5,217 matches
-
pot fi încă suporteri ai guvernării democratice în principiu deși găsesc regimul actual ca fiind dezirabil. Criticile adresate celor care administrează o instituție nu implică faptul că instituția însăși este văzută ca fiind nelegitimă. Încrederea poate fi un indicator al legitimității, poate fi derivat din aceasta și poate contribui la întărirea acesteia, dar încrederea nu trebuie să fie confundată cu legitimitatea"47. Una dintre descoperirile cele mai semnificative ale sondajelor cu privire la legitimitate realizate în ultimele decenii în democrațiile pluraliste din Vest
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
administrează o instituție nu implică faptul că instituția însăși este văzută ca fiind nelegitimă. Încrederea poate fi un indicator al legitimității, poate fi derivat din aceasta și poate contribui la întărirea acesteia, dar încrederea nu trebuie să fie confundată cu legitimitatea"47. Una dintre descoperirile cele mai semnificative ale sondajelor cu privire la legitimitate realizate în ultimele decenii în democrațiile pluraliste din Vest este ubicuitatea persistentă a unei părți semnificative a cetățenilor care exprimă o încredere limitată sau o limită a încrederii în
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
ca fiind nelegitimă. Încrederea poate fi un indicator al legitimității, poate fi derivat din aceasta și poate contribui la întărirea acesteia, dar încrederea nu trebuie să fie confundată cu legitimitatea"47. Una dintre descoperirile cele mai semnificative ale sondajelor cu privire la legitimitate realizate în ultimele decenii în democrațiile pluraliste din Vest este ubicuitatea persistentă a unei părți semnificative a cetățenilor care exprimă o încredere limitată sau o limită a încrederii în instituțiile unei țări și o absență a încrederii în liderii acestor
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
în democrațiile pluraliste din Vest este ubicuitatea persistentă a unei părți semnificative a cetățenilor care exprimă o încredere limitată sau o limită a încrederii în instituțiile unei țări și o absență a încrederii în liderii acestor instituții, dar nu contestă legitimitatea sistemului politic. Neîncrederea manifestată față de politicieni de către largi segmente ale populației în aproape toate națiunile (cu excepția Suediei și Norvegiei) nu i-a lăsat indiferenți pe avocații perspectivei sociologice. O distincție semnificativă este făcută de către juristul Bruce Ackerman și este aprofundată
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
distincție semnificativă este făcută de către juristul Bruce Ackerman și este aprofundată de către Randy Barnett de la Columbia University, între voința lui "we the people" și actele lui "we the politicians"48. Un exemplu de lider prestigios care a pierdut popularitatea și legitimitatea fără ca regimul pe care l-a instituționalizat și fără ca acea clasă politică pe care a construit-o să fie afectate este Charles de Gaulle în 1968. Un motiv al acestei "respingeri" care a dus la demisia imediată a liderului pus
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
se caracterizează prin numeroase conflicte de interese între categoriile economice sau culturale. Toate societățile contemporane sunt mai mult sau mai puțin eterogene și, în consecință, în structurile lor politice nu poate exista o majoritate fără una sau mai multe minorități. Legitimitatea unui regim se bazează pe consimțământul unei părți a populației. În plus, consimțământul are o intensitate variabilă. Încrederea e acordată până la un anumit punct. Ea implică o reînnoire constantă. Încrederea este limitată în timp. Așa cum sugera sociologul Reinhard Bendix, ea
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
este limitată în timp. Așa cum sugera sociologul Reinhard Bendix, ea e comparabilă cu încrederea acordată de oameni sistemului lor bancar. În nicio țară, oricât de democratică ar fi ea, nu există o încredere fără rezerve în liderii și instituțiile politice. Legitimitatea nu e niciodată totală, nici inepuizabilă. Teoria weberiană a legitimității formulată acum mai bine de un secol nu mai este adecvată pentru a înțelege societățile contemporane, fie ele avansate sau în curs de dezvoltare. Teoria weberiană nu ține în suficientă
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
e comparabilă cu încrederea acordată de oameni sistemului lor bancar. În nicio țară, oricât de democratică ar fi ea, nu există o încredere fără rezerve în liderii și instituțiile politice. Legitimitatea nu e niciodată totală, nici inepuizabilă. Teoria weberiană a legitimității formulată acum mai bine de un secol nu mai este adecvată pentru a înțelege societățile contemporane, fie ele avansate sau în curs de dezvoltare. Teoria weberiană nu ține în suficientă măsură seama de organizarea societății în partide politice și de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
o doză de cinism, exportarea democrației în țările în curs de dezvoltare, deși acestea nu dispun de condițiile sociale, economice și culturale care să asigure o bună funcționare, la nivelul maselor și la nivelul elitelor. E nerealist să credem că legitimitatea democratică poate fi implantată oriunde prin impunere. Evidența ne arată că într-un sfert din țările independente reprezentate la ONU, noțiunea de legitimitate politică e lipsită de sens pentru o populație obsedată de propria ei supraviețuire și care își percepe
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
să asigure o bună funcționare, la nivelul maselor și la nivelul elitelor. E nerealist să credem că legitimitatea democratică poate fi implantată oriunde prin impunere. Evidența ne arată că într-un sfert din țările independente reprezentate la ONU, noțiunea de legitimitate politică e lipsită de sens pentru o populație obsedată de propria ei supraviețuire și care își percepe stăpânii ca pe o fatalitate venită din înaltul cerului. Capitolul 6 Erodarea încrederii în treizeci de democrații europene Democrația nu este un dat
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
indică faptul că în multe țări cele mai multe persoane sunt nemulțumite cu funcționarea de facto a sistemului, în ale cărui instituții de bază și organizații și în a cărui "clasă politică" cetățenii și-au pierdut încrederea. Contestă acest deficit de încredere legitimitatea regimului actual? Problema încrederii-neîncrederii este mai întâi de toate o chestiune politică, dar care are repercursiuni asupra societății civile, pentru că multe instituții non politice (Biserici, sindicate, marile corporații, armata, poliția) sunt privite cu neîncredere de către o parte semnificativă a cetățenilor
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
europeană ezit în alegerea unor perechi de țări dat fiind faptul că o comparație binară este una dintre cele mai uzitate strategii în sociologia comparată 26. Am ales Marea Britanie și Italia pentru că o astfel de comparație binară revelează relația dintre legitimitate și eficacitate. Marea Britanie: slăbirea modelului clasic de democrație Odinioară Marea Britanie a fost considerată un model de democrație. Prin rezistența sa din iarna 1940-1941 această țară a salvat toate democrațiile europene. Zeci de cărți și de eseuri publicate de către economiștii, sociologii
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
aleasă; o Constituție scrisă trebuia să fie adoptată; duratele mandatelor legislaturii trebuiau fixate dinainte; sistemul electoral trebuia schimbat; era nevoie de o nouă lege pentru liberatea informației; și alte lamentări (tabelul 11). Pot pune toate aceste plângeri sub semnul întrebării legitimitatea regimului? În ciuda nemulțumirii crecânde, răspunsul este negativ 28. Publicul pledează pentru necesitatea unei reforme profunde a regimului, ameliorarea acestuia, dar nu și pentru suprimarea fundamentelor sale democratice. Exemplul britanic demonstrează mult mai bine decât altele că în democrațiile complexe de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
o clasă politică puternică a așa-numitei particrazia? Este unanim recunoscut că unul dintre motivele principale este statutul magistraturii, independența acesteia și liberatea sa de acțiune 35. Există oare un punct de ruptură în pierderea încrederii, un punct în care legitimitatea se prăbușește? Italia poate servi ca un caz clinic. Dintre toate democrațiile pluraliste europene, Italia este țara în care în fiecare an, începând cu anii '70, sondajele au relevat cea mai mare proporție de persoane care erau nemulțumite de maniera
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
pentru a denunța această slăbiciune: patronaj, corupție, instabilitate ministerială, particrazia. Multe sondaje realizate în ultimii treizeci de ani au aratat o critică severă a "sistemului" și în special a clasei politice. Cu toate acestea, Italia este încă o țară democratică. Legitimitatea regimului pare să fie contestată doar de către o minoritate. Performanța sistemului este aceea care constituie obiectul criticilor. Intervievați anual în ultimul sfert de secol de către Eurobarometru, italienii au fost invitați să aleagă între următoarele trei propoziții: a) este necesar să
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
a societății noastre pe cale revoluționară; b) este necesar să îmbunătățim progresiv societatea noastră prin reforme; c) trebuie ca în mod curajos să apărăm societatea noastră împotriva tuturor forțelor subversive. De-a lungul anilor, majoritatea absolută a ales "reforma", acceptând implicit legitimitatea regimului. Proporția celor care aleg "acțiunea revoluționară", contestând legitimitatea, a variat de la 6% la 10% (doar de două ori, în 1976 și în 1977 s-a atins nivelul de 12%) . Potrivit numeroaselor sondaje conduse de către Institutul Doxa, majoritatea italienilor a
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
îmbunătățim progresiv societatea noastră prin reforme; c) trebuie ca în mod curajos să apărăm societatea noastră împotriva tuturor forțelor subversive. De-a lungul anilor, majoritatea absolută a ales "reforma", acceptând implicit legitimitatea regimului. Proporția celor care aleg "acțiunea revoluționară", contestând legitimitatea, a variat de la 6% la 10% (doar de două ori, în 1976 și în 1977 s-a atins nivelul de 12%) . Potrivit numeroaselor sondaje conduse de către Institutul Doxa, majoritatea italienilor a admis că este mai bun un Parlament mediocru decât
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
bun un Parlament mediocru decât să nu existe niciun Parlament. În aceleași sondaje, aceștia au denunțat "multiplicitatea partidelor ca sursă a problemelor" recunoscând în același timp că "partidele sunt indispensabile în țările democratice". Așadar, în ciuda criticilor aceștia nu au contestat legitimitatea regimului. De ce au tolerat atunci un astfel de regim? Timp de patruzeci de ani, Italia a beneficiat de o creștere economică considerabilă, mai semnificativă decât în alte țări europene. Societatea italiană pare să fie, comparativ, sănătoasă în ciuda faptului că, sau
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
care dintre cele două opțiuni ar fi de preferat? Nu toate țările ar face aceeași alegere. Știm din studiile istorice întreprinse de către sociologia politică că în trecut nu toți cetățenii au făcut aceeași alegere. Cel mai important factor este vigoarea legitimității politice în perioade de criză 37. Politica nu poate fi explicată doar prin criterii politice. Atunci când încercăm să înțelegem dinamica legitimității politice nu trebuie să neglijăm factorii economici și culturali. Legitimitate și nemulțumire Dată fiind această erodare a încrederii în
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
de către sociologia politică că în trecut nu toți cetățenii au făcut aceeași alegere. Cel mai important factor este vigoarea legitimității politice în perioade de criză 37. Politica nu poate fi explicată doar prin criterii politice. Atunci când încercăm să înțelegem dinamica legitimității politice nu trebuie să neglijăm factorii economici și culturali. Legitimitate și nemulțumire Dată fiind această erodare a încrederii în instituții în special cu privire la Parlament ca instituție centrală un fenomen care a persistat zeci de ani în anumite democrații și mai
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
făcut aceeași alegere. Cel mai important factor este vigoarea legitimității politice în perioade de criză 37. Politica nu poate fi explicată doar prin criterii politice. Atunci când încercăm să înțelegem dinamica legitimității politice nu trebuie să neglijăm factorii economici și culturali. Legitimitate și nemulțumire Dată fiind această erodare a încrederii în instituții în special cu privire la Parlament ca instituție centrală un fenomen care a persistat zeci de ani în anumite democrații și mai mult în altele, ne putem întreba dacă în vechile democrații
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
fiind această erodare a încrederii în instituții în special cu privire la Parlament ca instituție centrală un fenomen care a persistat zeci de ani în anumite democrații și mai mult în altele, ne putem întreba dacă în vechile democrații există riscul combaterii legitimității regimului politic. Răspunsul la o astfel de întrebare nu trebuie să fie speculativ. Ar trebui fundamentat pe baze empirice. Nu există o singură țară în lume în care oamenii să perceapă regimul ca fiind în întregime legitimat. Legitimitatea este graduală
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
riscul combaterii legitimității regimului politic. Răspunsul la o astfel de întrebare nu trebuie să fie speculativ. Ar trebui fundamentat pe baze empirice. Nu există o singură țară în lume în care oamenii să perceapă regimul ca fiind în întregime legitimat. Legitimitatea este graduală. Clasificarea unui regim pe o scară de la minimum la maximum de legitimitate este un demers valid pentru analiza comparată a sistemelor politice. Mulți cercetători au simțit nevoia unei astfel de ierarhizări: "Legitimitatea poate fi plasată pe o scală
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
fie speculativ. Ar trebui fundamentat pe baze empirice. Nu există o singură țară în lume în care oamenii să perceapă regimul ca fiind în întregime legitimat. Legitimitatea este graduală. Clasificarea unui regim pe o scară de la minimum la maximum de legitimitate este un demers valid pentru analiza comparată a sistemelor politice. Mulți cercetători au simțit nevoia unei astfel de ierarhizări: "Legitimitatea poate fi plasată pe o scală de la susținere totală la respingere completă [...] aliniind suportul, aprobarea, conformismul cu declinul, erodarea și
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
regimul ca fiind în întregime legitimat. Legitimitatea este graduală. Clasificarea unui regim pe o scară de la minimum la maximum de legitimitate este un demers valid pentru analiza comparată a sistemelor politice. Mulți cercetători au simțit nevoia unei astfel de ierarhizări: "Legitimitatea poate fi plasată pe o scală de la susținere totală la respingere completă [...] aliniind suportul, aprobarea, conformismul cu declinul, erodarea și pierderea. În cazul unei respingeri conștiente trebuie să vorbim de ilegitimitate"38. Așa cum subliniază Juan Linz, "niciun regim politic nu
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]