3,158 matches
-
tergiversările interioare. În sfârșit, balansoarul poate confirma natura regresivă a elementelor onirice, deoarece este legat de copilărie. Ca atare, indică reactualizarea unei situații mai vechi, poate chiar o întoarcere la primii ani ai vieții. Minge, balon Deși este un element ludic sau sportiv, în expresiile populare, ca și în inconștientul colectiv mingea este asociată cu puterea, cu decizia, cu alegerea și responsabilitatea. Mai multe expresii o confirmă: «a avea mingea în teren», «a fi la balon», «a da mingea la fileu
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
conduce viața și deci ca un acces la autonomie. Cel ce visează este gata să se descurce singur, să rupă lanțurile, să preia și să își asume anumite responsabilități. Cărți și tarot Cărțile de joc au în vis o semnificație ludică sau divinatorie. În ambele cazuri, mai ales în cazul persoanelor puternic marcate de o educație religioasă, pot să pună accentul pe devierea conduitei personale. Jocul și practica divinatorie sunt condamnate în textele sfinte și considerate activități eretice și nelegiuite. Altfel
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
strânsă relație între forma și conținutul mijloacelor de bază iar regulile (legile) după care se conduc să fie în acord cu structurile sistemului de educație fizică și sport. Tipuri de activități motrice (corporale) (după M. Epuran, 2005, p. 8-9): * activități ludice (de joc) aparțin în general vârstelor copilăriei, presupunând diferite jocuri cu importante funcții formative și psiho-sociale. * activități gimnice - orientate spre dezvoltarea armonioasă a organismului (ex. gimnastica de bază, joggingul etc.). * activități agonistice - cu caracter competitiv. Sunt specifice sporturilor și au
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
activități motrice (Epuran, 2005, p. 8-9), diferențiate în funcție de scopurile urmărite și modul lor de organizare. Dintre acestea, distingem câteva care cunosc o răspândire mai mare, fiind practicate de un număr mai mare de oameni, și anume: activitățile gimnice jocurile - (activitățile ludice) activitățile sportive (agonistice) turismul 7.1. Activitățile gimnice Considerații generale Gimnastica presupune un sistem de exerciții fizice naturale și construite, aplicat analitic sau global, care ține cont de particularitățile aparatului locomotor, dar și de considerente igienice, fiziologice etc., urmărind în
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
vedere al formei, constatăm în gimnastică prezența unor forme ale mișcărilor create special în scopuri pedagogice, menite să contribuie la influențarea diferențiată a organismului, creșterea treptată a gradului de dificultate, adaptarea la unele necesități de moment etc. 7.2. Activitățile ludice (jocurile) Caracterizare generală În sensul cel mai general, jocul presupune o concentrare de acțiuni, stări și trăiri sufletești în scopul de a reflecta și transforma în plan imaginar realitatea, participanții acționând în conformitate cu un sistem de reguli prestabilite. Jocul poate fi
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
iar pe ai săi îi recomandă către Delavrancea ca fiind microbi, în intimidate adresîndu-li-se cu vocativul Cușilor! În contactul verbal cu persoanele, Caragiale s-a manifestat în postura de homo ludens dovedind în majoritatea cazurilor talent, intuiție, ironie prietenească, spirit ludic; în ceea ce privește numele pe care le-a încredințat propriilor personaje, a demonstrat, cu puține excepții, geniu artistic: personajele sale fac concurență stării civile și pentru că sînt purtătoarele unor nume cu puternic efect caracterizator și cu rol de etichetă de recomandare a
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Mead, E. Goffman) și sugerează o tehnică de investigație și un mod de explicare. Teatralitatea traduce o matrice etnică franceză și genurială feminină 150. La prima vedere, s-ar părea că seriosul secol al XIX-lea este puțin predispus spre ludic [v.Huizinga, p.284; Mureșanu-Ionescu, Le "stupide" XIXe siècle. Un "cas" pour l'esthétique de la réception, 2000]. Pariziana sare din această schemă, impunându-se pe scena pariziana. Viziunea lumii că teatru permite să pătrundem în ceea ce este latent, ascuns dincolo de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cadrarea scenei, temporalitatea legată, mișcarea spațială. Interpretarea românului realist/naturalist că teatru duce la lectură textului că "text al spectacolului". Fiecare scenă romanesca miniaturizează în felul său teatrul existenței în care Pariziana își trăiește propriul eu că spectacol prin construcții ludice de sine. Am incercat sa intelegem modurile în care sinele individual prezintă în diferite spații închise/deschise, ocupații ritualizate/libertine prin delimitarea scenelor mondene/private/intime. 3) Spectacolul personajului Viața că teatru și lumea că scena sunt clișee cu vechime
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cele desfășurate în spațiile publice. Expusă vederii noastre și a altora, reprezentarea devine spectacol. Titlurile celebre Divină Comedie și La Comédie humaine ne reamintesc despre faptul că, în universul social, fiecare individ este în reprezentare 154. Principiile estetice ale culturii ludice au fost dezvoltate cu predilecție în timpurile moderne în tradiția germană, predispusa la visare, abstractizare, romantism, mai ales la Schiller, Wagner, Nietzsche, Hesse. Secolul XX face din ludic un principiu general al culturii. Pe la sfârșitul anilor '30 apar lucrări fundamentale
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
universul social, fiecare individ este în reprezentare 154. Principiile estetice ale culturii ludice au fost dezvoltate cu predilecție în timpurile moderne în tradiția germană, predispusa la visare, abstractizare, romantism, mai ales la Schiller, Wagner, Nietzsche, Hesse. Secolul XX face din ludic un principiu general al culturii. Pe la sfârșitul anilor '30 apar lucrări fundamentale în domeniu: cea a lui J.Huizinga, pentru care orice cultură are un aspect ludic, deoarece este impulsionata de simțul libertății, și cea a lui M.Bahtin, pentru
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
abstractizare, romantism, mai ales la Schiller, Wagner, Nietzsche, Hesse. Secolul XX face din ludic un principiu general al culturii. Pe la sfârșitul anilor '30 apar lucrări fundamentale în domeniu: cea a lui J.Huizinga, pentru care orice cultură are un aspect ludic, deoarece este impulsionata de simțul libertății, și cea a lui M.Bahtin, pentru care acest aspect ține mai mult de cultura populară. În jumătatea a doua a secolului XX, aspectul ludic nimerește tot mai mult în vizorul teoreticienilor culturii, cum
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
J.Huizinga, pentru care orice cultură are un aspect ludic, deoarece este impulsionata de simțul libertății, și cea a lui M.Bahtin, pentru care acest aspect ține mai mult de cultura populară. În jumătatea a doua a secolului XX, aspectul ludic nimerește tot mai mult în vizorul teoreticienilor culturii, cum ar fi O.Blonow, E.Fink, R.Callois, G.Debord ș.a. Conform cercetărilor unor sociologi de vază că E. Goffman, P.Linton ș.a., comportamentul omului în societate trebuie să fie considerat
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
teoria postmodernista a simulacrelor. Ea personifica triumful esteticii asupra eticii, o estetică a aparentei și a surprizei, prin recurs la efectul spectacularului și imprevizibilului. Pariziana anunță anumite trăsături postmoderniste, cum ar fi: integrarea în cultura spectacolului, bazată pe improvizare, dimensiunea ludica a fanteziei, indeterminarea, spontaneitatea, triumful esteticii asupra eticii, accelerarea stilului de viață și al activității etc. Cu veleități de independență și de alegere liberă, voluntară și doritoare de dominație, femeia pariziana o prefigurează pe urmașa să de astăzi. Vom constata
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
realizare; - parasuicid; - individual sau colectiv; 3. criteriul clinic: - suicid patologic; - suicid fără antecedente psihiatrice; 4. criteriul posturii psihice față de suicid: suicid adevărat; suicid fals sau exhibiționist; suicid real și de șantaj; 5. criteriul determinismului motivațional: - suicid escapist; suicid altruist; suicid ludic; 6. criteriul evaluării sociale: suicid legitim; suicid ilegitim; - suicid instituțional; 7. criteriul liberului arbitru față de suicid: - suicid activ; - suicid pasiv; - suicid autonom; suicid patologic și deliberat; suicid indus; suicid solitar și indus; 8. criteriul tulburării acute de conștiință: suicid impulsiv
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
sub ceaușism și tribuna „noii direcții noi în cultura română”, Observator cultural gândit și condus de Ion Bogdan Lefter, mi-au părut prea marcate de idiosincrazii personale și prea eterogene pentru a putea fi formulate analitic ori subsumate unui program. Ludica Dilema, inițiată sub semnul „extremismului de centru” (ca să preiau titlul rubricii lui Radu Cosașu, potrivit pentru întreaga publicație), a fost multă vreme blocată în acel spirit, deși atingea adesea cu inteligență și talent chestiuni publice preocupante, dar nu întotdeauna suficient
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a preopinenților (care nu puteau totuși reface în câțiva ani, „arzând etapele”, traseele unor discuții occidentale de câteva decenii) au conferit disputelor ideologice din sfera publică un aer suplimentar de irealitate, de inadecvare la problematica presantă a României, de gratuitate ludică (fără a exclude însă campaniile vitriolante de „demascare”). Radicalismul multor luări de poziție este, pe de altă parte, tipic culturilor afectate de perioade lungi de izolare și suspendare a exercițiului gândirii libere: „tenorii” aflați în competiție tind să adopte adesea
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
2000), la origine teză de doctorat, sunt analizate pertinent trăsăturile specifice ale liricii optzeciste. SCRIERI: Mișcare browniană, Chișinău, 1993; Personajul din poezie, Chișinău, 1997; Poezia generației ’80, Chișinău, 2000; Cvartet pentru o voce și toate cuvintele, Chișinău, 2001; Eratokritikon. Eseu ludic, Iași, 2001. Ediții: Literatura din Basarabia în secolul al XX-lea. Poezie, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Mircea A. Diaconu, Poeți din Basarabia, CL, 1997, 9; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 251-252. M.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287763_a_289092]
-
exagerez, nu oferă o mostră de iconoclastie lingvistică, ci o paletă variată de modalități poetice, un imaginar bogat; tonalitatea, domoală, este egală și se recunoaște în ea o voce postmodernă: detașată față de ea însăși și față de actul poetic, cu moderație ludică și ironică, mai totdeauna ambiguă. Dacă tehnica - recompunerea imaginii realului din fragmente disparate - nu aduce noutăți în planul structurii, poemele se disting prin naturalețe, prin firescul lor. Surprinde trecerea dintr-un registru în altul, de la jocurile de limbaj la imaginea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
precise, realiste, dozând, cu atenție, resursele de tot felul - umane, temporale, procedurale, materiale - constituind o alternativă viabilă la parcurgerea conținuturilor prevăzute de curriculum-ul școlar, prin lecții. Proiectul a fost gândit din perspectiva abordării interdisciplinare a activităților, vizând și caracterul ludic, dimensiuni ale învățării care dezvoltă competența de comunicare a elevilor. Programul s-a axat pe exerciții de îmbogățire a vocabularului, pe abordarea textului literar prin exerciții creative, pe elaborarea unor compoziții proprii, structurate, dar, mai ales, libere, cu pronunțat caracter
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]
-
prin subiectele propuse, pentru antrenarea potențialului creator al fiecăruia dintre ei. Beneficiind de experiența mai multor învățători, elevii au format, practic, noi colective, grupe de 30 de elevi, provenind din clase și școli diferite. Subiectele au fost gândite din perspectivă ludică și interdisciplinară, desfășurându-se multe activități pe baza unei teme integratoare, abordându-se integrat informații aparținând unor domenii diferite. Disciplinele de învățământ între care s-au realizat multiple conexiuni au fost: Limba și literatura română, Literatura pentru copii (opțional), Ed.
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]
-
clădire nouă, monumentală - dacă nu de-a dreptul gigantică față de modestia surselor, cum este cazul Primăriei Bucureștilor a lui Petre Antonescu sau al clădirii actualului Muzeu al Țăranului Român a arh.Ghika-Budești. Va fi chiar cu putință să inventezi, mixând ludic (dar fără pic de ironie) ceea ce este propriu/specific cu ceea ce este impropriu/străin acolo unde tradiția nu te ajută, ca în cazul cupolei de catedrală ortodoxă, reprodusă poate după Pantheonul parizian la Cluj. Prin urmare, campania de "românizare" a
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
trebuit restaurat, dar unde? - în Parcul Carol din București, iar aici transformat într-un Monument al Eroilor. O sugerează explicit arh. Spiridon Cegăneanu, un critic acerb deopotrivă al modernismului (ca "aiureli"13 lipsite de spiritualitate, de eroism) și al reveriilor ludice ale neo-românis-mului14 (nefiind acesta din urmă suficient de atașate tradiției). Față de rezultatele ambigue ale concursului pentru un Mausoleu al Eroilor 15, arhitectul propune nu atât restaurarea sa în Parcul Carol, cât folosirea lui ca "inspirație pentru un mausoleu, și m
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
au ca obiect dinamica mentalității occidentale și, în orizontul ei de referință, articularea discursurilor intelectuale (științific, politic, religios, artistic) conform unor reguli, mereu schimbătoare, ale jocului, abordat de teoretician ca un concept-test, un veritabil dispozitiv de diagnoză. În Dionysus Reborn ludicul este vizorul prin care se citesc, într-o masă eteroclită de texte, oscilațiile mentalității occidentale între valori polare numite raționale și preraționale. Mentalitatea prerațională implică devenirea cosmică neîndiguită, generatoare de conflicte violente și mizând pe interacțiunea liberă a șansei și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
Mihail Bahtin - aceștia din urmă cu tentacule peste Ocean. Genul ei proxim este sistemul de valori agonic, cu sursele în cultura elenistică timpurie. În orizontul în care se plasează S. condiția definitorie a literaturii - derivată de asemenea din substanța sa ludică - poartă numele de liminalitate. Pragul este locul care face posibilă trecerea - nonviolentă, adică irenică - de la tiparele centrale, autoritare, spre un număr virtual infinit de variante. În secțiunea teoretică a cărții se insistă asupra condiției liminale a literaturii ca premisă fundamentală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
lui Eliade se bizuie pe mandatarea unui narator noncreditabil - Allan, autor al primului jurnal -, de la textul căruia demarează ofensiva relativizantă de lectură-rescriere într-un plan paralel. Nu numai ficțiunea, ci și interpretarea literară este văzută de S. ca o formă ludică și liminală de reprezentare, bazată pe „ca și cum”, un joc cognitiv ipotetic, cunoscut de la Xenofon încoace și botezat de Hans Vaihinger principiul lui als ob. Autorul trece în revistă discursul critic al veacului al XX-lea, dominat de agende ideologice de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]