3,080 matches
-
Fellini), editoriale incitante, axate pe evenimente și probleme de primă stringență. Alte colaborări în calitate de analist politic : la "Televiziunea Națională" (în 2000-2001, până la instaurarea cenzurii comuniste), la posturile "Euro TV", "Radio Europa Liberă", "Radio Antena C". Ține un curs de măiestrie jurnalistică studenților de la Departamentul respectiv al Universității Libere Internaționale (ULIM) din Chișinău. Activitatea de publicist a lui Val Butnaru a fost evidențiată în mai multe rânduri: este desemnat câștigător al topului "10 ziariști ai anului" organizat de clubul de presă din
Val Butnaru () [Corola-website/Science/318550_a_319879]
-
Jurnalismul de investigație este un gen jurnalistic care are ca obiective principale anchetarea din punct de vedere jurnalistic a unor carențe ale societății, cum ar fi: erori ale sistemului judiciar, corupție, abuzuri, pe care anumite persoane încearcă să le ascundă de ochiul public. În anul 1637 englezul
Jurnalism investigativ () [Corola-website/Science/321724_a_323053]
-
Jurnalismul de investigație este un gen jurnalistic care are ca obiective principale anchetarea din punct de vedere jurnalistic a unor carențe ale societății, cum ar fi: erori ale sistemului judiciar, corupție, abuzuri, pe care anumite persoane încearcă să le ascundă de ochiul public. În anul 1637 englezul William Prynne a publicat un text care, în termenii jurnalismului modern
Jurnalism investigativ () [Corola-website/Science/321724_a_323053]
-
influența celui american. Anchetele de presă au apărut cu regularitate în primul deceniu al secolului al XX-lea în paginile ziarelor din Marea Britanie și Suedia. Urmând exemplul Statelor Unite, în perioada interbelică și ziarele din Olanda, Elveția, Danemarca au aplicat investigația jurnalistică. Totuși, în prima jumătate a secolului al XX-lea, în urma prăbușirii democrațiilor liberale și instaurării unor regimuri totalitare sau autoritare în Germania, Italia, Spania, Portugalia, acest tip de presă nu a reușit să se impună în tot vestul Europei. Estul
Jurnalism investigativ () [Corola-website/Science/321724_a_323053]
-
prăbușirii democrațiilor liberale și instaurării unor regimuri totalitare sau autoritare în Germania, Italia, Spania, Portugalia, acest tip de presă nu a reușit să se impună în tot vestul Europei. Estul continentului nu l-a adoptat decât mult mai târziu, anchetele jurnalistice în această zonă fiind considerate extrem de periculoase și în ziua de azi. Ancheta jurnalistică sau investigația jurnalistică este un gen publicistic în care se prezintă rezultatele unei cercetări efectuate pe teren. Ancheta jurnalistică reprezintă produsul final al jurnalismului de investigație
Jurnalism investigativ () [Corola-website/Science/321724_a_323053]
-
Portugalia, acest tip de presă nu a reușit să se impună în tot vestul Europei. Estul continentului nu l-a adoptat decât mult mai târziu, anchetele jurnalistice în această zonă fiind considerate extrem de periculoase și în ziua de azi. Ancheta jurnalistică sau investigația jurnalistică este un gen publicistic în care se prezintă rezultatele unei cercetări efectuate pe teren. Ancheta jurnalistică reprezintă produsul final al jurnalismului de investigație și constă, la modul simplist, într-o dezvăluire a unor fapte care afectează în
Jurnalism investigativ () [Corola-website/Science/321724_a_323053]
-
de presă nu a reușit să se impună în tot vestul Europei. Estul continentului nu l-a adoptat decât mult mai târziu, anchetele jurnalistice în această zonă fiind considerate extrem de periculoase și în ziua de azi. Ancheta jurnalistică sau investigația jurnalistică este un gen publicistic în care se prezintă rezultatele unei cercetări efectuate pe teren. Ancheta jurnalistică reprezintă produsul final al jurnalismului de investigație și constă, la modul simplist, într-o dezvăluire a unor fapte care afectează în mod negativ interesul
Jurnalism investigativ () [Corola-website/Science/321724_a_323053]
-
a adoptat decât mult mai târziu, anchetele jurnalistice în această zonă fiind considerate extrem de periculoase și în ziua de azi. Ancheta jurnalistică sau investigația jurnalistică este un gen publicistic în care se prezintă rezultatele unei cercetări efectuate pe teren. Ancheta jurnalistică reprezintă produsul final al jurnalismului de investigație și constă, la modul simplist, într-o dezvăluire a unor fapte care afectează în mod negativ interesul public. Ancheta jurnalistică demonstrează mecanismele, caută ceea ce este subteran, câteodată ascuns, câteodată ignorat. În viziunea lui
Jurnalism investigativ () [Corola-website/Science/321724_a_323053]
-
gen publicistic în care se prezintă rezultatele unei cercetări efectuate pe teren. Ancheta jurnalistică reprezintă produsul final al jurnalismului de investigație și constă, la modul simplist, într-o dezvăluire a unor fapte care afectează în mod negativ interesul public. Ancheta jurnalistică demonstrează mecanismele, caută ceea ce este subteran, câteodată ascuns, câteodată ignorat. În viziunea lui Jacques Mouriquand anchetele jurnalistice sunt: Unele anchete jurnalistice sunt deosebit de costisitoare, de laborioase și de complexe pentru a fi suportate de către o instituție de presă. Ele se
Jurnalism investigativ () [Corola-website/Science/321724_a_323053]
-
al jurnalismului de investigație și constă, la modul simplist, într-o dezvăluire a unor fapte care afectează în mod negativ interesul public. Ancheta jurnalistică demonstrează mecanismele, caută ceea ce este subteran, câteodată ascuns, câteodată ignorat. În viziunea lui Jacques Mouriquand anchetele jurnalistice sunt: Unele anchete jurnalistice sunt deosebit de costisitoare, de laborioase și de complexe pentru a fi suportate de către o instituție de presă. Ele se materializează în cărți care se bazează pe metodele jurnalismului de investigație. Acest tip de anchetă este denumit
Jurnalism investigativ () [Corola-website/Science/321724_a_323053]
-
și constă, la modul simplist, într-o dezvăluire a unor fapte care afectează în mod negativ interesul public. Ancheta jurnalistică demonstrează mecanismele, caută ceea ce este subteran, câteodată ascuns, câteodată ignorat. În viziunea lui Jacques Mouriquand anchetele jurnalistice sunt: Unele anchete jurnalistice sunt deosebit de costisitoare, de laborioase și de complexe pentru a fi suportate de către o instituție de presă. Ele se materializează în cărți care se bazează pe metodele jurnalismului de investigație. Acest tip de anchetă este denumit de Jacques Mouriquand document
Jurnalism investigativ () [Corola-website/Science/321724_a_323053]
-
complexe pentru a fi suportate de către o instituție de presă. Ele se materializează în cărți care se bazează pe metodele jurnalismului de investigație. Acest tip de anchetă este denumit de Jacques Mouriquand document. În viziunea lui Jose de Broucker anchetele jurnalistice sunt: O anchetă jurnalistică nu începe neapărat cu un subiect senzațional ci cu o serie de întrebări fără răspuns. Subiectul poate proveni: Subiectul vine la inițiativa jurnalistului prin atitudinea sa, printr-o bună și continuă informare și prin realizarea unor
Jurnalism investigativ () [Corola-website/Science/321724_a_323053]
-
suportate de către o instituție de presă. Ele se materializează în cărți care se bazează pe metodele jurnalismului de investigație. Acest tip de anchetă este denumit de Jacques Mouriquand document. În viziunea lui Jose de Broucker anchetele jurnalistice sunt: O anchetă jurnalistică nu începe neapărat cu un subiect senzațional ci cu o serie de întrebări fără răspuns. Subiectul poate proveni: Subiectul vine la inițiativa jurnalistului prin atitudinea sa, printr-o bună și continuă informare și prin realizarea unor conexiuni aparent fără semnificație
Jurnalism investigativ () [Corola-website/Science/321724_a_323053]
-
prin realizarea unor conexiuni aparent fără semnificație. Subiectul trebuie să fie de interes general și să fie reprezentativ. Dacă nu atrage, nu creează premise scandaloase, nu stîrnește dorința de-a schimba lucrurile atunci nu este un subiect pentru o anchetă jurnalistică. Pentru alegerea unui subiect realizabil și adecvat pentru o anchetă jurnalistică se utilizează metoda ipotezei. Ipoteza numește câteva probleme specifice care trebuie să-și găsească răspunsul, trebuie elucidate. Metoda ipotezei cere verificarea unor supoziții și nu descoperirea unor secrete, sporește
Jurnalism investigativ () [Corola-website/Science/321724_a_323053]
-
de interes general și să fie reprezentativ. Dacă nu atrage, nu creează premise scandaloase, nu stîrnește dorința de-a schimba lucrurile atunci nu este un subiect pentru o anchetă jurnalistică. Pentru alegerea unui subiect realizabil și adecvat pentru o anchetă jurnalistică se utilizează metoda ipotezei. Ipoteza numește câteva probleme specifice care trebuie să-și găsească răspunsul, trebuie elucidate. Metoda ipotezei cere verificarea unor supoziții și nu descoperirea unor secrete, sporește șansele de a descoperi informații secrete și facilitează gestionarea realizării subiectului
Jurnalism investigativ () [Corola-website/Science/321724_a_323053]
-
plan de desfășurare a anchetei: Paul Williams consideră că sunt 11 pași identificabili în procesului intelectual care stă la baza unui articol de investigație: la care se adaugă un al doisprezecelea pas Simplificat planul unei anchete cuprinde următorii pași: Ancheta jurnalistică aduce o serie de beneficii: Ancheta jurnalistică are și dezavantaje, iar acestea pot reprezenta bariere în realizarea ei: Paul Williams este de părere că un bun reporter de investigație ar trebui să aibă următoarele trăsături: Jurnalistul de investigație este opusul
Jurnalism investigativ () [Corola-website/Science/321724_a_323053]
-
consideră că sunt 11 pași identificabili în procesului intelectual care stă la baza unui articol de investigație: la care se adaugă un al doisprezecelea pas Simplificat planul unei anchete cuprinde următorii pași: Ancheta jurnalistică aduce o serie de beneficii: Ancheta jurnalistică are și dezavantaje, iar acestea pot reprezenta bariere în realizarea ei: Paul Williams este de părere că un bun reporter de investigație ar trebui să aibă următoarele trăsături: Jurnalistul de investigație este opusul reporterului obișnuit. Jurnalistul de investigație este un
Jurnalism investigativ () [Corola-website/Science/321724_a_323053]
-
sătmărean "Informația zilei"; 2001 - 2010 fondează și conduce trustul de presă cu tipografie proprie "Solpress", editor al cotidienelor "Informația zilei" și "Informația zilei de Maramureș" cu distribuție pe județele Satu Mare, respectiv Maramureș. După ce în 1990 s-a axat pe activitatea jurnalistică, a abandonat parțial activitatea de poet și și-a concentrat energia cu precădere asupra ziarelor pe care le-a condus. Avându-i alături pe profesorul de istorie, Ilie Sălceanu (la rândul său "mușcat" de pasiunea scrisului) și, pe post de
Dumitru Păcuraru () [Corola-website/Science/320787_a_322116]
-
paralelismelor și simetriilor, a mijloacelor de întărire a atacului, ajunge la concluzia, în formă anaforică, din „lovitura de ciocan” a litaniei finale, adevărată apoteoză a pamfletului. Istoriografia a subliniat ruptura întruchipată de "J'Accuse...!", în contrast puternic cu toată opera jurnalistică anterioară a scriitorului. Deși ascuțite, pertinente, picante, articolele lui anterioare nu mergeau niciodată dincolo de o anumită măsură, pe care presa în care a publicat autorul, fără îndoială, nu i-ar fi permis să o depășească. "J'Accuse...!" a fost, deci
J'accuse () [Corola-website/Science/320858_a_322187]
-
a lui Zola, aceea că spiritele independente ar putea să ajungă la o hotărâre independentă de cea a magistraților militari. În ziua publicării articolului lui Émile Zola, el a fost întâmpinat cu ostilitate. În lumea politică, artistică și literară, universitară, jurnalistică și, desigur, în cea militară, atacurile directe ale lui Zola împotriva puterii și armatei i-au șocat pe contemporani. Doar o minoritate a salutat acțiunea scriitorului. Urma să înceapă a doua "afacere Dreyfus", care avea să stârnească pasiunile mulțimii vreme
J'accuse () [Corola-website/Science/320858_a_322187]
-
René Rémond văzând și în acest eveniment una dintre originile divizării stânga-dreapta, încă valabilă și la începutul secolului al XXI-lea.. Implicarea hotărâtă a unui mare om de litere într-o luptă pentru dreptate politică și socială printr-un rechizitoriu jurnalistic a convins numeroși intelectuali să i se alăture, publicând un „Protest” în favoarea revizuirii procesului, publicat el însuși de "L'Aurore" a doua zi după "J'Accuse...!". A fost prima dintre numeroasele petiții care au adunat din ce în ce mai multe semnături de intelectuali
J'accuse () [Corola-website/Science/320858_a_322187]
-
sens este o premieră, intenționată și conștientizată de Émile Zola, care vorbește despre un „mijloc revoluționar de a grăbi explozia adevărului și dreptății”. Chiar dacă presa era încă în proporție de 90% anti-dreyfusardă în 1899, "J'Accuse...!" a intrat în pantheonul jurnalistic ca exemplu al puterii ei asupra mulțimilor și împotriva abuzului de putere. Dar adeziunea populației în ansamblul ei la gestul lui Zola a fost tardivă, recunoașterea acțiunii sale nu a intervenit de fapt decât în a doua jumătate a secolului
J'accuse () [Corola-website/Science/320858_a_322187]
-
sfârșitul anilor 1980 popularitatea hebdomadarului a scăzut considerabil și în anul 1990 Avneri l-a vândut. La scurt timp după aceea și-a încetat cu totul apariția. Uri Avneri a făcut din „Haolam Hazè” o publicație combatanta și de anchete jurnalistice, înmulțindu-i difuzarea și cu mijloace de „presă galbenă", de scandal: istorioare erotice, rubrici de bârfe, și fotografii de femei dezbrăcate, lucru ieșit din comun în Israelul puritan din vremea aceea. Prin mijlocirea lui „Haolam Hazè” Uri Avneri a condus
Uri Avneri () [Corola-website/Science/320922_a_322251]
-
1 Decembrie — Ziua Națională a României) și editorialul necrolog. Pentru ca adevărata performanță profesională să fie atinsă de editorialul eseu. Chei de control: Un articol bun are la baza claritate la nivel logic și claritate la nivel de limbaj. Un text jurnalistic ideal trebuie să conțină “o informație pe fraza, și un mesaj pe articol”. Claritatea mesajului se referă și la atribuire (identificarea surselor informației). Toate citatele trebuie să aibă o sursă cu un nume, anonimatul este rezervat cazurilor în care informația
Editorial () [Corola-website/Science/321801_a_323130]
-
Interviul în radio este considerat un gen jurnalistic fundamental. Dialogul dintre jurnalist și interlocutor reprezintă cel mai eficient mijloc de a obține și transmite o informație către public, mai ales în radio unde se lucrează cu cuvântul rostit. Interviul poate fi realizat pentru obținerea informațiilor care sunt valorificate
Interviul radio () [Corola-website/Science/321794_a_323123]