547,468 matches
-
unui personaj din recenta Alee a Soarelui a est-germanului Thomas Brussig, avea mania, pe vremea cealaltă, a petițiilor („Ia să scriu eu niște memorii. Poate se schimbă ceva.”), numai că de semnat le semna cu alte nume - nu inventate, ci luate din cartea de telefon, cu tot cu adresă. Clasic erou de istorie orală, Lupașcu își construiește o imagine glorioasă despre sine, de luptător din interior împotriva nedreptăților sistemului, într-o străvezie strategie valorizatoare, plină însă de extrem de interesante indicii despre lumea sa
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
își construiește o imagine glorioasă despre sine, de luptător din interior împotriva nedreptăților sistemului, într-o străvezie strategie valorizatoare, plină însă de extrem de interesante indicii despre lumea sa (cea de dincolo de cuvinte). Indicii prezente de altfel în mai toate interviurile luate de Marina Spalas, în proiectul său (probabil mai amplu) de reconstituire a unei lumi acum dispărute, în coordonatele sale esențiale și atît de minunat relative. Zoltán Rostás, Sală luminoasă. Primii monografiști ai Școlii gustiene, București, Ed. Paideia, 2003. 394 pag
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
și tragic, al promiscuității social-politice. Când oamenii nu mai dau doi bani pe propria lor viață, când muncitori și țărani (care „au salvat”, nu-i așa, încă o dată patria) înțeleg să-și comunice gândurile exhibându-și posteriorul, înseamnă c-am luat-o razna de tot. Marea problemă a năstăsioților nu e, însă, poporul. Și-au dat și ei seama că vehementele campanii de la televizor, plus gudurarea populistă, sunt arme imbatabile în procesul dresurii politice început chiar din primele zile de după executarea
România: andrisant necunoscut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13393_a_14718]
-
Culmea este că există și scriitori cu bibliografia adusă la zi, așa încît nu se poate vorbi despre o regulă strictă (și necesară) precum cea folosită de autorii Dicționarului Scriitorilor Români, care și-au impus ca termen limită al cărților luate în considerare anul editorial 1989. Ioan Holban amintește sau discută despre cărți publicate de Mircea A. Diaconu în 2000 și chiar 2002, Cornel Ungureanu în 2002, Grigore Ilisei în 2001, Mircea Ghițulescu în 2000, sau Vasile Popovici în 1997, în vreme ce
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
Negruzzi, Alexandru Lăpușneanu. Or, această capodoperă a prozei scurte românești lipsește din Dicționarul de opere. Altă absență de marcă este romanul lui Camil Petrescu Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război. Nici dramaturgia lui Camil Petrescu nu a fost luată în seamă de autorii Dicționarului. Nu-mi pot explica nici faptul că în această lucrare în care găsești vrute și nevrute nu găsești vreun rînd despre balada lui Ștefan Augustin Doinaș, Mistrețul cu colți de argint. O regulă a jocului neenunțată ca
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
bucuram cu mândrie patriotică, și responsabilă simțire daco-ereditară, privind-o prin sticla MegaVizion-ului pe distinsa Doamnă Puwak anunțând că am realizat planul la anticorupție. Iacă-tă, mi-am zis, că Doamna Emma vine la fix să ne felicite, să mai ia vo două-trei notițe și să ne facă un raport de țară pentru cinci noiembrie, ce n-a văzut Strasbourgul, Prodi și Dămăroaia. Că tocma zice prietenul meu Haralampy (cu care văd telejurnalele): - Mă! Privatizări am făcut? Făcut; disponibilizați, avem câtă
„Anathema, sit!” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13390_a_14715]
-
că trebuia să declare Guvernul calamitate pentru căldura din toiul verii?! Doamne ferește! Cine-a mai auzit de-așa nebunie? Păi, n-a stabilit Domnul Băsescu la Tv că iarna nu-i ca vara și invers? Eu cred că țărănimea patriei ia halucinogene, dacă medicamentele compensate se dau pe sub mână de trei ori, învârtiți-le feciori! - Ce faci, frate? îl întreb. Te bagi în Etno? Precis că iar ai tras o ambrozie de Bistrița... Nu mă aude. Continuă: - ... Ia uite la piele-ososul
„Anathema, sit!” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13390_a_14715]
-
confunda postul de radio cu pricina cu altul, numit Radio Cluj. Cronicarul își cere iertare pentru confuzie, dar continuă să nu înțeleagă de ce sînt dnii Laszlo și Pecican atît de supărați pe România literară. Dl Grigurcu, colaboratorul nostru permanent, ne ia cu jumătate de gură apărarea. Din nefericire, nu le spune în replică prietenilor săi ce trebuie spus. Am obiectat la intervenția anterioară a colegilor noștri în care afirmau că RL e o revistă liberal-țărănistă. Am obiectat cu delicatețe. Acum ne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
care are trei urechi și doar un sfert de creier, se face un caiet de sarcini special în care participanții la licitație trebuie să aibă toți trei urechi și o bucățică de creier. O minte strălucită de la JURNALUL NAȚIONAL o ia împotriva curentului economiei de piață și le explică românilor ce dezastru ar fi fost în această iarnă dacă am fi avut o economie de piață. Cu alte cuvinte, în loc să ne luăm după cei care acuză guvernul pentru acest insucces, ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
de creier. O minte strălucită de la JURNALUL NAȚIONAL o ia împotriva curentului economiei de piață și le explică românilor ce dezastru ar fi fost în această iarnă dacă am fi avut o economie de piață. Cu alte cuvinte, în loc să ne luăm după cei care acuză guvernul pentru acest insucces, ar trebui să-i mulțumim din inimă dlui Năstase că ne scoate din iarnă. Rar i-a fost dat Cronicarului să citească asemenea inepții doct formulate, potrivit principiului așezării carului înaintea boilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
har! Dar vînt cald de vest, cum vine, Ploi de flori așterne iar. Să mă bucur de verdeață, Că ea umbră-ntîi mi-a dat? Brusc furtuna o și-nhață, Toamna, cînd s-a clătinat. De vrei fructe de pe cracă, Partea ia-ți cît mai curînd! Unele stau să se coacă, Altele în germen sînt; Ploaia văii tale-afunde îi dă alte noi splendori, în același rîu și unde Nu înoți de două ori. Chiar și tu! Tot ce, de stîncă, îți sta
Poezii de Johann Wolfgang Goethe by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/12014_a_13339]
-
de giulgiuri. Picioare ezită, sar coapse acum Și toți în mișcări se încurcă; Și zăngăne, zuruie-apoi, ca și cum Bat lemne în ritm de mazurcă. Pe paznic ridicoli acum îl cuprind Și-un hîtru-i șoptește-n urechi, ispitind: ŤHai, du-te și ia un lințoliu!ť El, zis și făcut! și-ndărăt, după uși Sfințite, apoi se salvează. Și luna mai scaldă-n lumină și-acuși Un dans ce te vîră în groază. Dar unul dispare, și altul curînd, Pier astfel, cu toții-mbrăcați
Poezii de Johann Wolfgang Goethe by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/12014_a_13339]
-
permite reevaluarea celei din urmă. Rezistă Risipitorii, Marele singuratic sau chiar îndelung lăudatul Cel mai iubit dintre pământeni unui examen moral din perspectiva cititorului vindecat de comunism? Pentru a răspunde trebuie eliminate părțile erodate ideologic. Cu răbdare, George Geacăr o ia de la capăt, din anul de grație 1941 și trece prin sita unei lecturi radicale, (poate excesiv) critice dar, în mare parte, bine argumentate și oneste, povestirile, romanele, articolele și confesiunile "cu cântec" ale lui Preda. Nu întâmplător am făcut referire
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
societății socialiste". Lista acestor analize e foarte lungă. Intrusul, de pildă, supus unei radiografii postdecembriste, prezintă un "om nou" privat de dreptul la demnitate, la individualitate și la opțiune, pasiv și supus bunului-plac al partidului. Scriitorul nu numai că nu ia distanță față de realitatea romanescă sau față de personaje (când acestea sunt trâmbițe ale convingerilor comuniste), dar, observă dl Geacăr, gândește la nivelul acestora. În biografia lui Antonescu din Delirul s-ar putea citi un elogiu adus tinereții fantezist-revoluționare a dictatorului Ceaușescu
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
într-un capitol introdus ulterior în roman. Într-unul din articolele din Imposibila întoarcere Preda repetă, mecanic, tezele comunismului: "Lumea în care există inegalități pe glob nu e o lume dreaptă, pentru că majoritatea roadelor creșterii economice a țărilor capitaliste au luat drumul bogatului și o redistribuire rațională a bunurilor se impune". Maladia literaturii timpului său este evazionismul, scriitorul trebuie să rămână lipit de realitate (trecută sau prezentă) și să vehiculeze poncifele totalitarismului (spunem noi, acum. Preda ar fi zis "să insufle
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
numai pe jumătate, pentru că orice critică este fie dezavuată de vocea auctorială, fie edulcorată (personajul e nebun!). Și, oricum, "critica este, de multe ori, temporal defazată, vizează evenimente răcite și, de fapt, consumă noi comandamente ale activității politice". e și ia iluzorie, Marin Preda bate, de fapt, pasul pe loc, tăbăcind salteaua burdușită cu mesaje propagandistice a gândirii oficiale. Cât despre obiectivitate, nici nu poate fi vorba de așa ceva! Gurile rele ar spune, iarăși, ca de fiecare dată când e zgâlțâită
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
rhizoma narativă, captivant, de la intrarea în scenă până la răpirea aceluia de către seniorii terorii islamice, spre care își extinsese maladiva ambiție de putere. Fapt e că Grig Plagamat, după lovitura de palat din Marconia, părăsise craterul din Șipote (toposul din Batalioane...), luându-l cu sine nu numai pe vistiernicul Codru Furgoteiu, ci și comoara șipotenilor, convertită ulterior în dolari. întreprinzător, el cumpără câteva sute de kilometri de subterane (foste în proprietatea Gospodăriei de Partid), burdușite cu colecții de vinuri dar și de
Un roman cu cheie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12026_a_13351]
-
Fătu, prezentatoarea emisiunii "Dimineți cu cântec" de la Etno Tv, este, pentru mine, personificarea tonusului: e făinuță, zglobie, râde de se prăpădește când citește aiurea scrisorile primite la redacție, inventează nume de oameni și de localități, se bâlbâie fermecător și o ia de la capăt cu același inepuizabil șarm... Speriată de agresiunea lui Cronos, între două propoziții răspunde la telefon vreunei telespectatoare care dedică toate melodiile emisiunii celui mai scump și mai stufos arbore genealogic existent în țară, plus plecații pe alte meleaguri
Sonată tv pentru scumpiri, guvern și cimpoaie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12015_a_13340]
-
semnificativă. Prin urmare, păcat că prozatorii noștri nu au speculat, spre binele propriei opere, acest avantaj. "A scrie scurt înseamnă un efort de concentrare a expresiei și de concizie. Înseamnă a elimina ce nu este esențial, muncă extenuantă, și-așa, luând o groază de timp, nemaivorbind de greutatea însăși de a surprinde, săpând, rafinând, distilând esențialul râvnit", scria Constantin }oiu într-un articol din 1975 publicat chiar în "România literară", articol în care deplângea dezinteresul publicului pentru genul scurt deși, atrăgea
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
Mircea Mihăieș Nu sunt nici atât de pudibond încât să mă ia cu leșin și nici atât de ipocrit încât să fiu oripilat de spectacolul unor mistreți împușcați. Iar imaginea bieților iepurași "cu sânge pe botic", oricât ar fi de dramatică, pălește, pentru mine, în fața realității "aurolacilor" ce dorm în găurile de canal
Apa și țarcul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12018_a_13343]
-
din 2004 alcătuit nu de mult de revista CULTURA, se regăsesc alături Memoria ca zestre și romanul Băgău. Ce citește lumea, după ce se dă ea în vânt! Fenomenul ar trebui oare privit la rece, sau ca o fatalitate, cu detașare, luat ca un elan ce se va dezumfla de la sine, din plictiseală, prin exces și saturare? Și totuși, vorba rebelului optzecist Aurel Dumitrașcu, care e mort, săracu': " Dar câtă mutilare de aici!" Nimic surprinzător, apasă pe accelerație, în concluzie, d-na
Despre exercițiu by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12017_a_13342]
-
o cultură teologică sporindu-i aplecarea spre credință și deschiderea spre absolut. Tot aici am citit cu plăcere trei poeme ale unei eleve debutante din Botoșani, Alexandra Vatamanu, care a mai fost publicată în HYPERION și Convorbiri literare și a luat premii la concursurile de poezie la care a participat. Și tot în Dacia literară nr. 1/2005, continuă publicarea Scrisorilor către prieteni, ale regretatului Aurel Dumitrașcu. Aflăm că o carte a sa, proiectată pe la finele lui 1986, trebuia să se
Despre exercițiu by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12017_a_13342]
-
efectuat prin forța împrejurărilor, mai cu seamă de către cercetători născuți după decesul acesteia, tot mai puținii supraviețuitori au preferat să felieze o tematică aparent imposibil de cuprins în bloc. Este, însă, ceea ce a întreprins Iordan Chimet, pe albia cronologică și luând ca reper de civilizație capitala țării unde bătea și inima acesteia. Asta unde, pe atunci, Bucureștii erau, printre altele, salonul de primire al oaspeților, principala scenă publică pe care defilau starurile ceasului, unde se proiectau interesele prezentului și scenariul viitorului
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]
-
vine ușor să mă șteargă la cur. Dar ce pot să fac. Cînd femeia a fost ultima dată în cameră mi-a spus: Cineva ți-a trimis flori. Le-am aruncat imediat în găleata de gunoi. De ce nu le-ai luat acasă la tine? Pentru că era un fel de legătură cu groapa. Cine le-a adus? O femeie. Cînd mai vine femeia aia trimite-o la mine. Vreau să vorbesc cu ea. Nu știu cît timp a trecut de cînd nu
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
fost asta. O femeie a venit la mine și mi-a spus: E la fel ca înainte. Nu faci nimic pentru mine. Măcar dac-ai avea bani. Bani? în noptiera mea sînt bani. Ia-ți cît îți trebuie. - Femeia a luat banii din noptieră. Femeia a spus: Asta e tot? Vrei să mă tragi în piept? Dacă n-aș avea-o pe muscă, aș încheia socotelile. Femeia care nu mă rade spune: Nu trăim decît o singură dată. Trebuie să mă
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]