale primează în cadrul scrisului jurnalistic, dar "relația fatică" cu cititorii impune selecția atentă a mijloacelor de exprimare. Chiar dacă "presiunea mediatizării vieții politice implică în primul rând determinarea "agendei" în funcție de "barometrul" opiniei publice și difuzarea ei în cadrele unui discurs accesibil, seducător, memorabil"397, Eminescu impune
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
emitentului și a receptorului, prin prisma orizontului epistemologic comun. În acest sens, planul denotativ al limbajului eminescian este dublat în permanență de planul conotativ, care stabilește conexiuni, creează analogii, realizează articulații între elementele ansamblului semnificativ, în acord cu finalitățile demersului jurnalistic. Valorificarea potențialului semnificativ al trecutului istoric, al creației populare, al legendelor și miturilor naționale devine o practică curentă în publicistica eminesciană, îmbogățind semantica textelor. Dimensiunea intensională a semanticii limbajului politic eminescian derivă din demersul jurnalistului care nu se limitează la
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
o adevărată "operă deschisă" care favorizează interpretări și lecturi variate, un spațiu care, filtrat de concepțiile și atitudinile politice ale jurnalistului, dobândește semnificații secunde, într-un proces de resemantizare care poartă marca orizontului epistemologic al autorului. Prin natura lui, limbajul jurnalistic este puternic ancorat referențial, ceea ce înseamnă că sensurile de bază ale publicisticii din veacul al XIX-lea rămân aceleași. În schimb, sensurile secunde, conotațiile, nu vor fi niciodată identice, reflectând opțiunea jurnaliștilor pentru un unghi sau altul de prezentare, pentru
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
situația de comunicare circumscrisă de publicistica poetului. O analiză a lexicului politic eminescian reflectă atitudinea gazetarului față de resursele limbii și de mijloacele de îmbogățire a acesteia în pragul epocii moderne. Bogăția vocabularului publicistic este evidențiată de tratarea lexicometrică a corpusului jurnalistic, care a evidențiat un număr de 92894 de forme lexicale, dintre acestea 4933 fiind comune cu vocabularul artistic. O pondere însemnată în structura lexicului publicistic o dețin neologismele, provenite îndeosebi din franceză, italiană și germană. Preocupat de corecta receptare a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
lui Matei-Vlastari cum și Moldo-Vlahia au fost supusă ohrideanilor; iară acum nice ohrideanilor se pleacă, nice țărigrădeanului, și nu știm de unde au luat această putere (s.n.)"405. De cele mai multe ori, regionalismele "traduc" un termen neologic, facilitând accesul cititorului la mesajul jurnalistic: "În Serbia s-au luat următoarele măsuri: 1. s-a decretat un moratoriu, adică suspenziune de plăți în prevedere unor complicațiuni și mai mari, (s.n.) 2) sunt opriți toți bărbații de la 18-40 ani de a ieși din țară, 3) s-
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
țară, 3) s-au escris împrumutu[l] forțat"406. Comparativ cu ponderea însemnată a neologismelor în publicistica eminesciană, consecință a necesităților de adaptare a limbajului publicistic la noile realități ale timpului, arhaismele, fără a înregistra o prezență masivă în scrisul jurnalistic eminescian, conferă valori expresive textelor, iar ocurențele în vecinătatea neologismelor devin surprinzătoare pentru cititor. De multe ori, prezența arhaismelor este însoțită în aceeași frază de echivalentul neologic al acestora, contribuind astfel la dezambiguizarea semantică a discursului: "Căci nouă ni se
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ale jurnalistului. a) Trecut/ prezent. Acuzat frecvent că proiectează asupra trecutului o perspectivă idilică, Eminescu transformă istoria în element de referință pentru actele prezentului, convins fiind că "viitorul (...) e continuarea, în cazul cel mai bun, rectificarea trecutului"409. În cadrul excursului jurnalistic, paseismul dobândește semnificațiile unui comentariu explicativ, euristic, de confirmare a valorilor naționale autentice, într-o vreme în care țara doar visa la libertate și independență. Istoria este ridicată în articolele lui Eminescu la rang de valoare paradigmatică, iar evocarea trecutului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
afirmă solidaritatea cu "națiunile nemulțumite ale Austriei", că "nimeni nu trebuie să fie aicea stăpân decât popoarele însele și a trece suveranitatea în alte brațe decât în acelea ale popoarelor e o crimă contra lor"421. Încă din momentul debutului jurnalistic, Eminescu sprijină lupta pentru libertate a românilor aflați sub stăpânire austro-ungară, iar mai târziu, în timpul activității desfășurate la Curierul de Iași, urmărește cu interes operațiunile armatei române pe front. Susținător fără rezerve al proclamării independenței, jurnalistul este conștient și de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
această independență, aceasta e cestiunea cea mare (s.n.)"422. Ideea națională devine în publicistica eminesciană "o idee-forță care de-a lungul anilor va suferi nuanțări, precizări, amplificări, dar nu va înceta niciodată de a iradia"423 la nivelul semnificațiilor scrisului jurnalistic. Eminescu acordă o atenție deosebită demersurilor guvernului român pe lângă Marile Puteri, pentru recunoașterea independenței naționale, manifestându-și regretul față de atitudinea Rusiei țariste, care refuză să trateze țara noastră ca un aliat, în ciuda sacrificiilor umane și materiale pe care le face
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politic eminescian sunt rezultatul colaborării dintre jurnalist, pe de o parte, și cititor (interpret, politician, critic literar, istoric ș.a.), pe de altă parte. Abordarea pragmatică are în vedere intențiile interpretului, relația acestuia cu mesajul, efectele pe care le produce limbajul jurnalistic asupra receptorilor și specificul relației pe care o instituie articolul între gazetar și cititor. În ceea ce privește interpretarea textelor publicistice, analiza pragmatică vizează definirea atitudinilor implicate, a ecourilor ideologice înregistrate la nivelul grupului și al indivizilor 425, deoarece natura limbajului mediatic impune
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în calcul atât a emițătorului, cât și a receptorului. Competența pragmatică a emitentului, definind capacitatea acestuia de a-și adecva discursul la datele contextului extralingvistic și la finalitățile manifestării discursive, determină selecția mijloacelor de exprimare și organizarea individuală a limbajului jurnalistic. În cazul publicisticii, conținutul informațional al mesajului este dublat de o accentuată componentă pragmatică care urmărește persuadarea publicului cititor, câștigarea adeziunii acestuia față de opiniile, afirmațiile și judecățile gazetarului. Prin urmare, putem spune că producerea/ receptarea mesajelor jurnalistice eminesciene angajează trei
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
individuală a limbajului jurnalistic. În cazul publicisticii, conținutul informațional al mesajului este dublat de o accentuată componentă pragmatică care urmărește persuadarea publicului cititor, câștigarea adeziunii acestuia față de opiniile, afirmațiile și judecățile gazetarului. Prin urmare, putem spune că producerea/ receptarea mesajelor jurnalistice eminesciene angajează trei instanțe coparticipante: jurnalistul, cititorul și corpusul publicistic și că semnificațiile limbajului politic eminescian nu constituie un dat, ci sunt rezultatul condițiilor pe care le impune "arhiva enunțării sale"426. Astfel, în fenomenul de co-producere a semnificației intervin
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
este contextul comunicativ care înglobează, într-o accepție amplă, atât datele de natură lingvistică (vecinătăți lingvistice, strategii discursive, dimensiune intertextuală), cât și pe cele de natură extralingvistică (politica editorială a publicațiilor la care scrie Eminescu, specificul publicului țintă, finalitățile scrisului jurnalistic, referențialul politic reprezentat ș.a.). Investigarea publicisticii lui Mihai Eminescu nu poate face abstracție de mediul germinativ al textelor, de contextul istoric și socio-cultural al epocii și nici de rolul și specificul presei în această perioadă. Majoritatea pragmaticienilor atribuie conceptului de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ce guvernează actul de comunicare; * contextul referențial, reprezentat de evenimentele de politică internă și internațională din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea; * contextul lingvistic, intra- și intertextual, înglobând vecinătăți textuale, relații de intertextualitate, tipologii ale textelor jurnalistice etc. Jurnalistul aparține unui context istoric și socio-cultural bine determinat care oferă conținuturile limbajului publicistic și construiește un orizont de așteptare particular din partea publicului receptor. Restrângând cadrul conceptual, identificăm datele unui context situațional specific, ale cărui coordonate sunt trasate de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de relația pe care o stabilește cu publicul cititor. Coroborând informațiile pe care ni le pun la dispoziție cele două contexte comunicaționale, ajungem la descrierea și explicitarea modalităților de funcționare a limbajului politic eminescian, a strategiilor discursive care generează semnificatul jurnalistic, eludând astfel pericolul alinierii obiectului de cercetare la datele contextuale ale interpretării. "Fiecare generație literară afirmă în acest sens Mircea Popa se simte datoare să-l descopere pe Eminescu dintr-un nou unghi de vedere și din perspectiva schimburilor survenite
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
necesară înțelegerii atitudinilor și judecăților jurnalistului. Mai mult decât alte tipuri de limbaj, limbajul mediatic este marcat, din punct de vedere structural și funcțional, de aspectele vieții sociale. Tributar din punct de vedere al conținuturilor unui referențial istoric particular, scrisul jurnalistic poartă amprenta funcțiilor pe care le îndeplinește. Într-o interpretare ideală (a se citi utopistă), limbajul publicistic vizează un proiect civilizator, axat pe informarea și educarea publicului cititor, iar "articularea strategiilor de generare și consum, aproximarea universurilor de așteptare, definirea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și educarea publicului cititor, iar "articularea strategiilor de generare și consum, aproximarea universurilor de așteptare, definirea genurilor mediatice în funcție de un proiect de cunoaștere sau de unul hedonist rămân problematici majore ale cercetării"429 în acest domeniu. Considerăm că specificul limbajului jurnalistic este dat de procesul de resemantizare a referențialului evenimențial, potrivit finalităților demersului jurnalistic și în acord cu orizontul de așteptare al publicului cititor. În acest sens, publicistica eminesciană propune o "lectură" particulară a evenimentelor ce caracterizează societatea românească a veacului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de așteptare, definirea genurilor mediatice în funcție de un proiect de cunoaștere sau de unul hedonist rămân problematici majore ale cercetării"429 în acest domeniu. Considerăm că specificul limbajului jurnalistic este dat de procesul de resemantizare a referențialului evenimențial, potrivit finalităților demersului jurnalistic și în acord cu orizontul de așteptare al publicului cititor. În acest sens, publicistica eminesciană propune o "lectură" particulară a evenimentelor ce caracterizează societatea românească a veacului al XIX-lea, exprimând în același timp atitudinile și opțiunile jurnalistului față de problemele
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
folosirea unui lexic de largă circulație și ușor accesibil; * utilizarea cuvintelor cu sens denotativ; * explicitarea termenilor specializați; * traducerea expresiilor din alte limbi; * evitarea abrevierilor. Atenția acordată de Eminescu receptării dobândește expresie în cadrul metadiscursului cu valențe de explicitare care însoțește demersul jurnalistic. În acest sens, expunerile jurnalistului, aplicând "o tactică a accesibilității, uneori aproape emfatice"430, sunt destinate înțelegerii comune: "Așadar recapitulăm, zicând: operațiile de bancă se deosibesc esențial în operații comerciale și de speculă. Cele comerciale sunt: negoț de aur și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
relația pe care o instituie actul de comunicare între interlocutori. În acest sens, limbajul politic eminescian implică o relație interactivă jurnalist-cititor, explicit exprimată în corpul articolelor. Adresându-se unui public eterogen, care dispune de competențe variate de decodare a mesajului jurnalistic, ținând de niveluri distincte de educație lingvistică și politică, limbajul eminescian denotă selecția atentă a mijloacelor de exprimare. Alegerea modalităților discursive este dictată în primul rând de nivelul de accesibilitate al acestora: din acest punct de vedere, distingem în cadrul publicisticii
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
nume precum Platon, Aristotel, Dante, Ștefan cel Mare, Matei Basarab, Kant, Shakespeare, Goethe, Leibniz, Descartes, Machiavelli ș.a. sunt invocate frecvent în articole, prin afirmații de natură filosofică, politică, administrativă, economică ș.a. Inserarea citatelor nu este aleatorie, ci respectă necesitățile demonstrației jurnalistice: în acest sens, pentru a ilustra gestionarea precară a veniturilor statului, jurnalistul recurge la afirmațiile lui Goethe, potrivit căruia cifrele nu guvernează lumea, dar arată cum este guvernată. Citarea exactă, cu indicarea surselor, devine o tehnică imbatabilă în susținerea afirmațiilor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din Pont ș.a. Înscriem în sfera dialogismului specific publicisticii eminesciene și zonele de convergență pe care le înregistrează aceasta cu opera poetică. În acest sens, investigarea fenomenului circulației unor teme, imagini, expresii, motive, din spațiul creației literare în domeniul scrisului jurnalistic, se dovedește extrem de utilă și demonstrează încă o dată organicitatea scrisului eminescian. Contaminările indică faptul că "stăm, de fapt, în fața unor atitudini fundamentale de care luăm cunoștință deopotrivă din creația literară și publicistică. Atitudinile fundamentale ni se relevă adesea până și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ni se relevă adesea până și în sintagme identice"451. Stabilind conexiuni explicite și implicite între articole și texte de proveniență variată, publicistica eminesciană dobândește profilul unei expresii culturale de o vastitate și de o profunzime rar întâlnite în stilul jurnalistic românesc al epocii. c) Pasiunea pentru datele empirice. În strânsă legătură cu tehnica exemplului edificator, publicistica eminesciană cuprinde un număr impresionant de statistici, de eșantioane cifrice, de procente, menite să sprijine argumentația jurnalistului. Un exemplu în acest sens îl oferă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ipostaziere o parte integrantă a manifestării discursive, în cadrul căreia i se atribuie roluri variate: confident, martor, partener de dialog ș.a. Cititorul devine astfel coparticipant la formarea textului și nu mai este o instanță pasivă care se limitează la receptarea mesajului jurnalistic. Printre mijloacele de realizare a expunerii adresate înregistrate de publicistica eminesciană amintim: valorificarea curentă a interogațiilor retorice; folosirea formelor în vocativ; inserția deixisului de persoana a II-a; utilizarea formulelor de adresare colocvială; prezența elementelor fatice (de menținere a contactului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Cluj și am spus că efectul unor asemenea caraghioslâcuri este în Ungaria totdeuna o măsură guvernamentală oarecare". Remarcăm astfel, în perspectivă diacronică, interesul din ce în ce mai mare al gazetarului pentru instituirea unei relații autentice cu publicul cititor. Astfel, dacă în perioada debutului jurnalistic și a activității desfășurate la Curierul de Iași, Eminescu își alcătuiește articolele animat de dorința de a oferi cât mai multe informații, odată cu intrarea în redacția Timpului, se face simțită conștiința valorii performative a scrisului jurnalistic, a impactului pe care
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]