4,285 matches
-
pacificator al omenirii. De aici avea să i se atragă acuza că ar avea înclinații catolicizante, deși Paulescu în demersul său nu avea în vedere decât creștinismul în esența sa și nu orientările schismatice sau sectante care aveau să-l macine mai târziu. Dincolo de caracterul aparent utopic al unei asemenea întreprinderi trebuie recunoscut că este singurul model care ar putea pacifica omenirea, cu condiția ca acceptarea lui în spirit și dogmă să fie universală. Cu toată extinderea creștinismului, care a ajuns
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ele au devenit necesare tocmai pentru a combate ereziile și a clarifica și reafirma principiile dogmei creștine. După era apostolilor ereziile aveau să izbucnească din nou cu intensitate variabilă, dar fiecare în parte și toate la un loc aveau să macine unitatea bisericii. Astfel, până în 325 (anul sinodului de la Niceea), istoria creștinismului înregistrează patru curente eretice mai importante: Ebionițiisectă eretică care cerea sabatul (sâmbăta) ca zi de odihnă și o atitudine reținută în creștinarea neevreilor. Ekisoismul - apărut în timpul domniei lui Traian
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
s-au răsculat împotriva supremației papale, ceea ce avea să conducă la schisma națiilor odată cu apariția protestantismului. Timp de 150 de ani a fost o luptă continuă între prinți, nobili ambițioși și chiar femei pentru ocuparea scaunului papal, fenomen ce a măcinat Biserica din Roma. În parte scenariul este asemănător bisericii bizantine unde avuseseră loc aceleași fenomene. Corupția și simonia a cuprins și aici episcopatele, mănăstirile și bună parte din clerici. Semnalul de început a fost dat în 14 când scaunul Sfântului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
să răzbată anumite atitudini intransigente legate de realitățile pe care le traversa România și pe care Paulescu le percepea la modul dureros, sancționându-le în același timp fără cruțare. Derapajul sociopolitic, regretabil desigur, rezultat din cunoașterea profundă a cauzelor care măcinau România întregită a acelor vremuri, realități care le percepea cu acuratețea cunoscătorului în detaliu a comportamentului uman, se va regăsi în câteva broșuri și articole a căror conținut i-au umbrit personalitatea. Nu trebuie uitat însă că ele se circumscriu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
circa 15%. Candidatura lui Theodor Stolojan era menită să coaguleze voturile de la centru, dar a venit candidatura lui Mugur Isărescu, care a divizat centrul electoratului cu cele 30-35 de procente ale sale, l-a rupt în două și l-a măcinat în campania fratricidă ce a urmat, deschizând astfel drumul lui Vadim Tudor spre locul al doilea la prezidențiale. În cifre, la alegerile din 26 noiembrie, Stolojan a rămas cu 13%, Isărescu cu 10%, în timp ce Vadim Tudor a urcat la 28
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
Văcăroiu încă va avea biroul masiv și mașină cu șofer. Și la fel Adrian Năstase. Omenește, îl înțeleg. Nu poți să fii arogant fără girofar și să te salute portarul așa, la grămadă, „domnule deputat“. Și atunci, Camera Deputaților va măcina în gol moțiunea „nivelul de trai“, care se potrivește exact peste ultima etapă a recorelării pensiilor. Ultimii beneficiari vor primi în casă poștașul cu mandatul și, în același timp, îl vor vedea pe Năstase la televizor spunându-le că nu
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
era miza cea mare, ci avertismentul adresat tuturor celor „care cred că pot face opoziție în partid“, cum a spus Ilie Sârbu. Operația a reușit, pacientul n-a murit, dar boala a rămas în intestinele partidului, unde va continua să macine autoritatea lui Geoană. Eu, unul, nu-l văd bine. Avea de făcut un lucru simplu: să arunce lestul compromis peste bordul partidului, după care putea să facă plajă pe punte și erorile guvernanților i-ar fi umflat pânzele spre orizontul
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
orice căsnicie se mai sparg farfurii. Dar când va fi mai bine? PNL și PD se află la un an de guvernare comună, încheiat cu o creștere economică rezonabilă. Alianța stă bine în sondaje, față cu un PSD în degringoladă, măcinat de lupte intestine și cocoșat sub scandaluri de corupție. Se adaugă perspectiva unui raport de țară favorabil integrării, care va ridica moralul populației cel puțin până când aceasta va începe să plătească costurile. Anul 2006 este intervalul de grație, cel mai
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Corbea îi spune mamei să meargă la curte. Ștefan stă pe tron în mijlocul boierilor. Văzând-o pe bătrână, bate din palme și poruncește pe loc supliciul lui Corbea. Sprijinit cu coatele pe fereastră, el se uită la calul cel frumos, măcinat de dorință și cu barba tremurându-i. îi trimite pe boieri să ceară animalul, dar bătrâna spune: "Ci-mi este de dăruială Cui mi-o sta pe el călare. Vodă, dacă auzea, Boierii, dacă vedea, Pe slujbași că-i trimetea
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
acestea de zăpadă, pentru care câmpia îi invidiază, ei le calcă în picioare distrați, trimițându-și refrenul de la un munte la altul prin văzduhul liber. Fericiți, fericiți ciobanii, grija cea sumbră nu urcă pe piscuri; ea coboară în vale și macină inimile oamenilor în strâmtele locuințe din orașe și târguri". Ce datorează României această fiică a Rinului? Îi datorează mult, și reciproc. Ea avusese o preceptoare, D-ra Castan, care cunoștea țara și-i descrisese locurile romantice din Carpați. De foarte tânără
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
păcat. Ar ajunge să se amestece cu elita politicii românești contemporane și zău că și-ar strica reputația. LA LOC teleCOMANDA Efectele unui glonte-bumerang Alex SAVITESCU În 1989, eram un țâști de unșpe ani. Nu resimțisem acut regimul schizoid care măcinase România. De-abia fusesem uns pionier și mă pregăteam - fără ca eu să știu asta - să intru în alte organisme glorioase ale comuniștilor. Asta chiar dacă aveam în clasă un coleg al cărui bunic era propagandistul perfect, ce se înființa, la sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
aveau șansa de a difuza imagini atât de bune și formate atât de îndrăznețe. (A fost invitat la emisiune și refuzatul domn Avramescu. Care dorea să vină la postul public - în Consiliul de Administrație - să rezolve o problemă care-l macină: PUBLICITATEA. O invenție care pentru domnia sa semnifică nivelul maxim de imbecilizare și ridicol! De ce? Considerațiile-i auguste sunt „întrerupte de ursuleți care dansează cu hârtie igienică“. Asta probabil când apare la Realitatea TV. Domnul Cătălin Avramescu a mai dat de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
la Hudești(Lupeni) exista o școală primară încă de la 1841 pe cheltuiala boierului Iordache Costache BodurLățescu. Populația comunei Hudești în anul 1930 comparativ cu 1912 pe sate în comună existau: obștea de arendare a pământului, cooperativa de consum, cooperativa de măcinat, societatea de cumpătare(economii), fabrica de spirt, grădini de zarzavat, infirmerie și o mare gospodărie agricolă a proprietarului moșiei. Teritoriul comunei se află într-o regiune deluroasă, acoperită în bună parte de pădurile de la Hudești și se mărginea la nord
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de stuf sau de paie și dădeau la vite să mănânce, alții tăiau vitele, uscau carnea în cuptor care era mâncată de cei ai casei. Prin lunile ianuarie-februarie mulți țărani au măturat ultimele grăunțe de prin podurile caselor, le-au măcinat la râșniță transformându-le în crupe din care făceau un cir subțire potolind cât de cât foamea copiilor și a celorlalți membrii din familie. Cine a putut ține o vacă și mai ales cu lapte în timpurile acelea și-a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
porumb, tot timpuriu, dar cu o productivitate mai mare la ha. care a fost cultivat pe suprafețe mai mari, fiind folosit atât pentru consumul propriu, pentru furajarea animalelor și chiar la export. Porumbul recoltat și folosit pentru consumul propriu era măcinat la moara situată în grajdul boierului Frank. înainte sătenii măcinau porumbul la morile particulare existente în comună-la moara boierului Frank de la Velniță, la moara de la Axinte, moara de la Caba, moara lui Bordeianu la Alba, moara lui Horeanu etc. După revoluție
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ha. care a fost cultivat pe suprafețe mai mari, fiind folosit atât pentru consumul propriu, pentru furajarea animalelor și chiar la export. Porumbul recoltat și folosit pentru consumul propriu era măcinat la moara situată în grajdul boierului Frank. înainte sătenii măcinau porumbul la morile particulare existente în comună-la moara boierului Frank de la Velniță, la moara de la Axinte, moara de la Caba, moara lui Bordeianu la Alba, moara lui Horeanu etc. După revoluție au apărut o serie de mori particulare cum ar fi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Alba, moara lui Nichifor la Mlenăuți. Au dispărut morile de apă care la Hudești erau într-o perioadă la modă (moara lui Axinte, moara de la Velniță). Au apărut morile cu ciocănele chiar și din timpul existenței colectivului la care se macină amestecuri de cereale pentru furajare animalelor. Acestea există cam pe lângă fiecare moară pentru consumul uman. Orzul ocupa locul al treilea, fiind cultivat anual pe aproximativ pe 200 ha. din fondul agricol al comunei. în prezent se cultivă pe suprafețe mici
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
jos al iezăturii se făceau una sau două mori,apa venind la ele printrun jgheab,numit lăptoc. Când se ridica stăvilarul, apa cădea peste o roată mare din scânduri ce se învârtea și punea în mișcare pietrele de moară care măcinau boabele de porumb sau de grâu. Când se termina de măcinat se punea stăvilarul la loc. Acest lucru explică de ce iazurile se înșirau la rând pe cursul aceleiași ape, unul după altul. Sătenii aveau nevoie de mori, să macine meiul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la ele printrun jgheab,numit lăptoc. Când se ridica stăvilarul, apa cădea peste o roată mare din scânduri ce se învârtea și punea în mișcare pietrele de moară care măcinau boabele de porumb sau de grâu. Când se termina de măcinat se punea stăvilarul la loc. Acest lucru explică de ce iazurile se înșirau la rând pe cursul aceleiași ape, unul după altul. Sătenii aveau nevoie de mori, să macine meiul, grâul și mai târziu porumbul și se bucurau atunci când mai adăugau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care măcinau boabele de porumb sau de grâu. Când se termina de măcinat se punea stăvilarul la loc. Acest lucru explică de ce iazurile se înșirau la rând pe cursul aceleiași ape, unul după altul. Sătenii aveau nevoie de mori, să macine meiul, grâul și mai târziu porumbul și se bucurau atunci când mai adăugau la hrana lor și câte un pește. Stăpânii satelor aveau în iazuri și în mori un izvor însemnat de venituri,chiar mai însemnat decât ogorul sau pădurea. Construirea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
kg porumb, 1.201.000 kg cartofi, 75.200 kg sladuri diferite și 2400 kg făină de secară. Ca producție era considerată a treia din județ. O bogată tradiție în comună o are și industria morăritului. Morile existente în comună măcinau atât porumbul cât și grâul pentru locuitorii din satele comunei și din cele învecinate. Moara de la Velniță avea motor diesel care producea și lumina electrică pentru curtea boierească. Ca urmare a cercetărilor geologice în anii 1970-1975 și a descoperiri zăcămintelor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pe malul Prutului și duce la Oroftiana, Herța, Mamornița și acel de la Comănești care duce la Săveni. în 1912 în urma recensământului general al populației la Hudești existau: patru bănci populare, o cooperativă de consum, două obștii de arendare, cooperativă de măcinat, societate de cumpărare, fabrică de spirt, două mori de apă, grădini de zarzavat,o gospodărie agricolă mare, o infirmerie și doar nouă crâșme. Avea atunci 1439 locuitori și la data respectivă era cel mai mare sat din comună. Evidențiem o
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
coș de nuiele împletite. Coșere - coșăre, construcții cu pereți din împletitură de nuiele pentru păstrat porumbul. Cotruță - loc gol între perete și cuptor, unde se puneau vasele de bucătărie. Crupe - boabe de porumb, de orz, de orez sau de soia, măcinate mare din care se prepară renumitele găluște, ciorbe sau alte mâncăruri de post. Danie - donație, dar. Act prin care se întărește în scris o donație. Dedină - avere moștenită de la înaintași, stăpânire feudală ereditară. Diac - scriitor de cancelarie, grămătic, ușier, logofețel
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vârf punem câte un miez de nucă sau o bobiță de stafidă. PRICOMIGDALE CU ALUNE 300 g alune măcinate și întregi, 250 g zahăr pudră, 2 linguri de pesmet fin, 3 albușuri, zahăr vanilat, coajă de lămâie Se amestecă alunele măcinate cu zahărul, pesmetul, vanilia și lămâia. Separat, se bat albușurile spumă, apoi se toarnă în compoziție treptat și se amestecă ușor. Se așează pe tavă tapetată cu hârtie și unsă cu unt, apoi se pun grămăjoare mici distanțate între ele
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
trandafiri. Se frământă toate la un loc până se obține o pastă uniformă, se pune în folie și se dă la rece, timp de douăsprezece ore. Rețeta 3: se fierb 150 g de migdale, se curăță de coajă, apoi se macină cât se poate de fin. Se amestecă migdalele măcinate cu 150 g zahăr pudră, coaja de la o lămâie rasă, 1-2 linguri de apă de trandafiri și 2 picături de esență de migdale. Se frământă foarte bine o cocă omogenă care
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]