3,208 matches
-
așa cum, deopotrivă, el se împiedică pe sine să fie. Căci numai tăind un hotar în stofa posibilului el ar putea să-și dea sie un hotar și astfel - să fie. Altminteri, el rămâne blocat în spațiul pre-ontologic al posibilului și lezează ființa ca ființă reală. El amenință să lase lumea suspendată într-un permanent încă nu, într-o veșnică șovăială la porțile ființei. Temîndu-se să nu nedreptățească, el comite crima neînființării ființei reale. Nehotărârea este un blocaj al trecerii, o maladie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
incapabil să asimileze Răul. El îi constată existența, însă nu-l poate încorpora gândirii sale. Și din Infern de-ar fi să iasă, nimeni n-ar ști-o, atât de sus rămâne, în spusele sale, deasupra a tot ce-l lezează. În ideile sale ai căuta în zadar cea mai mică urmă a încercărilor prin care a trecut. Din când în când are reflexe, reflexe doar, de om rănit. Opac în fața negativului, el nu își dă seama că tot ceea ce posedăm
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
rând era, în comunism, un păcat. Ce însemna asta pentru intelectuali? Însemna că cine avea o explicație ontologică a lumii care ieșea din cadrele institutelor de filozofie, cine scria un roman sfidând regulile esteticii oficiale, cine făcea un film care leza gustul triumfalist al sistemului ― trebuia laminat social, readus la ordinea numitorului comun și, la limită, fiind periculos prin exemplul pe care îl dădea, eliminat. Pentru ca acest lucru să se întîmple nu ajung formele de supraveghere ale unui aparat anume creat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pregătită pentru a fi "transportată dincolo" (metaphorein), cu gândul că în felul acesta invizibilul ar putea fi intuit, aproximat etc. În mod stângaci (și disperat) se încearcă cucerirea invizibilului prin vizibil și a necunoscutului prin cunoscut. Toate religiile au generat, lezând însăși natura transcendenței, arte vizuale și opere de elocință și au constrâns transcendentul să renunțe la prestigiul ineficace al vidului și tăcerii și să accepte, din rațiuni electorale, ofensa plebeiană a imaginii și cuvântului. "Povestea" și "desenul" au pătruns în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
atâta vreme cât ea nu permite celor care o practică posibilitatea dezvoltării din punct de vedere profesional și, în nici un caz, nu poate fi asimilată unei afaceri care, rentabilizată, să poată aduce unui individ, unei comunități sau chiar statului profituri majore. Prostituția lezează demnitatea umană, valoare promovată de legea supremă a unui stat. Astfel, prostituția este în vădită contradicție cu moralitatea vieții de familie și cu sarcinile ce revin familiei în creșterea și educarea copiilor. În abordarea acestui fenomen social trebuie avute în
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
persoane. Capabilă de iubire pasionată, dar și de gelozie feroce, ea seamănă cu balena neagră care ucide din plăcerea de a ucide, observă Țiclete, îngrozit de forța creaturii malefice : când o apucau hachițele, mă loveau frigurile (IV, p. 654). Femeia lezată în sentimente are aceeași violență ca și animalul ucigaș, agresivitatea izvorând din puterea iubirii ei pentru soț și copii, o dată ce gelozia e o formă a acestei forțe (IV, p. 654). Cum spune și ea, dezlănțuirea energiei sale lăuntrice riscă să
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
îngăduite, iar fiecare vorbă spusă de el e o blasfemie. După sinuciderea Iocastei, Oedip se automutilează ca să ispășească crimele comise fără voie. La Sofocle, eroul își explică gestul prin neputința sa de a da ochii în Infern cu umbrele părinților lezați de el în timpul vieții sau de a înfrunta pe pământ privirile copiilor și ale concetățenilor : La Hades de-ajungeam, cum oare-aș fi putut/ În ochii tatii și-n a bietii maică-mi/ Să mă mai uit ? Căci împotrivă-le
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
sale criminale. Dreptatea se mută mereu din tabăra care săvârșește nelegiuirea în cea care o suferă, perpetuând vina din generație în generație până la stingerea familiei asupra căreia planează blestemul violenței (p. 89). Individul aleargă spre pierzanie, iar zeii restabilesc justiția lezată prin trufie nedreaptă și violență criminală, destinul omului căpătând sens în interferența cu planul divin (p. 89). În schimb, la Sofocle eroii sunt buni și nobili, ei neavând decât o vină minimă pentru nenorocirile abătute asupra lor (p. 89). Căile
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
puțin, ca să le reliefeze sensul secret, ci, dimpotrivă, le pronunțase cu atâta simplitate nevinovată și naivă, încât ai fi putut crede că în baladă existau tocmai literele respective și că așa erau tipărite în carte. Ceva greoi și neplăcut îl lezase parcă pe prinț. Lizaveta Prokofievna, firește, nu pricepu și nu remarcă nici substituirea literelor, nici aluzia. Generalul Ivan Feodorovici remarcă doar că se recitau niște versuri. Dintre ceilalți ascultători foarte mulți înțeleseră și fură surprinși și de îndrăzneala ieșirii, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
-i bine deloc“. Dându-i parcă în treacăt această veste (care pentru prinț era extrem de importantă), fratele și sora se retraseră. Despre afacerea cu „fiul lui Pavlișcev“, Ganea nu suflase o vorbă, poate dintr-o falsă modestie, poate „ca să nu lezeze sentimentele prințului“, dar prințul îi mulțumi totuși încă o dată pentru zelul depus în elucidarea problemei. Prințul era bucuros că fusese lăsat, în sfârșit, singur; coborî de pe terasă, traversă strada și intră în parc; voia să plănuiască și să decidă încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
-l înțeleg. Ce mi s-a părut năucitor a fost comunicatul Bisericii Ortodoxe Române, în care aceasta își exprimă „solidaritatea cu comunitatea musulmană din România, în contextul apariției în limba română a cărții intitulate Versete satanice, și dezaprobă manifestările care lezează valorile spirituale și simbolurile religioase, indiferent de religia oficială pe care acestea le exprimă“. La o primă vedere, ecumenismul manifestat de B.O.R. e salutar. Respectul, subliniat oficial, față de valorile unei religii e îmbucurător și, realmente, n-am cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
Lăură era mai greu.. Îi reproșa multe acum Lăură: că e bărbat în toată regula și face greșelile unui adolescent, că e îndrăgostit lulea, că și-a pierdut capul pentru o „pipiță”, sugerându-i că s-ar putea să iasă „lezat” din relația această amoroasă. El nu zicea nimic, absolut nimic, de parcă ea era acum „șefa” care îl amenință furioasă că-l va trimite la cursurile de Conducere Preventivă, unde o trimisese el. Lăură nu s-a putut abține să nu
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
amuză. Pentru ideile care urmează, mi s-ar putea reproșa faptul că lucrez cu supoziții de tip speculativ. În definitiv, cei doi protagoniști ai dialogului nu au spus mai mult decât atât. Și ce este rău în asta? Cine este lezat? De ce este lezat? Voi încerca să răspund acestor întrebări, legitime de altfel. Eu nu pretind ca un realizator de emisiuni sau un candidat la alegerile locale să aibe multă cultură civică și politică. În definitiv, fiecare dintre ei poate să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
care urmează, mi s-ar putea reproșa faptul că lucrez cu supoziții de tip speculativ. În definitiv, cei doi protagoniști ai dialogului nu au spus mai mult decât atât. Și ce este rău în asta? Cine este lezat? De ce este lezat? Voi încerca să răspund acestor întrebări, legitime de altfel. Eu nu pretind ca un realizator de emisiuni sau un candidat la alegerile locale să aibe multă cultură civică și politică. În definitiv, fiecare dintre ei poate să lucreze cu experți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
patru cărți pe care le am acum în minte. Cele pe care le-am scris efectiv nu mă mai interesează. Dacă n-ar fi fost soarta, să zicem, atât de incomodă a Absenților, în care nu numai cartea a fost lezată, ci și eu însumi, nu m-ar mai interesa deloc. Uite, sunt douăzeci de ani de când a apărut, nu am recitit-o niciodată, nici măcar nu am răsfoit-o. Și nici una dintre cărțile pe care le-am publicat nu am recitit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
cînd mă gîndesc la asta, mai ales noaptea cînd rămîn singur... Mă trec fiorii cînd Îmi dau seama că pur și simplu a dispărut fără urme... Mi-era tare greu să spun ce am pe suflet... Nu-mi place să lezez reputația nimănui... — În meseria mea sînt obligat să păstrez secretele cu strictețe. De fapt, persoana cu pricinaă avea ceva de care nimeni nu știa... o pasiune ciudatăă se dădea În vînt după fotografii... cu femei goale. — Făcea colecție? — Nu, le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Voiculescu avea necazurile sale. Fusese chemat de regele Carol și rugat să primească el postul rămas liber. Vodă nu putea fi contrazis, refuzat în intenții sau hotărâri, iar prietenul lui Maniu a trebuit să accepte noua funcție. Suficient ca Maniu, lezat în interese dar și în orgoliu, nici să nu-l mai salute. În cele din urmă, edificat, Maniu și-a reluat vizitele în casa din strada dr Staicovici, în măsură să-și amintească cu venerație mai târziu despre cum muncea
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
atent lichidul ce se învârtea între pereții de porțelan. Era pentru prima oară când mama spunea ceva, așa, cu glas tare, ca și cum ar fi fost stăpână în casă. De obicei hotărârile ei erau secrete și avea mereu grijă să nu lezeze voia nimănui, se strecura hoțește printre ei, plănuia pe ascuns și când reușea să-și ducă la bun sfârșit gândul, deși părea că se bucură cu toată ființa era de fapt atâta umilință în izbânda ei ascunsă! Carmina își unse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
acriu ce ieșea din interioarele lui și stătea cu maxilarele încleștate, respira din sărăcie, regreta profund că opiniile lor coincid, se gândea dacă nu cumva din lașitate refuză să-l aprobe pe Alexe, dacă nu cumva se simte și ea lezată în niște drepturi pe care și le alocă fără nici un merit, dacă nu-și corcolește niște orgolii fără de sens. Uneori își aducea aminte cu jind de pacea acelui trio, Alexe, Nina, Marga. Începea să se îndoiască serios de justețea atitudinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
a bunurilor comune. Astfel, un act de vânzare-cumpărare are puterea de a produce o serie de externalități negative asupra celorlalți membri ai comunității: „Printr-un act de vânzare-cumpărare de ordin privat sunt înstrăinate drepturi care nu erau de ordin privat, lezându-i pe toți obștenii; aceștia își văd micșorate drepturile lor prin apariția unui nou competitor” (Stahl, 1998, vol. II, p. 236). Stahl discută comportamentul de tip „tragedia bunurilor comune” în contextul relațiilor din regimul proprietății devălmașe. Tragedia bunurilor comune derivă
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
al laicatului asupra clerului pleacă dinspre credincioși către Biserică, discursul critic cultural este îndreptat împotriva produselor culturale sau ale producătorilor lor și pleacă atât de la clerici, cât și de la laicat, de cei care, într-un fel sau altul, se simt lezați în credința sau demnitatea lăuntrică a crezului lor. Mi-a atras atenția, în această direcție, piesa de teatru a Alinei Mungiu Pippidi, intitulată Evangheliștii. Este unul dintre cele mai elocvente moduri de dezorientare și manipulare printr-un produs artistic, care
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
găsit ușa încuiată și cheia pusă sub o cârpă. Livia dispăruse, luîndu-și toate lucrurile. Se speriase, probabil. Nici n-am mai văzut-o vreodată. Sincer să fiu, n-am suferit din pricina plecării ei. Poate cel mult vanitatea mea a fost lezată. Dar a fost o rană superficială care s-a vindecat repede. Apoi am răsuflat ușurat. Nu eram apt să trăiesc în comun cu o femeie pe care n-o iubeam. Preferam să fiu singur ca un lup care se ține
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
găsesc destui care nu au ceva mai bun de făcut decât să lovească în valorile națiunii din care fac parte, sau din care au făcut parte cândva. Așa i s-au adus și profesorului Ioan Alexa josnice acuzații, care îl lezau nu doar pe el, ci întregul neam românesc. Cei care au fabricat mincinoasele acuzații și au organizat o campanie de presă împotriva domniei-sale, întunecându-i ultimele luni și scurtându-i firul vieții, merită tot disprețul. Avem datoria, ca români, să
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Problema apocrifelor” este strict legată de „problema canonului” creștin și apare în a doua jumătate a secolului al II-lea, mai ales în Adversus haereses, importantul tratat al lui Irineu 71. Cu riscul de a luxa prejudecăți și de a leza comodități, voi spune că afirmația „creștinismul este o religie a Cărții” nu are decât o vagă justificare. Creștinismul poate fi definit mai degrabă ca o religie a Cărților, nu a Cărții. Dar, înainte de orice, creștinismul este religia lui Isus Cristos
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
avem un judecător care este consul la Shanghai. Înțeleg că reprezintă statul român, dar acel judecător blochează un loc în schema unei instanțe, un loc care nu poate fi ocupat. Spuneam că sunt decizii care uneori frizează sfidarea legii sau lezează bunul-simț. Din păcate, n-am reușit să avem o masă omogenă în CSM. Din fericire, a trecut o decizie importantă prin CSM, care a arătat dorința noastră de-a schimba lucrurile, aceea cu pensia de serviciu: nu e normal ca
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]