4,910 matches
-
prag de trecere înspre altă etapă existențială, o probă de inițiere în tainele vieții: "O împărăteasă rămase grea, gustând dintr-un merișor de aur și născu o fată. Când se făcu mare, împăratul dede sfoară în țară că o va mărita numai după acela care-i va ghici semnele ei de pe trup. Printre ceilalți pețitori se înfățișă și un cioban, care zice: "Preamărite împărate și împărăteasă, fata măriilor voastre are soarele în piept, luna în spate și doi luceferi în cei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sugerează dorința de tămăduire a unui destin care-și caută împlinirea: Am fost una la mama / Ca soarele și luna. / Părinții-au avut avere, / Eu le-am fost de mângâiere. / Dar cu-atâta am greșit: C-am zis: Mamă, mă mărit! / Și m-am dus din sat departe, / Să vin cu desagii-n spate, / Cu desagi-mbăierați / Și cu ochii-nlăcrămați."208 Opozițiile adversative nuanțează resemnarea în fața "datului" sorții, destinul individual supunându-se destinului cosmic: Nu știu, mândră, aici ți-e locul, / Ori
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ci au mers de au dus împăratului cheia raiului și lumina soarelui. Împăratul au cunoscut acum, că numai Sucnă-Murgă este în stare să-i fie urmaș vrednic pe scaunul împărăției, și pe loc se făcu nuntă fiicii sale și au măritat-o după dânsul, dându-i toată împărăția ca zestre. După ce s-au însurat Sucnă-Murgă, au trăit mulți, foarte mulți ani în fericire cu noroc și pace, stăpânindu-și împărăția cu dreptate."242 În basme, norocul devine el însuși personaj, țesând
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fierbe-Piatră, Constandinu puilor, Sava, Foca, Tudose. Astfel, Sântilie alungă pe diavol cu biciul de foc, Sânpetru de iarnă și Sântandrei apără vietățile sălbatice (mai ales lupii), Maica Precistă și Varvara sunt apărătoarea femeilor la naștere, dar și a fetelor de măritat, Sânpetru de vară ține cheile raiului, Sânnicoară îi ajută pe pescari și pe cei ce călătoresc pe ape, pe călători în general.222 Mulți sfinți din calendar își au obârșiile în religiile ancestrale Sfântul Ilie, Sfântul Elisei, Sfântul Samson, , în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și plăcerea de a picta, chiar din copilărie. Pe sora cea mare a mamei, Maria, am cunoscut-o bine. Locuia alături de noi, pe aceeași stradă. Fiind cea mai mare și fată, n-a învățat prea multă carte pentru că a fost măritată repede de bunicii mei, așa cum era obiceiul atunci. Din acest motiv ea s-a îngrijit cu mare atenție de educația verilor mei, Silvia și Eugen. Silvia, fiica ei cea mare, o fată foarte frumoasă, a avut nunta în ziua în
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
mai vorbi în cursul acestei cărți. Mama mea a fost o femeie frumoasă și din această cauză buniciii mei au hotărât ca după liceul făcut o parte la Cahul (în Basarabia) și o parte la Galați, este vremea să o mărite și pe ea. Mai ales că era cerută de nevastă de un popă, tatăl meu. Se văd aceste trăsături frumoase din toate pozele de tinerețe ale mamei. Din aceste poze, dar mai cu seamă din fotografia de la căsătoria părinților mei
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
mișcare de translație către timpul acesta în care "Fecioara Gheorghița" se mușcă de coamă cu armăsarii, înjunghie și deșartă ulcioare cu sânge, se aruncă în fântână pentru ca la Rusalii fetele să-și facă pe dată ca până la toamnă să se mărite. Poetul descrie motivul "Caloianului" în versiunea mai modernă care implică un proces de laicizare a cântecului ritualic al ploii; apare dubletul feminin al mediatorului magic: Caloița; "Ion Caloian, Manda Caloian, Constandin Caloian". Poezia lui Ion Gheorghe descinde din tradiție, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
un anumit fel receptarea folclorului, adică asimilarea lui în asemenea măsură încât cu mare greutate îi dibuim motivul și simbolistica. Astfel, în versurile citate de Ion Chițimia 6, nunta înseamnă moarte: "Și de nunta ta te gătim/ Fata mea te mărităm/ Cu pustiul negru lut". La Păunescu, strămoșii vor încerca un "Surâs de nuntă", frângând nunta. De aici și titlul explicabil "Ezitare": "Nunta pe care am avut-o noi/ Cade-n pământ, vâslind din rame roșii,/ pierzând din pitoresc și din
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
îngădui să le sărut, minune? CHARLOTTE: Prea mare cinste pentru mine și dacă știam ce le-așteaptă, le frecam acasă cu tărâțe. DON JUAN: Ia spune acum, frumoasă Charlotte, nu cumva ești măritată? CHARLOTTE: Nu sunt măritată, dar o să mă mărit cât de curând cu Pierrot, feciorul unei vecine de-a noastre, Simonetta. DON JUAN: Cum se poate? O ființă ca dumneata, soția unui țăran de rând!?... Nu e cu putință ca atâtea farmece să fie pângărite și apoi nu ești
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Ion Onișor. Ne da casa mare de sus, cu două odăi curate și gătite, care tot stau degeaba. El locuia în cuhne, iar vara mai mult pe afară. Am aflat cu acest prilej căi murise nevasta. Trei fete înstreinate erau măritate în satele bogate de jos. Băiatul cel mare i se prăpădise pe front. Altul, însurat, făcea armata în oraș, departe. Rămăsese singur, numai cu norăsa, de care nu se arăta mulțumit. Dar avea so puie să facă mâncare și să
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în aceeași noapte. Florile acelea sînt bune de făcut de dragoste și de leac. Dacă ai un băț de alun și umbli cu el, ai noroc; țiganii mai ales numai cu acest fel umblă. Cînd o fată de țigan se mărită, ginerele îi dă socrului său și soacrei și cumnaților cîte-un băț de alun cît se poate de meșteșugit lucrat. în ziua de Sf. Ilie [20 iulie] de va tuna, toate alunele vor seca. în anii în care nu se fac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se tem de a sta pe mal. Apa de fîntînă, de izvor - din contra, e locașul duhurilor bune. Aceasta arată fetelor mari pe mirii lor. Apa-i sfîntă, numai din cauză că-i locașul broaștelor, protejatele Maicii Domnului. Cînd o femeie se mărită al doilea, fiindu-i bărbatul mort, o altă femeie, în timpul cununiei, toarnă o doniță de apă pe mormîntul celui dintîi bărbat, ca să-i trăiască cel de-al doilea și să stîngă focul ce arde pe mort pe lumea cealaltă, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mort, o altă femeie, în timpul cununiei, toarnă o doniță de apă pe mormîntul celui dintîi bărbat, ca să-i trăiască cel de-al doilea și să stîngă focul ce arde pe mort pe lumea cealaltă, căci altfel, cît va sta femeia măritată cu al doilea bărbat, cel mort șede în foc. Se crede că acel ce visează apă va avea vreo supărare. Dacă visează cineva că se scaldă într-o apă curată, apoi se crede că va fi sănătos și cu voie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acolo are să fie pîne multă anul acela. Din ziua de Ajunul Crăciunului și pînă la Bobotează, să nu mănînci pe afară, c-apoi îi belșug anul acela. Bete Cînd botezi, nu da bete lungi, că nu se mai însoară ori mărită finul ori fina. Biserică Biserica e un întreg atelier de duhuri rele. Aici se nasc liliecii, care mănîncă din nafură; aici își fac plan strigoii, care în special o stăpînesc de după sfințitul soarelui pînă în cîntători*. Cine cade în biserică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
codițe busuioc luat de la steagul bisericii, ca să se uite băieții la ele ca la steag. în sara lui Sf. Vasile, fetele pun busuioc la partea de jos la ghizdelele* fîntînii. Dacă a doua zi găsesc busuiocul promorocit, fata se va mărita în iarna aceea; iar de busuiocul nu-i promorocit, fata nu se va mărita atunci. Cînd se fură cuiva ceva, să bage o cracă de busuioc într-un puț de unde se bea apă, că va găsi. Busuiocul, ca să miroase frumos
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
steag. în sara lui Sf. Vasile, fetele pun busuioc la partea de jos la ghizdelele* fîntînii. Dacă a doua zi găsesc busuiocul promorocit, fata se va mărita în iarna aceea; iar de busuiocul nu-i promorocit, fata nu se va mărita atunci. Cînd se fură cuiva ceva, să bage o cracă de busuioc într-un puț de unde se bea apă, că va găsi. Busuiocul, ca să miroase frumos, să se samene și să se răsădească numai vinerea. Cu busuioc de nouă ani
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ori foarfecele cu care a fost croită, ca să fie copilul tare ca foarfecele. Femeia care naște întîi băiat taie poalele cămeșii cu care a născut și le dă la fete mari să treacă de nouă ori prin ele, ca să se mărite curînd. Mireasa dă soacrei ca dar o cămeșă fără gură, ca să nu aibă gură-n casă. Fata care spală cămeși și se udă pe veșminte va căpăta un bărbat bețiv. Căpăstru Să nu dai în nimeni cu căpăstru, că-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de pustietate, cică moare cineva din casă. Cînd mortul se află în casă și cîntă cucuvaia pe casă, are să mai moară cineva din casa aceea. Cînd rîde cucuveica pe o casă unde este fată mare, e semn că se va mărita. Dacă cîntecul cucuveicei nu-i jalnic, ci mai mult țipător, apoi în acea casă se va naște în curînd un copil. Nu-i bine să îngîni cucuveica cînd cîntă, c-apoi ai să pățești ceva. Cui Cuiul drăcuit de la casă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acea căsătorie nu va fi fericită. Femeia însărcinată care cunună îi va muri pruncul. Nuna care cunună să nu fie însărcinată, căci nu vor trăi copiii noilor căsătoriți. Dacă o copilă a pătimit de vreo boală și înainte de a se mărita s-a lecuit, dară nu pe deplin, apoi se crede că este bine ca, mergînd la cununie, să zică că nu ia cu nime’ altul cununia decît cu mirele ei, și făcînd așa, boala ei va înceta cu totul. Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îl rupe în mai multe bucăți și le aruncă în cele patru părți; vinul rămas, de asemenea. Cînd aruncă acestea, zice: „N-arunc azimă și vin, ci sărăcia.“ Din azima aruncată este bine să mănînce fetele mari, căci se vor mărita curînd. Se crede că, mergînd mirele și mireasa la cununie, e bine să ieie în fiecare car sau trăsură cîte un brăduleț, c-apoi tinerii se bucură de o viață veselă, precum se bucură fiecare cînd vede, mai ales iarna
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ziua cununiei, el va fi cu blîndeță în toată viața. Mireasa venită acasă de la cununie învălește îndată focul pe vatră, să astupe gura bărbatului și a soacrei, ca să nu-i zică vreodată ceva. Fata care uită pirostriile pe foc se mărită repede. (Gh.F.C.) La pețit mergi joia sau dumineca. Nu e bine să mergi lunea, că e început de săptămînă, și nici marțea, că atunci s-a pornit lumea. Miercurea e văduvă. (Gh.F.C.) Dacă la nuntă ți se sting lumînările e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
busuioc de la clopotul urătorilor în ajunul Sf. Vasile, seara, și dacă se va spăla cu el, va fi dragă la flăcăi. Fetele poartă năvalnic*, și atunci ele cred că au să fie încunjurate de flăcăi și curînd au să se mărite. Dacă se va da apă din vasul în care beau porumbii celor ce se au rău laolaltă, se îndrăgesc iarăși. înainte de răsăritul soarelui, fata care merge să se spele la un izvor să se spele din partea din care răsare soarele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fînului, femeile n-au voie să meargă cu furca-n brîu torcînd, că bate piatră. Dacă intră într-o prăvălie vreo femeie torcînd, nu se va mai face în acea zi vînzare în acea prăvălie, fiind furca piază rea. Dacă mărită o mamă o fată, nu-i dă furcă, că la din contra, i-ar da sărăcie. Să nu lași furca culcată, că e rău de junghi. (Gh.F.C.) Furnică Să nu mănînce furnicile din laptele unei femei, că-i va pieri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-ți mor părinții. Se crede că carnea din găina tăiată de o femeie nu e dulce; de aceea pun femeile pe bărbați să le taie găinile. Gușa de găină și rînza cu rachiu sunt bune de vătămătură*. Fetei ce se mărită nu i se dau găini, căci se crede că apoi ar uita de casa părintească așa de curînd ca și găinile. Găinile care se duc plocon la nuntă de părinții fetei e bine ca muma ginerelui să le azvîrle pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
urmă vara ne arde sămănăturile, iar iarna lasă frîu slobod gerului de ne gată și vitele, și pe noi cu frigul lui. Fetele mari, după ce mătură, să nu azvîrle gunoiul înspre soare, ci în altă parte, că numai așa se mărită degrabă. Cînd dai gunoiul afară după asfințitul soarelui nu-i bine. Să nu dai gunoiul spre răsărit, că e păcat. Gunoiul sara nu se dă afară, că pe urmă nu vin vacile la viței. Gunoiul măturat sara din casă să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]