4,995 matches
-
autobiografie care se prezintă sub forma unui dialog (inițial, convorbiri electronice cu criticul Daniel Cristea-Enache, cel care dirijează discret, dar adecvat întreaga discuție). În plus, volumul cuprinde de fapt lunga poveste a unei desprinderi de o Credință: comunismul ca religie laică 8. Iar această dimensiune era poate mai necesară decât oricare alta pentru cercetătorul care încearcă să restituie istoria secolului XX, cu cele două versante totalitare ce au mărginit și covârșit firava democrație interbelică. După 1989 istoriografia autohtonă a reconstituit, de
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
fi contravenit eticii socialiste, prezentând lui Nicolae Ceaușescu și confraților literari următorul pasaj: Într-o literatură este esențial să coexiste onirismul (vechi cât... Visul Maicii Domnului), realismul (vechi cât lumea), psihologismul (care nici el nu purcede numai de la Dostoievski), misticismul laic (cred că nu numai Patristica, ci și mari efluvii incantatorii din epoci păgâne stau la temelia poeziei lui Ion Alexandru) precum și numeroase alte curente a căror bună vecinătate și nu numai ea poate constitui o epocă literară"31. Aceste rânduri
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ar fi dorit-o, de la această nobilă datorie partinică de a colora retroactiv în culori comuniste unirea Principatelor Române, ca și cum Alexandru Ioan Cuza și ceilalți ar fi fost protocomuniști care, ca un fel de Ioan Botezătorul colectiv al viitoarei religii laice, ar fi pregătit și anunțat regimul comunist eliberator. Cu atât mai puțin au reușit să evite aceasta tinerii; e cu atât mai îmbucurător pentru admiratorii poeziei lui Mircea Ivănescu să vadă că singurul text care păcălește cu succes cenzura este
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Eugen Barbu este unul dintre romancierii care sesizează linia ideologică și se desprinde de primul val de autori care întrețineau mitul prieteniei româno-sovietice. Îngeri și demoni Eric Voegelin, Raymond Aron au analizat comunismul, unul ca religie politică, celălalt ca religie laică, Nadejda Mandelstam îl consideră o biserică pe dos, Martin Malia o partocrație ideocratică, iar Mikhail Epstein o mitocrație. Comuniștii au reușit să impună câtorva scrieri caracterul dogmatic propriu scrierilor religioase. Dincolo de principalii "evangheliști", Marx, Engels, Lenin stau scrierile principalilor lor
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de grup închis, de confrerie spirituală. Nu cred deloc în secte, loje, cuiburi, în orice formă de cultură de "grup". Și nici în... "apocrife" creștine. Doresc o cultură română mult mai diversificată, polivalentă, policentrică. O cultură română democratică, pluralistă, criticistă, laică și care să nu se orienteze după mesajele inițiatice ale unui "maestru spiritual". M-am săturat de "maeștri". Nu numai de maeștri spirituali, ci și de "maeștri" în general, de Führeri, de Duci, de Căpitani, de Conducători. Vreau să trăiesc
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
nucleul ideologic și acțional al liberalismului neopașoptist, anume ideea că "o astfel de cultură, de tradiție și inspirație pașoptist-liberală, nu este posibilă decât într-un nou tip de societate: citadină, prooccidentală, capitalist-burgheză - cu o mare pondere a păturii mijlocii - democratică, laică, pluralistă"44. Concluzii Tipurile diferite de raportare a intelectualilor la ideologie pe care am încercat să le expun pe parcursul studiului de față nu se subîntind unui demers comparativ. Ceea ce am intenționat să relev este faptul că raportarea propagandistică la demersul
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
48: 10). Totuși, cercetări recente au arătat că ritualul haoma, ca și cultul lui Mithra nu au fost total condamnate de către mazdeism, nici chiar în găthă 14. În plus, sacrificiile de animale au fost practicate fără întrerupere, cel puțin de laici 15. Se pare deci că Zarathustra s-a ridicat mai ales împotriva exceselor riturilor orgiastice, care comportau nenumărate sacrificii sângeroase și ingerarea, fără măsură, de haoma. Cât privește calitatea de "bouar" aplicată lui Zarathustra, ea nu se referă, cum s-
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cititor în limba engleză (Eisenstein) sau a unui public care asculta un cititor. Într-un fel, traducerea Bibliei în limba engleză de către Martin Luther, William Tyndale și alții a fost nu numai începutul aducerii cuvântului Lui Dumnezeu în formă tipărită laicilor dar și începutul recunoașterii lumii înconjurătoare nemediate de învățătura bisericească care spune că simbolica viață de apoi avea o realitate superioară lumii noastre temporale. O astfel de mediere timpurie poate fi observată în omilia lui Vitalis despre moartea lui William
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
înapoi și aruncat în flăcări" (380). Relatările sunt fără îndoială înfiorătoare. Dar acesta era și scopul, de a stârni repulsie fizică și emoțională. Lumea fenomenală, datorită severității, primea o autoritate egală cu lumea spirituală. Mai mult, relatările lui Foxe despre laici au făcut lucrurile comune să fie respectabile în limbajul vorbit de oamenii obișnuiți. "Lucrarea masivă a lui Foxe a fost atât de populară deoarece le permitea oamenilor obișnuiți să participe indirect la o epopee istorică", notează Eisenstein. "Edițiile următoare au
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
etnografie și folclor: cioplitorii de furci și de porți de lemn de la Brebu, formații populare muzicale (fluier); VĂLENI. - săpături arheologice: urme din epoca bronzului, epoca romană și epoca feudală; - etnografie și folclor: producție de obiecte de artă populară, festivalul colindelor laice; - centru pomicol. JUDEȚUL GORJ BAIA DE FIER. - m. n.: Peștera Muierii electrificată din 1963 (prima din țară); - etnografie și folclor: port popular ciobănesc, formația de fluierași laureată; - muzeu. - mari crescători de oi; - Industria prelucrării lemnului; - centru minier (grafit); - Cabana Peșterii
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
2.2. Perioada patristică nașterea instituțiilor ecleziale organizate de ocrotire a bolnavilor, vârstnicilor etc. / 101 2.2.3. Perioada Evului Mediu practicarea de către Biserică a asistenței sociale / 104 2.2.4. Perioada modernă separarea statului de Biserică: dezvoltarea asistenței sociale laice /105 2.2.5. Perioada contemporană dezvoltarea serviciilor de asistență socială specializată în Biserică / 106 2.3. Sectorul social-misionar al Episcopiei Ortodoxe a Caransebeșului. Prezentare de date / 106 Capitolul III Sistemul de asistență socială din România (cu referire la protecția
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
numit perioada aceasta filantropico-creștină. Desigur, după formarea statelor moderne și mai ales după Revoluția franceză de la 1789, asistența socială s-a desprins de Biserică și a început să funcționeze prin intermediul statului. Actualmente, în cadrul Uniunii Europene, foarte multe state sunt declarate laice. În această situație, relația Stat-Biserică nu există, și deci asistența socială (vorbesc de sistemul public de asistență socială) este doar una laică, fără implicații filantropico-creștine. Acest caracter filantropico-creștin nu se poate regăsi decât la ONG-uri, la asociații sau la
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Acest lucru, într-o formă oficială datează de aproximativ 2000 de ani î.Hr. Cu toate acestea, vedem că până la venirea lui Hristos oamenii se ajutau, iar la formele oficiale de întrajutorare contribuiau fie anumiți conducători, fie anumite curente de gândire laice sau religioase. În lumea precreștină, grija pentru om era insuficient dezvoltată. Ea era exercitată așa cum am mai spus de către stat sau de către particulari. După Hristos, ea a fost exercitată, la început, în sânul Bisericii. Acest exemplu a dat apoi avânt
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Pe seama unor asemenea enunțuri statele europene, mai ales cele apusene, treptat-treptat s-au desprins de influențele de natură doctrinar-creștină și s-au aliniat unor alte curente, mai degrabă de natură politică, în care vom asista mai târziu la separarea puterii laice de orice formă religioasă și de orice influență metafizică. În asemenea situații, România devine totuși o zonă experimentală care tinde să contrazică "hotărârile" luate de multe dintre statele dezvoltate al Uniunii Europene (Franța, Olanda, Belgia, ulterior Spania etc.) în privința laicizării
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
ulterior Spania etc.) în privința laicizării totale și a neimplicării Bisericii nici măcar ca și for consultativ în problemele politice sau în deciziile care se iau cu privire la societate în general. În România relația Stat-Biserică este una foarte bună. Statul nu este declarat laic, iar ajutorul pe care-l acordă acesta Bisericii este unul destul de substanțial. În privința asistenței sociale, putem vorbi chiar de o întrepătrundere. Reprezentanții Bisericii sunt prezenți în centrele de plasament și în mai toate instituțiile de ocrotire socială, indiferent de domeniu
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
revin. Ținând cont de tot ceea ce am prezentat până acum, poate reieși faptul că relația Stat-Biserică în România, în privința asistenței sociale, ne duce către ideea că există diversitate și complementaritate între altruismul tradițional creștin și standardele moderne ale asistenței sociale laice. Implicarea Bisericii într-un asemenea proiect, pe care l-am prezentat destul de sumar și cu referire doar la partea în care grup-țintă erau preoții, aduce cu sine faptul că în asistența socială profesionalizată mai este nevoie și de o asistare
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de tot ceea ce se întâmplă la nivel mondial prin dorința de urbanizare, lucru care atrage cu sine probleme destul de dramatice la nivelul comunităților rurale 17. Deși sunt destule aspecte care determină o diferențiere între asistența socială eclezială și asistența socială laică (cum ar fi spre exemplu problema întreruperii unei sarcini nedorite la o minoră sau a întreruperii unei sarcini la o minoră cu dizabilitate psihosomatică), totuși în diversitatea ideologică a celor două forme de asistență socială, în România, putem vorbi și
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
intersectează cu pregătirea profesională a autorului. Alte aspecte, în detaliu, despre acest post le vom menționa atunci când vom alcătui planul de dezvoltare profesională. Pentru o orientare mai bună a înțelegerii cu privire la acest post special de preot înființat într-o instituție laică, folosim o organigramă orientativă care, schematic, arată în felul următor: Figura 8. Organigramă orientativă a DGASPC-ului CS și plasarea postului de inspector de specialitate (preot) Postul de inspector de specialitate (preot)52 este cuprins în cadrul Serviciului pentru Îngrijire de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
munca prestată. Asemenea informări ajută la întocmirea Fișei de evaluare și, bineînțeles, la avansarea pe post. Capitolul II Gândirea socială a Bisericii: teoretizare și înfăptuire În capitolul anterior, am arătat relația de întrepătrundere dintre asistența socială eclezială și asistența socială laică, pe de o parte, iar, pe de altă parte, trecerea succesivă de la asistarea empirică de tip eclezial la asistența socială profesionalizată, în decursul istoriei României. Expunerea pe care am realizat-o în acest prim capitol al lucrării atât la nivel
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
strict de întrajutorare. Vedem și importanța moralității în orice formă de manifestare, nu doar importanța existenței dogmelor, adică a principiilor care ar da putere de funcționare unui sistem, fie el și de asistență socială. Această moralitate, în asistența socială modernă laică s-a transformat într-un capitol destul de important în ceea ce privește inițierea asistentului social și practicarea de către acesta a unei asemenea profesii, și anume: valori și etică în asistența socială. Unicitatea ființei umane presupune că fiecare persoană este unică în felul său
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
timp imanent și transcendent omului. De aici dificultatea înțelegerii ei, dat fiind că, afirmând în același timp imanența și transcendența adevărului etic asupra omului și a lumii, gândirea socială creștină este "structurată paradoxal". (Ibidem, 2002, p. 321). Diferențierea față de înțelegerea laică a asistenței sociale este că în creștinism este luat în calcul nu doar imanentul, adică ceea ce este legat de această lume, ci ne raportăm și la transcendent, adică la o ființă divină, care potrivit revelației supranaturale, adică a modului în
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de descreștinare a lumii. Vom vedea pe parcursul cercetării ceea ce ni se descoperă în societatea românească referitor la relația Stat-Biserică în privința asistenței sociale și chiar la nivelul unor țări din vestul Europei, țări în care, în mare parte, statul este declarat laic. Bineînțeles că la enunțurile împotriva importanței pe care o poate avea pentru societate gândirea socială a Bisericii și gânditorii care-și fundamentează principiile existențiale plecând de la o gnoseologie teologică au oferit câteva răspunsuri care contrazic cele expuse mai sus. Din
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
promotorul și cel ce dezvoltă această dimensiune putem spune ontologică a Bisericii. Modelul său în privința creării așezămintelor de asistență socială este preluat în toată creștinătatea la o scară la început poate mult mai mică. Deși în tratatele de asistență socială laică el este foarte rar menționat (sub forma de "Vasiliade"), cel mai adesea în capitolele legate de istoria asistenței sociale, totuși, pentru creștinism, el este cel ce a lansat Biserica într-o astfel de lucrare, aspect care s-a resimțit la
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
curajul de a înfrunta riscul și schimbarea pe care le implică orice încercare autentică de a veni în ajutorul altui om" (Papa Ioan Paul II, 2002, pp. 180-181). 2.2.4. Perioada modernă separarea Statului de Biserică: dezvoltarea asistenței sociale laice Perioada modernă a adus cu sine schimbări majore în societate în general. În primul rând, umanismul promovat treptat-treptat odată cu Renașterea, apoi cu Epoca Luminilor, cu Revoluția franceză, cu industrializarea, toate au adus separarea de Biserică. Din punct de vedere sociologic
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
va vedea pe parcursul cărții că în țările din apusul Europei, relația Stat-Biserică este una de neutralitate. În privința asistenței sociale, Biserica, în această perioadă, a rămas constantă în activitatea ei de slujire a celuilalt, însă a început să dezvolte asistența socială laică. 2.2.5. Perioada contemporană dezvoltarea serviciilor de asistență socială specializată în Biserică Odată cu schimbările la nivelul societății de care aminteam anterior, Biserica a început și ea o oarecare "reformă" interioară, acest aspect fiind întreprins mai mult în Bisericile Romano-Catolică
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]