14,092 matches
-
bar și mai ia un rând pentru toți. La zece, cameramanul începe să caște. ― Al naibii decalaj orar, spune el, frecându-se la ochi. Eu am plecat. ― Cum a rămas? îl întreabă Simon pe Ben. Mai vrei să mergi în localul ăla al lui Schwarzenegger? ― Nu prea cred, spune Ben, care s-a molipsit de la căscatul cameramanului. Cred că și eu mă pregătesc să merg la culcare. ― Ei, haide, Ben, îi spune Simon. Nu mă poți lăsa tocmai acum. ― Bine, spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
suferit o scădere enormă în veniturile lor"727. De altfel, din lipsă de fonduri, "mai multe lucrări începute au rămas să se termine în anul viitor"728. Cele mai mari dificultăți erau întâmpinate în "ce privesce lucrările comunilor rurale (...) școli, localuri de primării și biserici"729. Într-unul dintre paragrafele sale raportul înaintat de către prefectul județului Tulcea membrilor consiliului județean făcea referire și la desfășurarea alegerilor comunale în județ. Astfel, "în toamna anului trecut făcându-se alegerile comunale am căutat să
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și dă un mijloc onorabil de existență celor cari au slujit țărei"732. De asemenea, redacția săptămânalului "Dunărea de Jos" din Tulcea remarca faptul că "în județul Tulcea fiecare comună are școala ei construită din nou în condițiuni higienice, are localul ei de primărie asemenea nou, frumos și higienic, putând oferi adăpost călătorului trudit în două odăi așa-numite de musafiri, curate și bine mobilate"733. În privința bugetelor de venituri și cheltuieli ale localităților din județul Tulcea raportul preciza că "în ce privește
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
conduși și inițiați naturalmente de notarii comunelor"738. Astfel, prefectul județului Tulcea preciza că s-au "luat măsuri ca alegerea și numirea notarilor să se facă în persoana unor oameni întregi și capabili cărora li se oferă destule avantaje precum: local pentru el și familia lui, iluminatul și lemne pe lângă un salariu ce variază între 80 și 120 lei"739. În continuarea raportului sunt prezentate o serie de atribuții ce le reveneau primarilor prin lege. Astfel, "primarii comunelor pe lângă multele și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ordin secundar, neglijeadă sau paralidadă câte o dată cele mai vitale interese ale comunei"744. Referindu-se la situația școlilor din județ, raportul menționa că "mai toate comunele rurale, după cum am avut onoarea a vă espune în situațiunea anului trecut, au localuri proprii construite pentru școală și primării, (...) în condițiuni hygienice care nu lasă nimic de dorit"745. În privința construcției unor sedii de primării, raportul menționa faptul că "au mai rămas puține comuni precum Tocsof și Nalbant din plasa Babadagh, cari au
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
școală și primării, (...) în condițiuni hygienice care nu lasă nimic de dorit"745. În privința construcției unor sedii de primării, raportul menționa faptul că "au mai rămas puține comuni precum Tocsof și Nalbant din plasa Babadagh, cari au început deja construirea localurilor de primării, dar a căror lucrare s-a suspendat din causa lipsei de fonduri"746. Totodată era prezentată și situația din comunele "Slava Rusească și Alibeichioi din aceiași plasă care sunt dispuse a începe în primăvara viitoare construirea unor asemenea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de primării, dar a căror lucrare s-a suspendat din causa lipsei de fonduri"746. Totodată era prezentată și situația din comunele "Slava Rusească și Alibeichioi din aceiași plasă care sunt dispuse a începe în primăvara viitoare construirea unor asemenea localuri (...) comuna Cârjelari, din plasa Măcin, are localul deja început; comuna Cerna (...) urmează a-l construi în anul viitor"747. Într-o situație specială se afla comuna Pisica, în cazul căreia ministerul Domeniilor a decis strămutarea "din causa inundațiilor periodice la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a suspendat din causa lipsei de fonduri"746. Totodată era prezentată și situația din comunele "Slava Rusească și Alibeichioi din aceiași plasă care sunt dispuse a începe în primăvara viitoare construirea unor asemenea localuri (...) comuna Cârjelari, din plasa Măcin, are localul deja început; comuna Cerna (...) urmează a-l construi în anul viitor"747. Într-o situație specială se afla comuna Pisica, în cazul căreia ministerul Domeniilor a decis strămutarea "din causa inundațiilor periodice la care este supusă"748. Raportul menționa faptul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
747. Într-o situație specială se afla comuna Pisica, în cazul căreia ministerul Domeniilor a decis strămutarea "din causa inundațiilor periodice la care este supusă"748. Raportul menționa faptul că "în plasa Tulcea, numai comunele Câșla și Sarinasuf n-au localuri noi" pentru primării. În cuprinsul raportului era prezentată și situația orașului Tulcea. Astfel, se preciza că "în orașul Tulcea s-a construit din nou un abatoriu în marginea orașului despre răsărit"749. În acest context, erau prezentate o serie de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Doamna și s-a construit din nou șosele pe stradele Cimitirului și Plugarului pe întindere totală de 7 940 metri pătrați"753. Raportul menționa faptul că "s-a mai făcut alinierea câtor-va strade" și au fost realizate "reparațiuni la localurile proprietate a comunei, precum și la școalele de băeți și fete"754. În cuprinsul raportului, prefectul județului Tulcea adresa mulțumiri consiliului comunal al orașului Tulcea, care a avut inițiativa amenajării parcului din fața sediului prefecturii. Prefectul menționa faptul că această inițiativă oferea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
precum și la școalele de băeți și fete"754. În cuprinsul raportului, prefectul județului Tulcea adresa mulțumiri consiliului comunal al orașului Tulcea, care a avut inițiativa amenajării parcului din fața sediului prefecturii. Prefectul menționa faptul că această inițiativă oferea locuitorilor orașului "un local de distracțiune, de care până acum au fost lipsiți cu desăvârșire"755. Tocmai de aceea, lipsa unui astfel de parc era catalogată drept "o adevărată deridere (...) pentru populațiunea orașului care numeră peste 15 000 suflete și care a contribuit totdeauna
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
764. Pe lângă cele două biserici existente se dorea deschiderea unui al treilea spital în orașul Măcin. În acest sens, prefectul județului Tulcea afirma că "spitalul proiectat a se înființa în orașul Măcin (...) nu s-a deschis până acum fiind că localul cumpărat pentru acest scop, deși propriu destinațiunei are necesitate de reparațiuni care a rămas a se face în primăvara anului viitor"765. Dificultăți deosebite întâmpina serviciul sanitar în plasa Sulina unde, "cu toată bunăvoința d-lui Doctor de plasă, în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1888 de către statul român și avea un învățător și 40 de elevi. În satul Baș-Punar exista o școală mixtă fondată de către locuitori în anul 1893. De asemenea, în satul Slava Cercheză existau două școli, în anul 1894 fiind construit un local nou pentru una dintre ele. În anul 1897 a fost construit în satul Slava Rusă un sediu pentru primăria comunei. La sfârșitul secolului al XIX-lea, populația comunei Slava Rusă era de 2 487 de locuitori, din care: 1 303
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
case, 8 bordeie, 6 prăvălii, 21 de mori și 51 de fântâni 960. Conform raportului înaintat de către administratorul plasei Sulina către prefectul județului Tulcea în anul 1880, orașul Chilia "posedă școli primare de băeți și fete și sunt înființate doue localuri de școli în foarte bune condițiuni"961. Urmare a profesionalismului și dăruirii dovedite de către învățătorul școlii primare de băieți din Chilia Veche "și după mijlocirea primăriei și cererea cetățenilor", administratorul plășii Sulina a "intervenit a se publica prin Monitorul Oficial
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
printr-o adresă datată 31 august 1880, administratorul Ștefan Sturdza solicita Direcțiunei Generale a Telegrafelor și Poștelor "a se stabili o linie telegrafică la Chilia Veche"963. În acest sens, "pentru stabilirea acestei linii, cetățenii urbei Chilia Veche au oferit localul, mobilierul și lucrul gratis"964. În scopul instalării liniei de telegraf "s-a stabilit comunicație pe uscat de la Sulina la Chilia, s-au făcut podețele necesarii, rămâne numai a se îngropa stâlpii și așeza firul telegrafic, și încă în toamna
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
avea câte un preot și un cântăreț. De asemenea, în comună au fost înființate două școli, câte una în fiecare din cele două sate. Școala din satul Ostrov a fost înființată în anul 1884 și avea un învățător, precum și un local propriu. În schimb, școala din satul Aigâr-Ahmet nu avea un local propriu, funcționând într-o clădire închiriată 1121. La cumpăna secolelor XIX-XX, populația comunei era de 1 619 locuitori, din care 1 478 erau români 1122. Alături de români, în comuna
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
au fost înființate două școli, câte una în fiecare din cele două sate. Școala din satul Ostrov a fost înființată în anul 1884 și avea un învățător, precum și un local propriu. În schimb, școala din satul Aigâr-Ahmet nu avea un local propriu, funcționând într-o clădire închiriată 1121. La cumpăna secolelor XIX-XX, populația comunei era de 1 619 locuitori, din care 1 478 erau români 1122. Alături de români, în comuna Ostrov locuiau: 115 turci, 14 tătari, 5 evrei, 4 greci și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
care "au edificiele gata, grație bunăvoinței lăudabile a locuitorilor lor și a stăruințelor meritorii a administratorului plășii"1267. În plasa Hârșova "edificiele de primărie sunt nuoi și în bună stare la: Topolog, Urumbei, Ostrov, Gârliciu, Gropa Ciobanului, Saraiu, Topalu. Frumosele localuri din: Gârliciu, Gropa Ciobanului, Saraiu, Topalu s-au construit anul trecut" fiind "construcțiuni ce pot servi de model veri în ce comună rurală"1268. În plasa Medgidia "comuna ce are cel mai mare venit este Rasova". Bugetul acestei comunea avea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
lei" din care o mare parte au fost alocați pentru construcția sediului primăriei, iar o alta a fost destinată "locuitorilor din Vlahkioi pentru terminarea edificiului de școlă"1269. De asemenea, în plasa Mangalia, o atenție deosebită era acordată finalizării construcției "localurilor de primărie" a căror construcție începuse în cursul anului 1880. Plasa Silistra Nouă fiind "cea mai populată și mai avută a județului Constanța are și comunele rurale cele mai populate și mai avute"1270. În aceste condiții, pe lângă "cheltuielile pentru
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
până astă-di (...) în comune române și anume la: Uurmbei, Ostrov, Dăeni, Gârliciu, Saraiu, Gropa Ciobanului, Hârșova, Topal (plasa Hârșova), Seimenii Mari, Seimenii Mici, Cochirleni, Rasova (plasa Megidie), Mârleanu, Beilic, Oltina, Satu Nou, Bugeac, Ostrov, Coslugea (plasa Silistra Nouă)"1287. Noile localuri de școală "sunt solide, frumose, încăpătore, corespundând în total necesităților școlei"1288. În aceste condiții, școlile din Ostrov, Beilic și Dăieni "pot servi de model în veri-care comună rurală a țărei", iar cele din comunele: Bugeac, Coslugea, Satul Nou, Seimenii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pot servi de model în veri-care comună rurală a țărei", iar cele din comunele: Bugeac, Coslugea, Satul Nou, Seimenii Mici, Gârliciu și Ostrov, din plasa Hârșova, "se pot număra între cele mai bune edificii școlare rurale"1289. De asemenea, existau "localuri bune pentru școle" la Cuzgun, Caranlâk și Topolog. În satele Caranlâk și Topolog "locuitorii români (...) așteptă învățătorii ce le-am promis și am cerut Onor Minister al Instrucțiunei să le numescă"1290. În localitățile Aliman și Gârlița din plasa Silistra
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
În orașele Hârșova și Mangalia existau câte două școli, o școală de băieți și una de fete. În orașul Ostrov, în "edificiul terminat anul trecut" funcționa și școala de băieți și cea de fete1292. În orașul Constanța exista "numai un local pentru școla de băeți; școlei de fete și se închiriază o casă particulară"1293. În schimb, în orașele Medgidia și Cernavodă "n-aveau nici un edificiu școlar"1294. Cu toate acestea, lipsurile "simțitoare" de la Cernavodă, Medgidia și Constanța urmau a dispărea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de școlarizare, Mihail Kogălniceanu afirma că "e mai bine să avem școale chiar în bordee, decât să amânăm înființarea școalelor până când vom avea palate"1509. De altfel, în Dobrogea, multe dintre școlile înființate începând cu anul 1879 nu aveau un local unde să funcționeze în mod permanent. Cu toate acestea, mai întâi au început să funcționeze și, ulterior, cu sprijinul localnicilor și al statului, au fost construite clădiri noi pentru aceste școli. Revenind la chestiunea regimului excepțional existent în Dobrogea, trebuie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în atenția presei locale. În aceste condiții, la 11 ianuarie 1892, apărea în cotidianul central Adevărul un articol intitulat "Administrația Dobrogei", în cuprinsul acestuia fiind criticate carențele sistemului administrativ existent în Dobrogea 1666. Referindu-se la acest articol, redacția săptămânalului local Constanța aprecia că acesta "zugrăvește cu culori destul de negre, dar (...) adevărate starea mizerabilă în care ne aflăm aci din punct de vedere național și economic"1667. În cuprinsul articolului redactorii ziarului Constanța afirmau că "noi care înființând acest ziar ne-
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
comunităților greacă și bulgară din orașul Constanța, comunități care "și-au construit anul trecut cu propriile lor mijloace (...) școli cu două caturi, pe când noi Românii, după o stăpânire de 14 ani, cu cârmuitori și primari Români, nu avem destinat pentru local de școală decât o infectă clădire, moștenită și aceea de la turci"1672. Săptămânalul Constanța a apărut, cu unele întreruperi, în perioada 19 decembrie 1891-7 martie 1904. Aceasta era cea mai importantă publicație din orașul Constanța, paginile sale constituind "un material
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]