3,302 matches
-
25 septembrie 1913, București ― d. 22 iunie 1963, București) a fost o interpretă română de muzică populară, ușoară, lăutărească, romanțe și teatru de revistă. A fost supranumită "Pasărea măiastră" (de Nicolae Iorga) și "Regina cîntecului românesc". S-a născut în mahalaua Cărămidarilor din București (zona Palatul Copiilor - Parcul Tineretului), fiind al treilea copil al Anei Munteanu, originară din comuna Cârța, județul Sibiu (Țara Făgărașului) și al florarului Ion Coandă Tănase (1877-1958), din satul Mierea-Birnici, jud. Dolj (azi Mierea, com. Crușeț, jud.
Maria Tănase () [Corola-website/Science/298795_a_300124]
-
ține prelegeri cu demonstrații experimentale la Sfântu Sava, înființează, împreună cu horticultorul austriac Ulrich Hoffmann, Grădina botanică din București, introduce concursurile medicale și stagiile obligatorii în spitale. În 1861 creează primul azil de orfane, în care strânge 40 de fetițe din mahalale, iar la puțin timp înființează și un orfelinat de băieți. Cât timp a trăit Davila a funcționat și o școală de surdo-muți, cu atelier de tâmplărie și sculptură. Împreună cu farmacistul Hepites, pune bazele farmaciei române. Tot ideea lui este introducerea
Carol Davila () [Corola-website/Science/298869_a_300198]
-
19-lea chiar la scară industrială, în special la fabricarea bombazijn (un amestec de bumbac și in) care s-a dovedit un mare succes la export. Industrializarea a stimulat o mare creștere a populației, la început destul de haotică. Nume de mahalale (ca de exemplu De Krim și Sebastopol) sunt încă cunoscute, deși acestea au fost dărâmate. În 1907 mentalitatea de "laissez faire" a fost abandonată și Enschede a fost primul oraș din Țările de Jos, care a elaborat un plan de
Enschede () [Corola-website/Science/297739_a_299068]
-
împreună cu copiii s-au mutat la București în grădina lui Filip Lenș din Clopotari, acolo unde astăzi ființează un spital pentru copii. După un timp familia Grigorescu s-a mutat la o rudă de-a lor, la Popa Volbură din mahalaua Cărămidarilor, unde au dus o viață simplă, mulțumindu-se cu puțin. Așa cum Gheorghe (Ghiță) muncea la atelierul pictorului Anton Chladek, așa și Nicolae (Nicu) a intrat ca ucenic la acest atelier de zugrăvit. Din precizările pe care Virgil Cioflec le-
Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/297835_a_299164]
-
oricărei înnoiri și ostilă reprezentării realiste a vieții. Pictura sa a fost în același timp un semn al atitudinii de protest social, prin faptul că a redat viața de trudă a muncitorilor și a evocat condiția mizeră și socială a mahalalelor de odinioară. Regăsim astfel în tematica sa oameni nevoiași și umili, cu personalități de netăgăduit care au găsit în Luchian un perfect "rezoneur" de o neîngrădită afecțiune. Mai receptiv la nevoile și suferințele altora decât la propria boală, Luchian le-
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
de grăniceri si bun prieten cu Alexandru Ioan Cuza. În aprilie 1873, Ștefan Luchian împreună cu familia sa s-au mutat la București într-o casă pe care au cumpărat-o pe strada Popa Soare nr.15, în vechea și pitoreasca mahala a Mântulesei. Vocația viitorului pictor s-a declarat încă din copilărie. Artistul a început să picteze încă din vremea în care a urmat cursurile primare la Școala din Tabaci. Mai apoi a continuat ca elev al Liceului Sfântul Sava, unde
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
expoziție a acestei organizații a avut loc la data de 21 februarie 1898 și a avut printre expozanți pe Nicolae Grigorescu cu cinci lucrări și pe Ștefan Luchian cu douăzeci de tablouri. Printre acestea s-a regăsit și lucrarea intitulată "Mahalaua Dracului". Tematica motivului și pretextul pictural ale acestui tablou au reușit să evoce condiția mizeră și socială a mahalelor de odinioară, astfel că lucrarea a ajuns să se ridice la înălțimea atitudinii de manifest protestatar. Léo Bachelin, critic de artă
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
mulți. Procesul de cristalizare a operei lui Luchian a continuat o dată cu venirea anului 1903, când a deschis la Casa Assan o expoziție care a avut ca vedetă lucrarea "Birt fără mușterii". Această capodoperă evocă atmosfera oamenilor simpli care trăiau în mahalalele orașului. Efectele de lumină coroborate cu lirismul grav, sugerează întâlnirea cu toamna târzie când reminiscența amintirii zilelor însorite ale verii cu birtul plin de mușterii te îndeamnă la contemplație. Transpare în aparența imediată a tematicii, dezinvoltura cu care Luchian reușea
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
dintre ele aflându-se pe cele mai înalte culmi ale genului. În curtea Mănăstirii Brebu, Luchian a avut parte de una dintre cele mai prolifice perioade ale creației sale artistice. La capodoperele sale de până atunci: "Colț în strada Povernei, Mahalaua Dracului, Sălciile de la Chiajna, Potecă spre cimitir" sau "Ghereta din Filantropia", s-au adaugat ", , , ". Aceste lucrări îl situează pe Ștefan Luchian printre marii pictori în pastel ai lumii. Legat de pastel, Luchian a spus: „"Cu pastelul lucrezi repede. Fumul argintiu
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
Luchian a rămas ca unul dintre cei mai mari maeștrii ai picturii moderne din țara noastră, opera sa ocupând un loc de cinste în cadrul patrimoniului național și universal. Prin simplul fapt că Ștefan Luchian a copilărit în mijlocul oamenilor nevoiași din mahalaua Popa Soare, el a găsit în această lume umilă în mijlocul căreia a viețuit un sprijin la necaz. Tot alături de aceasta și-a trăit nădejdile în locuința modestă din strada Povernei și mai apoi în întunecoasa casă din Filantropia. Portretele pe
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
faptul că personajele din tabloul "Lăutul" sunt Paulina Cocea și copilul său. Poet epic al durerilor celor săraci, Luchian a fost un rapsod al modului lor de viață, peisajele lui urbane sunt în totalitatea lor colțuri sărace de periferie. Peisajele "Mahalaua Dracului, Case bătrânești, Ghereta din Filantropia, La marginea satului, Puț în mahala,", obținute prin mijloace artistice superioare în acuarelă sau pastel, evocă viața de mizerie a sărăcimii din Bucureștiul de odinioară. Atitudinea protestatară reiese și din simplitatea cu care au
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
Poet epic al durerilor celor săraci, Luchian a fost un rapsod al modului lor de viață, peisajele lui urbane sunt în totalitatea lor colțuri sărace de periferie. Peisajele "Mahalaua Dracului, Case bătrânești, Ghereta din Filantropia, La marginea satului, Puț în mahala,", obținute prin mijloace artistice superioare în acuarelă sau pastel, evocă viața de mizerie a sărăcimii din Bucureștiul de odinioară. Atitudinea protestatară reiese și din simplitatea cu care au fost pictate. Peisajele realizate la Brebu se impun prin unduirea luminii ce
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
2007. Rio este un oraș al contrastelor, și deși mare parte din oraș concurează cu metropolele cele mai moderne ale lumii, un procent important din milioanele de locuitori a zonei metropolitane trăiesc încă în gospodării sărace. Cele mai neprimitoare sunt mahalalele, cunoscute sub numele de "favelas", construite îndeobște pe dealuri, unde clădirile înalte sunt dificil de construit, iar accidentele, provocate în general de ploi, sunt frecvente. Favelas, la fel ca în cazul ghetourilor din București sau Budapesta, se confruntă cu probleme
Rio de Janeiro () [Corola-website/Science/297877_a_299206]
-
(n. 14/27 martie 1894, în satul Mahala, suburbie a orașului Dubăsari, gubernia Herson, Imperiul Rus - d. 14 decembrie 1980, București) a fost jurist, filozof al dreptului, publicist, istoric, etnograf, folclorist, antropolog, sociolog, slavist, profesor, membru de onoare al Academiei Române. A fost unul dintre doctorii în Drept de la
Nichita P. Smochină () [Corola-website/Science/307158_a_308487]
-
au construit și s-au sfințit alte șase biserici, si anume: în 1761, biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din satul Molovata, în 1768 biserică cu hramul "Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril" din satul Doroțcol, în 1771, biserica din satul Mahala ; în 1772, biserica din satul Cuceri, iar în 1773, biserica din satul Delicova. În 1769 Daniil hirotonisește un preot pentru biserică " Acoperämântul Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeuzeu" din satul Sechireani. Mitropolitul Ioachim se intitula, la 1777, "„Ioachim, cu Milă lui
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
Tesovschi) din Ucraina și îl trimite în parohia moldoveneasca Pasatele, cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. În anul 1777, mitropolitul face o hirotonie în Valea Hotului și, doi ani mai tîrziu, face alte trei hirotonii în parohiile Molovata și Mahala. În 1780 vizitează Ucraina Hanului, face o slujbă în biserică din Molovata și hirotonisește acolo pe preotul Ștefan Veselovschi. Chiril este ales în aprilie 1781, ca mitropolit al Proilaviei, fiind alături de Daniil al doilea Mitropolit Proilav de origine română. Participa
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
a lui Chiril, se vede din vizitele sale, ce obișnuia să le facă în Ucraina Hanului, unde a oficiat sfântă liturghie în mai multe parohii. A hirotonisit 27 de preoți, în satele Ananief și Cuceri în 1781, în Bîrzula și Mahala în 1785, în Malovata în 1787 și în Dubăsari de mai multe ori. În urmă intrării Ucrainei Hanului în compunerea Imperiului Rus, în urma [[Pacea de la Iași|Păcii de la [[Iași]], din din [[11]] [[februarie]] [[1792]], mitropolitul Chiril, alege să rămână în
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
intervenția tatălui său, cu condiția să afirme public că renunță la viziunile sale. Dar refuzul său conduce către deteriorarea relațiilor cu tatăl său, care îi suspendă orice sprijin financiar. Surorile poetului, care învață acum la o școală pensionat dintr-o mahala a Londrei, îi trimit în taină bani printr-o colegă de-a lor, Harriet Westbrook, fiica unui fost proprietar de cafenea. Harriet, o fată de 16 ani, naivă și frumoasă, se îndrăgostește de tânărul rebel, care încearcă să o "convertească
Percy Bysshe Shelley () [Corola-website/Science/307494_a_308823]
-
și Gheorghe Nădejde. În capitala Moldovei, Octav a locuit la surorile lui, cu predilecție pe strada Sărăriei la Sofia și Ioan Nădejde, unde a copilărit alături de cei șase copii ai acestora. La Iași s-a mutat și Profira Băncilă, în mahalaua Țicăului, foarte aproape de casa Sofiei de pe Sărăriei, unde Ioan Nădejde a fondat revista "Contemporanul", în vecinătatea bojdeucii lui Ion Creangă. Profira era atât de săracă încât nu și-a putut crește singură copiii - ci doar pe Elena, fiica cea mică
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
pline de schițe și desene care reprezentau oameni, unele dintre ele executate destul de stângaci. Mutându-se la Iași, Octav se juca împreună cu verii săi prin curtea casei unde s-a înființat revista "Contemporanul". De acolo se putea vedea peste gard mahalalele sărace, valea Țicăului și dincolo de ele spinările verzi ale dealurilor Ciricului și Șorogarilor. Octav Băncilă a păstrat o vie amintire a copilăriei sale de pe strada Sărăriei: Copilăria lui Octav Băncilă a fost marcată de activitatea revistei "Contemporanul" la care asista
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
a lui Matei Millo - și încotoșmănată cu zeci de bulendre ține o lulea în mână. Un loc aparte îl are pictura denumită "Aglaia", realizată în anul 1907 și alte replici ulterioare. "Aglaia" nu a fost o nomadă, ea locuia în mahalaua Galatei și muncea din greu pentru existență. Ea și-a păstrat frumusețea de-a lungul anilor, cu toate că și atunci când era tânără chipul ei nu exprima prea multă fericire. Remarcabilă este și pictura "Stănică" care înfățișează un țigan care are în
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
de vorbitorii de suedeză. LKAB l-a numit pe Hjalmar Lundbohm manager local în Kiruna, în pofida faptului că acesta nu terminase nici liceul, și nici studiile sale de geologie. Înainte ca planul să fie acceptat, casele erau construite dezorganizat, cu mahalale ilegale similare celor din celălalt oraș minier, Malmberget, la 80 km sud de Kiruna. Clădiri provizorii seveau drept biserică, școală, spital, hotel și secție de poliție. Reședințele oficiale au fost ridicate rapid, însă, și toate locuințele ilegale și clădirile provizorii
Kiruna () [Corola-website/Science/307706_a_309035]
-
Toma Furduescu pentru "Secretariatul Ocârmuirii județului Argeș". La 12 septembrie 1848 a fost desemnat magistrat și apoi președinte de Tribunal. În anul 1853 este ridicat la rangul de serdar și revizor școlar. Contribuie, în mod direct, la înființarea Școlii din mahalaua Oțetari, din București, alături de Pitarul Hristache Ioanin și soția acestuia, Virginia Ioanin-Romanov. După anul 1880 se retrage din viața publică. Moare în anul 1886, fiind înmormântat , în cimitirul mănăstirii Cernica, cu funeralii naționale la care a participat și prim-ministrul
Nicolae Simonide () [Corola-website/Science/307720_a_309049]
-
imprimării ei. Ca mai toți domnitorii români, Șerban Cantacuzino a avut o vocație de ctitor, construind multe clădiri pentru a ridica viața social-morală a supușilor săi. Astfel a construit Biserica Doamnei, Hanul Șerban Vodă, o biserică de lemn în vechea mahala a Scorțarului, Podul Șerban Vodă, casele domnești din centru orașului și nu în ultimul rând , monument de o deosebită frumusețe și măreție. A fost împodobită cu tot ceea ce-i trebuia pentru a supraviețui și nu numai. În scurt timp, în urma
Mănăstirea Cotroceni () [Corola-website/Science/307735_a_309064]
-
participat la petreceri populare (nunți, botezuri), care i-au afectat organismul măcinat de tuberculoză - cânta cu vocea nepermis de mult. Fiind un virtuoz recunoscut, a fost solicitat să apară și în câteva filme. Regizorul Francisc Munteanu, transpunând atmosfera dintr-o mahala bucureșteană (evocată în piesa „Domnișoara Nastasia” de G. M. Zamfirescu) în pelicula "Dincolo de barieră" (1965), îl invită pe Fărâmiță Lambru să animeze viața unei cârciumi bucureștene din 1925, alături de actorul Ion Dichiseanu. Succesul este atât de mare încât Francisc Munteanu
Fărâmiță Lambru () [Corola-website/Science/306500_a_307829]